Natiunea suspecta
Marea Britanie este cea mai supravegheata natiune din Europa si poate chiar din lume. Doar in Londra sunt montate o jumatate de milion de camere de luat vederi.
De fapt, situatia libertatilor cetatenesti in Marea Britanie s-a inrautatit dramatic odata cu venirea la putere in 1997 a lui Tony Blair.
“Natiunea Suspecta” (Suspect Nation) este un documentar pe aceasta tema, realizat de BBC Channel 4 in 2006,
Articol prelat de pe http://documentare.digitalarena.ro
Națiunile s-au schimbat enorm în ultimii ani. De la atacurile din 11 septembrie, statul și-a modificat fundamental viziunea despre cetățeni. Noile tehnologii de supraveghere penetrează fiecare aspect al vieții noastre fără ca noi să o știm măcar. Milioane de camere video ne privesc. Poliția va fi în curând capabilă să înregistreze fiecare mișcare pe care o facem, iar statul va cere mai devreme sau mai târziu să ne scaneze amprentele și irisul.
Cu un final cutremurător, Națiunea suspectă ne reamintește că toate mișcările ne sunt supravegheate și înregistrate, mai mult decât oricând.
articol preluat de pe http://www.filmedocumentare.com
foto http://tezaurul-ortodox.com
Manifestanţii din Hong Kong organizează un protest masiv şi sfidător
HONG KONG – Manifestanţii pro-democraţie au sfidat avertismentele guvernului din Hong Kong de a elibera străzile şi atacurile susţinătorilor conducerii pro-comuniste, organizând un protest masiv sâmbătă seara în districtul comercial din centrul oraşului pe care îl ocupă de o săptămână.
„Vrem democraţie! Democraţie în Hong Kong!” au strigat mii de oameni, în timp ce organizatorii acestei mişcări pentru reforme politice mai ample în fosta colonie britanică au căutat să motiveze participanţii cerându-le să persiste în campania lor. Protestul a durat mai multe ore, participanţii aplaudând şi ovaţionând atunci când s-au ţinut discursuri sau când diverşi cântăreţi au interpretat melodii cunoscute.
„Nu dorim o revoluţie. Dorim doar democraţie!” a spus Joshua Wong, un lider al studenţilor în vârstă de doar 17 ani. „Sperăm că nu vor avea loc violenţe”, a spus acesta. „Ar fi un mare păcat ca această mişcare să se sfârşească cu vărsare de sânge şi violenţe.”
După terminarea protestului, oamenii au devenit tot mai nervoşi datorită zvonurilor că poliţia va lua măsuri pentru a alunga protestatarii în miezul nopţii. Pentru a contracara orice acţiuni ale poliţiei, mulţimi mari de oameni s-au revărsat în acea zonă după miezul nopţii.
Tensiunile dintre manifestanţi şi opozanţii lor pro-comunişti au atins cote destul de ridicate în timpul zilei deoarece cele două tabere s-au insultat reciproc şi uneori au insultat poliţia.
Protestatarii, în majoritate studenţi, şi-au respectat promisiunile de a nu recurge la violenţe, ridicându-şi mâinile în aer pentru a arăta că rezistă paşnic. Cu toate acestea, unii dintre ei au strigat insulte la adresa celor care şi-au manifestat opoziţia faţă de ocuparea uneia dintre principalele străzi ale districtului Mong Kok, unde locuiesc mulţi dintre emigranţii din China continentală.
De asemenea, certuri şi neînţelegeri de mică amploare au avut loc în mod constant între cele două tabere, fiind calmate de poliţie sau trecători. În plus, unii rezidenţi au aruncat apă din apartamentele lor asupra oamenilor de pe stradă.
Studenţii au strigat şi lozinci precum „Poliţia neagră!”, acuzând forţele de ordine că nu au luat măsurile necesare pentru a-i proteja vineri împotriva atacurilor desfăşurate de huligani – suspectaţi a fi trimişi de guvern pentru a curăţa străzile. Sloganul „Poliţia neagră” face o referire la faptul că forţele de ordine s-au aliat cu societăţile negre, sau grupurile criminale, pentru a dispersa manifestanţii.
Şeful executiv al Hong Kong-ului, Leung Chun-ying, a apărut sâmbătă seară la televizor pentru a cere din nou tuturor să plece acasă, spunând că lucrurile trebuie să revină la normal până luni.
Vineri noaptea spre sâmbătă dimineaţa, poliţia a arestat 19 oameni după mai multe încăierări soldate cu rănirea a cel puţin 12 cetăţeni şi 6 ofiţeri de poliţie. Se crede că 8 dintre cei arestaţi au legătură cu Triadele, a declarat Patrick Kwok Pak-chung, ofiţer senior al Poliţiei din Hong Kong. Cei arestaţi vor fi acuzaţi de adunare ilegală, bătaie în public şi comiterea de violenţe, a spus Kwok.
