George Maior A DEMISIONAT de la conducerea SRI
de Departamentul Politic – Mediafax
Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, şi-a înaintat, marţi, demisia de la conducerea SRI preşedintelui României, iar Klaus Iohannis a acceptat-o, informează Administraţia Prezidenţială.
“Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 7 ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia, pentru că nu o are şi a adăugat că este ”o discuţie puţin artificială”.
”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.
Întrebat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a răspuns: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.
În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.
“Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.
SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.
“La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/george-maior-a-demisionat-de-la-conducerea-sri-13788140
Nurnbergul românesc: “Am fost un dobitoc!”
Autor: Lavinia Betea – jurnalul.ro
SENTINŢA PRIMUL LOT CPEX: ÎNCHISOARE PE VIAŢĂ
Adevărul, cum fusese rebotezat fostul organ de presă al CC al PCR, se smulgea literalmente din mâini după ce începuse seria culiselor CPEx. În 27 ianuarie 1990 a compărut “banda celor patru”, cum i-au numit gazetarii inspiraţi de procesul apropiaţilor lui Mao pe Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu şi Ion Dincă.
Toţi patru au fost acuzaţi de genocid. Rechizitoriul menţiona că “au participat la comiterea genocidului prin aprobarea măsurilor luate de dictator, deşi, în virtutea prerogativelor decurgând din funcţiile pe care le-au îndeplinit, aveau posibilitatea să le împiedice”. Probe au fost stenogramele şedinţelor CPEx din 17 şi 22 decembrie şi stenograma teleconferinţei din 21 decembrie 1989.
Cei patru s-au comportat asemănător acuzaţilor din procesele staliniste ale anilor 30: s-au autoculpabilizat şi n-au protestat la incriminări fanteziste precum “planul ZZ”, coordonarea teroriştilor, otrăvirea reţelei de apă din Capitală. “Am fost un dobitoc!”, a declarat autocritic Tudor Postelnicu.
CINE PE CINE JUDECĂ?
La 2 februarie 1990 Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti a pronunţat pentru toţi patru sentinţa de detenţie pe viaţă, confiscare totală a averii şi plata cheltuielilor de judecată. În ultimul cuvânt, Manea Mănescu – acuzat şi că-i sărutase mâna lui Ceauşescu – a spus: “Deşi sunt la vârsta de 74 de ani, îmi voi duce pedeapsa până la capăt. Regimului nou instaurat, bazat pe puterea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, îi doresc succes”.
Reluate succesiv, în diverse instanţe, procesele loturilor CPEx sunt o întreagă istorie. De altfel, chiar în 1990, specialiştii în ştiinţe juridice contra-argumentau decizia Procuraturii de a-i trimite în instanţă pe membrii CPEx sub acuzaţia de co-autori la genocid. “Răspunderea pe ideea de consens bazat pe jurisprudenţă ce o constituie hotărârea de la Nurnberg nu poate subzista”, opina Virgil Raţă, avocatul lui Tudor Postelnicu, într-un interviu acordat jurnalistului Mircea Bunea.
“Noi, toţi din CPEx, am zis că suntem de accord cu un proces al PCR, le-a mărturisit Ion Dincă, în 2005, cercetătoarelor Raluca Grosescu şi Raluca Ursachi. Problema e însă că cei care făceau un astfel de proces ar fi trebuit să se judece şi pe ei. Pentru că şi ei au făcut parte din sistem. Să se judece ce s-a făcut în comunism; problema este însă cine pe cine judecă. Cum credeţi că Năstase o să-l judece pe socru-său, Petre Roman pe taică-său, Iliescu şi Brucan pe ei înşişi?”
Ion Dinca – foto ro.wikipedia.org
Ion Dincă, zis “Te leagă”, membru al CPEx şi al CC al PCR (din 1976); prim-viceprim-ministru al Guvernului (din 1980); membru al Grupului Român din Uniunea Interpalamentară (din 1985); deputat în Marea Adunare Naţională (din 1961).
Tudor Postelnicu, campionul dosarelor, membru al CC al PCR (din 1979); membru supleant al Comitetului Politic Executiv (din 1984); deputat în MAN (din 1985); ministru de Interne (din 1987);
Emil Bobu – foto ziartricolorul.ro
Emil Bobu, aghiotantul Elenei Ceauşescu, secretar al CC al PCR cu probleme de cadre şi organizatorice (din 1982); membru al Biroului Permanent al CPEx; membru CPEx (din 1974); deputat în MAN
Manea Manescu – foto ro.wikipedia.org
Manea Manescu, intelectualul preferat al lui Ceauşescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român
cititi mai mult http://jurnalul.ro/special-jurnalul/nurnbergul-romanesc-am-fost-un-dobitoc-534671.html
Cardul de sănătate, obligatoriu din 1 aprilie – proiect
Mediafax
Cardul naţional de sănătate va fi utilizat obligatoriu la medicii de familie, în spitale şi farmacii, începând cu data de 1 aprilie, până atunci, respectiv între 1 februarie şi 31 martie, putând fi utilizat în paralel cu adeverinţele şi trimiterile actuale, arată un proiect de hotărâre de Guvern.
Astfel, potrivit proiectului, începând cu data de 1 februarie 2015, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se utilizează cardul de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi, după caz, de furnizorii de dispozitive medicale în condiţiile actelor normative în vigoare. Până în 31 martie vor funcţiona în paralel atât cardul naţional de sănătate, cât şi sistemul actual.
Totodată, proiectul de act normativ prevede că serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare.
Pe cip-ul cardului naţional se înregistrează şi pot fi accesate datele pe care le-a acceptat asiguratul.
Pentru situaţiile în care persoanelor asigurate în vârstă de peste 18 ani nu li s-a emis cardul naţional, aceştia fac dovada calităţii de asigurat pe baza documentelor în vigoare, respectiv verificarea în sistemul asigurărilor, pe site-ul casei de care aparţine, până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.
Persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asiegurări de sănătate la care este luat în evidenţă, însoţită de cardul naţional în situaţia în care acesta a fost distribuit, şi vor face dovada calităţii d asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, având o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.
Totodată, prin respectivul proiect, se impune păstrarea şi arhivarea de către casele de asigurări de sănătate a cardurilor naţionale refuzate, precum şi eliberarea ulterioară a acestora la solicitarea scrisă a asiguraţilor care au refuzat iniţial dovedirea calităţii de asigurat pe baza acestora.
Cardurile naţionale nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin medicii de familie cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.
Cardurile naţionale nedistribuite de medicii de familie într-o perioadă de 12 luni de la primirea acestora vor fi returnate caselor de asigurări de sănătate. În caz de nedistribuire, cardurile naţionale vor fi arhivate de casele de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii să se procedeze la distrugerea acestora.
Asiguratul suportă contravaloarea cardului naţional, precum şi cheltuielile aferente distribuţiei acestuia în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării cardului, în situaţia modificării datelor personale de identificare, precum şi în alte situaţii justificate la solicitarea asiguratului, mai prevede proiectul de act normativ.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro