DNA: Zece companii de stat au sponsorizat Gala Bute în urma intervenţiei fostului ministru Ion Ariton
Mediafax
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja, potrivit DNA.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul “Gala Bute”, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A. Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, arată DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.
Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994.
Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Judecătorul Mircea Moldovan, condamnat la 22 de ani de închisoare. Dan Adamescu – 4 ani şi 4 luni de închisoare
Mediafax
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, luni, pe Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorul Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, pe Elena Rovenţa la cinci ani şi zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani şi pe Ion Stanciu la trei ani şi opt luni.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă.
Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.
În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.
Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.
Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.
Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.
Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/
Mii de persoane au manifestat la Budapesta pentru o Ungarie europeană – foto
Mediafax
Câteva mii de persoane s-au adunat duminică după-amiaza în apropierea clădirii Parlamentului de la Budapesta pentru a manifesta în favoarea unei Ungarii europene.
Manifestanţii, reuniţi la apelul grupului “Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, au fluturat steaguri ale Uniunii Europene şi ungare, pentru a cere, cu o zi înainte de o vizită la Budapesta a cancelarului german Angela Merkel, o Ungarie europeană.
De asemenea, ei au fluturat pancarte cu mesaje împotriva premierului ungar Viktor Orban.
Balazs Gulyas, un membru al acestui grup înfiinţat pe Facebook, a declarat că, în contextul manifestaţiilor de la Budapesta, cei de la putere au închis mai multe domenii web.
Angela Merkel, care nu l-a onorat niciodată pe liderul conservator ungar cu o vizită de la preluarea puterii de către acesta în 2010, este aşteptată luni la Budapesta.
Ordinea de zi a discuţiilor între cei doi lideri nu a fost dezvăluită.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro