Cannabis-ul este inofensiv? Concluziile unui studiu de 20 de ani asupra drogului
Cannabis-ul nu este inofensiv, arată un studiu îndelungat asupra efectelor acestui drog: dă dependenţă, este asociat cu afecţiuni mintale şi deschide calea spre utilizarea unor droguri mai tari.
Autorul studiului, prof. Wayne Hall, consilier al organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în probleme legate de droguri, a adunat un număr mare de dovezi ale efectelor nocive ale consumului de cannabis, publicându-şi concluziile în jurnalul Addiction
Iată câteva dintre descoperiri:
unul din 6 adolescenţi care fumează cannabis devine dependent de acest drog
consumul de cannabis dublează riscul apariţiei unor tulburări psihotice, inclusiv schizofrenie
consumatorii de cannabis au rezultate mai slabe la şcoală; consumul intens pare să afecteze negativ dezvoltarea intelectuală
un adult din 10 care fumează cannabis în mod regulat devine dependent de acesta şi cei care îl folosesc sunt mai predispuşi să treacă la utilizarea unor droguri mai puternice
conducerea maşinii după fumarea de cannabis dublează riscul unui accident, iar riscul creşte încă şi mai semnificativ dacă şoferul a băut şi un pahar de alcool.
fumatul de cannabis de către femei, în timpul sarcinii, reduce greutatea fătului la naştere
Prof. Hall a combătut ideea că acest drog ar fi inofensiv.
„Dacă cannabis-ul nu dă dependenţă, atunci nici heroina şi alcoolul nu dau”, a spus el.
„Adesea, e mai dificil să îi dezintoxicăm pe cei dependenţi de cannabis decât pe cei dependenţi de heroină – pur şi simplu nu ştim cum să facem asta”, a spus el.
Cei care renunţă la consumul de cannabis suferă adesea de anxietate, insomnie, tulburări ale apetitului şi depresie, mai arată studiul.
La prima vedere, cannabis-ul pare mai puţin periculos decât heroina, care poate fi fatală ca urmare a unei singure supradoze.
Dar, pe termen lung, consumul regulat de cannabis măreşte riscul apariţiei bolilor cardiace, pulmonare şi a cancerului.
Însă cea mai importantă descoperire a prof. Hall este aceea că utilizarea regulată a cannabis-ului, mai ales de către adolescenţi, sporeşte riscul apariţiei problemelor mentale şi a dependenţei.
Sursa: Mail Online
articol preluat de pe http://www.descopera.ro/
Românii din Valea Timocului cer respectarea drepturilor la Bruxelles
Românii din Valea Timocului cer audienţă la comisarul european pentru Extindere şi Politici de Vecinătate şi la comisarul european pentru Drepturile Omului pentru a discuta despre nerespectarea drepturilor celor 300.000 de români din Serbia de Răsărit către statul sârb.
„Voi cere ca, imediat ce se instalează noua comisie europeană, să mergem, cu liderii comunităţilor de români din Valea Timocului, în audienţă la comisarul pentru vecinătate şi cel pentru dreptruile omului din Parlamentul European. Mergem să cerem lucruri de bun simţ: educaţie în limba română, spaţiu media, pe care statul sârb îl are la dispoziţie pentru minorităţi şi Ministerul Cultelor din Serbia să recunoască Biserica Ortodoxă Română pe tot teritoriul ţării”, a spus deputatul Eugen Tomac într-o conferinţă de presă cu liderii comunităţii de români din Valea Timocului, în Parlamentul României.
Pedrag Balașevici, preşedintele Partidului Neamul Românesc, spune că a venit la Bucureşti să informeze instituţiile din România despre situaţia din Serbia. “Suntem privaţi de drepturi elementare”, a spus Balaşevici la conferinţa de presă de la Palatul Parlamentului. “300.000 de români care trăiesc în Serbia de Răsărit, nu au drepturi. De la Berlgrad am avut numai promisiuni, niciodată sinceritate în rezolvarea problemelor pe care le avem cu şcoala, cu biserica, cu mass-media”, spune Pedrag Balaşevici.
Liderul Partinului Neamul Românesc a anunţat că reprezentanţii a 7 organizaţii româneşti vor boicota alegerile din 26 octombrie pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe şi vor înfiinţa instituţii paralele pentru “protecţia dreptului la autonomie culturală a minorităţii naţionale vlahe/române”.
„Consiliile sunt constituite pentru protejarea drepturilor minorităţilor, pentru garantarea accesului la mass-media, pentru dreptul la educaţie în limba maternă, pentru dreptul la libertatea religioasă. Însă, se pare că aceste consilii vor fi controlate din nou de partidele politice sârbeşti”, a motivat Balaşevici decizia celor 7 organizaţii.
Partia Neamului Rumânesc, Ariadnae Filum, Asociaţia părinţilor al căror copii doresc studierea limbii române, Asociaţia Traian, Comitetul pentru drepturile omului Negotin, Forumul Rumânilor şi Asociaţia femeilor ortodoxe Sfânta Maxima sunt cele 7 organizaţii care au iniţiat boicotul şi intenţionează să înfiinţeze instituţii paralele.
Preşedintele Partidului Neamul Românesc a menţionat că „OSCE a închis ochii şi a lăsat să treacă fraudele partidelor sârbeşti” şi că etnicii români din Serbia se confruntă cu presiuni din partea poliţiei şi procuraturii. Liderii comunităţilor de români din Valea Timocului aflaţi la Bucureşti au declarat că nu vor să mai valideze în continuare aceste „jocuri politice” prin participarea la alegeri.
De asemenea, Balaşevici a denunţat lipsa de interes ori sprijin a ambasadorului şi consulului români în Serbia pentru comunităţile istorice de români din Serbia.
Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, spune că în ultimii 10 ani a făcut nenumărate drumuri la Bucureşti pentru a face cunoscute problemele comunităţii de români din Serbia. „Am venit la Bucureşti să ne plângem, dar nu avem la cine”, spune Jurj.
„După ce am trecut de regimul comunist din România şi de regimul lui Slobodan Miloşevici, autorităţile de la Belgrad încă mai încearcă să creeze o altă imagine despre comunitaţile de români decât cea reală. [...] Sunt convins că am avut dreptate când am spus că dacă România nu face nimic, comunitatea de români din Serbia va dispărea”, a declarat Zavişa Jurj.
Preşedintele preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum a mai spus că se induce ideea că românii din Serbia vor să creeze un nou Kosovo de fiecare dată când îşi cer drepturile.
Românii din Valea Timocului cred că au o ţară-mamă care a uitat de ei.
articol preluat de pe http://www.infoprut.ro/
Decizie definitivă în dosarul Rompetrol Sorin Roşca Stănescu, condamnat la închisoare cu executare
În acelaşi dosar, fostul ministru Sorin Pantiş a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare.
Verdictul în acest dosar a fost amânat, în 23 septembrie, pentru 7 octombrie.
Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat, iar Sorin Pantiş, de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.
Instanţa a amânat atunci pronunţarea unei decizii în dosarul Rompetrol pentru 23 septembrie.
UPDATE. Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, la câteva minute după condamnare, că Sorin Roşca Stănescu şi-a pierdut calitatea de membru al PNL prin această condamnare.
Dosarul Rompetrol a mers mai departe în ciuda prescrierii faptelor şi a decesului lui Dinu Patriciu
Potrivit MEDIAFAX, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut, la ultimul termen de judecată, să se constate încetarea procesului penal pentru fostul ministru Sorin Pantiş şi senatorul Sorin Roşca Stănescu, întrucât faptele de care sunt acuzaţi s-au prescris, precum şi în cazul lui Dinu Patriciu, în urma decesului acestuia.
Procurorul DIICOT a susţinut că decizia de achitare dată în primă instanţă în cazul tuturor inculpaţilor din această cauză nu este motivată. Acesta a cerut ca Victor Eros, Gabriela Anghelache şi Alexandru Bucşă să primească pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege pentru faptele de care sunt acuzaţi, iar Petrică Grama să primească o pedeapsă cu suspendare.
În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.
În rechizitoriul Parchetului, se arăta că Dinu Patriciu a transferat în mod succesiv fondurile SC Rompetrol SA, în suma de 85 de milioane USD, pe care le administra în baza Acordului EPSA, prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrului grupului Rompetrol, cu intenţia de a ascunde şi disimula originea ilicită a acestora.
Potrivit anchetatorilor, Dinu Patriciu s-a asociat cu Philip George Stephenson, Alexandru Bucşă, Petrică Grama şi John Hamilton Works în vederea săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi spălare de bani.
Dinu Patriciu, în calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, a organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi aparţinând unor persoane fizice sau juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, în scopul influenţării şi menţinerii unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare.
În 2012, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 12 inculpaţi – Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Miclăuş, Elena Albu, Gabriela Anghelache şi Mihaela Popovici.
Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiate pretenţiile civile formulate de Ministerul Finanţelor, precum şi cererea DIICOT de confiscare a sumei de 9.885.496 de euro şi de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Patriciu, Bucşă, Grama şi Aldea.
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro
foto http://www.ziuanews.ro