Oficialii au negat în mod vehement zvonurile că ei ar fi coordonat huliganii pentru eliberarea străzilor.
Cheung Tak-keung, de la biroul poliţiei din Hong Kong, a declarat că forţele de ordine au depus mari eforturi pentru a menţine „zone tampon” între cele două tabere.
„Situaţia nu a fost uşor de controlat. Au fost mii de oameni”, a spus Cheung, notând că mulţi dintre cei adunaţi acolo erau doar privitori ce puteau fi prinşi într-o „activitate foarte riscantă.”
Confruntările au determinat liderii protestelor să anuleze discuţiile plănuite cu guvernul. Studenţii şi alţi activişti se opun deciziei Chinei de a cere ca un comitet format din persoane ce susţin linia politică a Beijing-ului să selecteze candidaţii pentru primele alegeri ce au avut vreodată loc în Hong Kong pentru ocuparea funcţiei de Şef Executiv. Alegerile sunt programate pentru anul 2017. De asemenea, manifestanţii cer demisia lui Leung.
Ţinând cont de suspendarea discuţiilor, următorii paşi nu sunt siguri. Poliţia a cerut în repetate rânduri ca oamenii să plece de pe străzi dar s-a comportat tolerant în faţa refuzului manifestanţilor de a se conforma acestor cereri. În urmă cu câteva zile poliţiştii au folosit gaze lacrimogene şi spray cu piper într-o încercare eşuată de a dispersa manifestanţii, atrăgând critici interne şi internaţionale asupra deciziei conducerii din Hong Kong de a îngenunchea în faţa liderilor din Beijing. Contrar aşteptărilor, violenţele au atras un număr şi mai mare de oameni pe străzile oraşului.
Situaţia din districtul Mong Kok a fost tensionată, opozanţii protestelor strigând „Strângeţi şi plecaţi!”. Cel puţin unii dintre opozanţi sunt rezidenţi ce s-au săturat de străzile blocate şi de alte inconveniente izvorâte din această situaţie.
Opozanţii demonstraţiilor folosesc panglici albastre pentru a-şi semnala suportul pentru regimul comunist din China continentală, în timp ce manifestanţii pro-democratici poartă panglici galbene.
Federaţia Studenţilor din Hong Kong a declarat că nu există o altă soluţie decât anularea acordului pentru discuţiile propuse de Leung. Studenţii au cerut ca guvernul să tragă pe cineva la răspundere pentru violenţele care au avut loc vineri.
Acuzaţiile că membri ai crimei organizate au fost implicaţi în violenţele de vineri au amplificat nemulţumirile în cadrul principalei tabere a mişcării studenteşti de ocupare, tabără ce este situată în faţa sediului guvernului.
„Mulţi oameni se adună aici şi sunt foarte determinaţi să se unească împotriva membrilor Triadei”, a spus Amy Ho, o studentă 21 ani la filologie.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com
Liviu Mihaiu: ”Statul român e captiv unei junte militare a serviciilor secrete”
”În România se instaurează un mandarinat al unei junte militare pe care nici Securitatea şi PCR nu l-au avut sub Ceauşescu. Unul din semnele evidente este ca bugetul serviciilor de informaţii creşte de vreo şapte ani iar acestea au cel mai mare număr de angajaţi şi colaboratori raportat pe cap de locuitor din întreaga UE. Toate serviciile fac poliţie politică”, a afirmat jurnalistul Liviu Mihaiu în cadrul dezbaterii ”Presa sub presiune”, organizată de Frontline Club săptămâna trecută.
El s-a referit şi la cazul Turcescu, susţinând că ”acesta este o mise en scenă de doi lei”, ce poate fi explicată fie ca un şantaj din partea unui serviciu secret care a trecut de partea noii puteri, fie ca o încercarea de a crea un val de indignare pentru ca la un moment dat să-l desconspire pe Victor Ponta ca ofiţerul acoperit despre care vorbea preşedintele. Referitor la fluturaşul de salariu prezentat de Turcescu ca dovadă, jurnalistul a spus că ”salariul de 24 de milioane pentru un locotenent colonel este ridicol, salariul minim pentru un ofiţer acoperit fiind de 30 de milioane. Mai mult armata nu are voie să aibă acoperiţi în presă, iar Turcescu nu este la armată, ci la un alt serviciu”
Liviu Mihaiu a mai afirmat că mai sunt mulţi ofiţeri acoperiţi în presa românească, nominalizându-i pe Mircea Marian, Rareş Bogdan şi Ion Cristoiu, şi că îi va desconspira şi pe restul pe blogul său de pe Adevărul, pe baza verificării CNP-urilor.
”Astăzi sunt mai mulţi securişti decât înainte de 1989. Guvernul Ponta conţine 9 acoperiţi şi 2 foşti ofiţeri de securitate. Am ajuns să avem mai mulţi agenţi decât Marea Britanie”, a adăugat jurnalistul.
În opinia sa, norocul României este că serviciile secrete nu sunt solidare şi se răfuiesc între ele, astfel încât nu deţin puterea totală.
Christian Mititelu, membru al CNA, prezent şi el la dezbatere, s-a referit la desconspirarea lui Turcescu, susţinând că acesta ”era un jurnalist pătimaş, complet neobiectiv căruia i se urcase la cap notorietatea”. În opinia sa, descoperirea acoperiţilor nu ajută România, ci mai problematici sunt jurnaliştii care atacă UE, FMI, pe cancelarul Angela Merkel.
Întrebat de ce CNA nu taxează derapajele grave ale televiziunilor politice, Mititelu a apărat instituţia, arătând că unii membri blochează ajungerea la un consens, că părerile sunt foarte diferite în funcţie de tabăra politică care a numit unii şi alţii dintre membri. ”Presa face un tablou fals despre CNA, care nu este maşina de vot a PSD. CNA funcţionează după o lege copiată după directiva europeană, dar situaţia de fapt din România este diferită iar legea nu se aplică. Normele de aplicare, codul audiovizualului, nu pot fi implementate când ai jucători mari care nu respectă legile”, a explicat membrul CNA.
Mititelu consideră că numirea unor noi membri ai Colegiului de către noua putere în 2012 a schimbat echilibrul în CNA, iar ”cei trei membri rămaşi minoritari s-au pus pe treabă pentru a da jos preşedintele CNA, deşi este mai greu de demis decât preşedintele României iar această paralizie a CNA pare să convină partidelor politice”. Pe de altă parte, Colegiul suferă de păcatul originar: ” acordarea de licenţe foarte uşor, gratis, şi este foarte greu să le retragi licenţa după 9 ani, chiar dacă acestea nu au respectat deloc caietul minimal de sarcini pe care s-au angajat să respecte, care are ca obiectiv ca societatea să primească informaţii de calitate”.
La rândul său, Horia Gruşcă, membru al Comisiei de Etică şi Arbitraj din TVR, a vorbit despre problemele cu care se confrunta Televiziunea publică – de la scandalurile cu preşedintele director general Stelian Tănase, care ba întrerupe o emisiune în timpul difuzării, ba se plânge de presiuni politice, şi până la datoriile uriaşe şi angajarea de colaboratori externi pe foarte mulţi bani.
”Rezultatele Comisiei de Etică a TVR sunt comparabile cu cele ale Comisiei de etică a Universităţii Bucureşti care a judecat plagiatul premierului. Din păcate hotărârile noastre sunt consultative şi nu se ţine cont de ele. Niciodată nu au ajuns pe ordinea de zi”, a afirmat Gruşcă.
Pe de altă parte, realizatorul TV a arătat că reprezentanţii PDL şi PNL au început să-l susţină pe Stelian Tănase, după ce iniţial îl criticau. ”Mi se pare că fac parte dintr-un joc politic de care m-am săturat. În plus, în TVR au intrat în ultima vreme persoane care n-au nicio experienţă în televiziune. Mă sperie şi incompetenţa la vârf care este copleşitoare. Ce să mai vorbim despre pierderile TVR, când sunt oameni acolo care nu ştiu să facă un buget”, a adăugat el în acest sens.
În finalul dezbaterii, a luat cuvântul şi redactorul-şef de la Gazeta Sporturilor, Cătălin Tolontan care s-a arătat îngrijorat de restrângerea libertăţii presei prin modificările aduse articolului 277 din Codul Penal de proiectul de lege iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae, trecut recent prin aprobare tacită de Senat. Amendamentul prevede pedepse de până la trei ani de închisoare pentru persoanele care publică informaţii din dosarele penale.
”Dacă acest amendament este adoptat vom fi împiedicaţi să ne facem meseria. Este un atac la sursele noastre, la cei care ne dau informaţii. Nu mai contează că a fost iniţiativa unui parlamentar PSD. Toţi au interesul să nu se mai afle lucruri din dosare de corupţie. Totuşi legiferând astfel ei nu-şi rezolvă problema pentru că 90% din informaţiile primite de jurnalişti nu vin de la servicii şi procuratură”, a explicat Tolontan. În opinia sa, proiectul de lege îi vizează şi pe magistraţi, încercându-se timorarea acestora.
Jurnalistul a reamintit că numărul mare, de peste 1.000 de persoane, condamnate definitiv de către instanţe în urma investigaţiilor DNA se datorează în mare parte unor anchete jurnalistice. Această conlucrare dintre presă şi DNA ar fi vizată de proiectul de lege iniţiat de Şerban Nicolae, avocatul lui Cătălin Voicu şi fostul consilier al lui Ion Iliescu.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com