Spovedania unor medici decoraţi de Patriarhul Daniel pentru că au refuzat să mai facă avorturi: „Mă simţeam ca un killer plătit să ucidă” (video)
”Dacă mama mea ar fi făcut avort, eu nu mă mai bucuram astăzi de familia mea”
Într-un interviu acordat Asociaţiei Pro Vita, medicul Dan Păscuţ povesteşte cum a luat decizia de a renunţa la practicarea avortului.
„După Revoluţie, având posibilităţi de examinare ecografică, văzând embrionul, citind pe tema acestui subiect şi înfiinţându-mi un cabinet privat unde primeam bani pentru avorturi am început să mă simt ca un killer plătit să ucidă. Atunci nu m-am mai putut suporta pe mine însumi. Era exact acelaşi sentinment ca şi cum aş fi fost plătit să ucid. Măcar un adult are posibilitatea să se apere. Fătul intrauterin nu are nicio posibilitate să se apere. Sunt absolut convins că există viaţă şi că prin avort se distruge o viaţă. Am şi declarat oarecum anecdotic că şi dacă ar trebui să fac puşcărie pentru asta nu voi mai face avorturi”, a declarat medicul Dan Păscuţ.
Un alt medic, foarte renumit în Timişoara, care refuză să mai facă avorturi este Ionel Cioată. Acesta a luat decizia de a renunţa la practica avortului în urmă cu 15 ani. „A fost o decizie greu de luat pentru că avortul era o practică pe care am învăţat-o în cursul pregătirii mele şi mă ascundeam în spatele acestei datorii ale mele de a face acest lucru”
„Decizia mea a fost luată după câteva vizite la Muntele Athos, unde am avut discuţii cu vrednicul de pomenire, părintele Petroniu. El mi-a spus să am grijă ce fac pentru că acest păcat este capital. În Postul Crăciunului din 1999-2000, am fost să mă spovedesc. Părintele mi-a spus că nu mă pot împărtăşi până nu rezolv problema. A fost durere mare pentru că eu nu am putut lua parte la sfânta împărtăşanie. A fost picătura care a umplu paharul”, îşi aminteşte emoţionat medicul Ionel Cioată.
”Mulţi au crezut că mi-am schimbat religia”
„Viaţa mea s-a schimbat, familia mea s-a schimbat, relaţia mea cu pacienţii s-a schimbat şi tot mai mulţi pacienţi au început să vină la mine. Bunul Dumnezeu mi-a dovedit că El este bun, iubitor şi iertător. Sper să mă ierte pentru toate păcatele pe care le-am făcut prin uciderea a sute şi sute şi nu mai ştiu câte suflete”
Doctorul Cioată a mai povestit că după ce a luat decizia de a refuza să mai facă avorturi, nu numai că nu a mai realizat această practică, dar a încercat să le consilieze pe pacientele care vroiau să renunţe la sarcină pentru a le convinge să păstreze copilul. „Am avut foarte multe cazuri de pacienţi indecişi, cupluri necăsătorite, fete tinere. Mi-am luat timp şi am discutat cu ei. Le-am arătat embrionul, fătul, inimioara pentru a-i determina să îşi schimbe decizia. Mulţi dintre ei au renunţat la ideea de a face avort. Au rămas pacienţi, i-am ajutat la naştere şi au fost fericiţi. Trebuie să luptăm să vină pe lume fiecare suflet pe care Dumnezeu îl rânduie”
Citeste mai mult: adev.ro/nhjujw
Avortul reprezintă terminarea (oprirea) sarcinii prin orice mijloace, înainte ca fătul să fie suficient dezvoltat pentru a supravieţui.
Definiţia dată de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) este limitată la terminarea (oprirea) sarcinii înainte de 22 săptămâni de gestaţie, calculată în funcţie de data primei zile a ultimei menstruaţii şi expulzarea unui făt nou-născut care cântăreşte mai puţin de 500 grame. În România, această definiţie se concretizează prin terminarea sarcinii înainte de 28 de săptămâni de gestaţie, după data primei zile a ultimei menstruaţii normale şi expulzarea unui făt nou-născut care cântăreşte mai puţin de 1000 de grame.
cititi mai mult https://www.unitischimbam.ro/vot/legea-avortului/
Din ianuarie, Parlamentul Republicii Moldova a preluat președinția APCEMN
Independent.md
De la 1 ianuarie 2015, Parlamentul Republicii Moldova a preluat, conform principiului rotației, președinția Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) pentru primele 6 luni ale anului și o va transmite Parlamentului României pentru a doua jumătate a anului 2015.
Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră a fost creată ca urmare a unor schimbări politice majore care au avut loc la sfârşitul anilor 1980, când ţările din regiunea Mării Negre au reapărut pe scena mondială.
APCEMN reunește 12 țări membre din regiunea Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.
articol preluat de pe http://independent.md/
Cum funcţionează Internetul în Coreea de Nord: Imagini de fundal aprobate oficial şi numele liderului suprem, scris obligatoriu mai mare decât restul textului (video)
de Adrian Robu – Mediafax
Foarte puţini cetăţeni sunt conectaţi la Internet într-o ţară în care regimul controlează strict orice influenţă externă de teama apariţiei unei opoziţii.
Întreruperile serviciilor de Internet survin avertizărilor americane cu privire la un răspuns la adresa Phenianului, acuzat de atacul cibernetic asupra Sony Pictures. Ultima întrerupere a avut loc sâmbătă, după ce autorităţile nord-coreene l-au numit pe Obama “maimuţă care trăieşte în pădurea tropicală”.
Majoritatea nord-coreenilor nu au acces la Internet şi se crede că există doar 1000 de adrese IP, care sunt rezervate numai personalităţilor de încredere, armatei, unor universităţi, biblioteci şi, probabil, celebrei Unităţi 121 a luptătorilor cibernetici. Pentru comparaţie, în Coreea de Sud există 112 milioane de adrese, iar în SUA 1,5 miliarde. “Un cartier din Londra sau New York are mai multe adrese IP decât Coreea de Nord”, susţine Ofer Gayer, specialist în securitate informatică la compania californiană Incapsula.
Se presupune că în Coreea de Nord există aproximativ un milion de computere, orice deţinător fiind obligat să îl înregistreze. Majoritatea sunt disponibile în sistemul educaţional sau instituţiile de stat, însă cele mai multe nu sunt conectate la Internet.
Dispozitivele de stocare USB sau micile hard-disk-uri care au reuşit să treacă graniţa au devenit o importantă sursă de informare cu privire la exterior. Oricine are un computer funcţional atrage ca un magnet. În 2009, nord-coreenii vizitau un “loc de studiu” din Phenian şi puneau o întrebare unui om care avea calculator. “Motorul de căutare” uman le oferea răspunsul după 24 de ore. În Marea Casă de Studiu a Poporului de la Phenian, oficialii admit că pot fi adăpostite 30 de milioane de cărţi, totuşi numai câteva mii sunt disponibile.
Nord-coreenii pot accesa biblioteca de CD-uri, însă cererea nu este mare. Se poate asculta radioul sau se pot urmări programe TV, însă numai ale canalelor naţionale, singurele care sunt deblocate.
Coreea de Nord are propriul sistem de operare, numit Red Star (Steaua Roşie), care include, probabil OpenOffice, jocuri şi un calculator ştiinţific.
Red Star încorporează imagini de fundal aprobate oficial, între care un peisaj rural acoperit de zăpadă, din mijlocul căruia răsar mai multe piese de artilerie.
Deşi foarte puţini au acces la un computer, populaţia are voie să acceseze o reţea locală, fără legătură cu lumea din exterior, numită Kwangmyong – în traducere, Steaua Strălucitoare. Oricine accesează reţeaua este supravegheat de autorităţi şi, deşi vizitatorii străini sunt informaţi că acesta este Internetul, nicio pagină din străinătate nu poate fi accesată.
Serviciul este gratuit, dar mai puţin de 10% dintre locuitori îl folosesc. Internetul nord-coreean are între 1000 şi 5000 de site-uri, potrivit estimărilor, totuşi marea parte a conţinutului este constituit din informaţii propagandistice, materiale educaţionale şi arhive.
Una din reguli este ca de fiecare dată când numele liderului nord-coreean este scris, acesta să fie cu 20% mai mare decât restul textului din pagină.
Deşi unele companii folosesc poşta electronică, ele au o singură adresă pentru toţi angajaţii, aşa că nu există confidenţialitate a corespondenţei.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/