Cine se află în spatele afacerii Deva Gold (Gabriel Resources)
presalibera.net
Afacerea Deva Gold SA ascunde o serie de acțiuni și inginerii financiare destul de încâlcite care s-au derulat pe o perioadă de 18 ani. Din cumulul companiilor offshore și a numelor conexe a acelorași oameni care au stat în spatele RMGC, având ca liant Gabriel Resources, Deva Gold nu este alceva decât o nouă Roșia Montană.
Proiectul Deva Gold se apropie cu pași rapizi de faza inițială de exploatare, astfel compania a trecut la faza de pregătire și amenajare a terenului fără un aviz de mediu. Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a constatat emiterea autorizației de construire cu încălcarea prevederilor legale pentru organizarea de șantier a platformei industriale de la Certej.
Guvernul României nu a solicitat nicio garanție de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participația statului român, similară celei de la Roșia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret. Zăcământul de la Certej este cotat la bursa din New York la peste 40 de milioane de euro, sumă din care statul român va încasa zece milioane reprezentând redevența și participațiunea cu care este acționar.
Eldorado Gold, compania care deţine 80% din acţiunile Deva Gold, vrea să investească la Certej, în judeţul Hunedoara, 270 de milioane de dolari şi să extragă în medie, anual, peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint. Durata de exploatare a minei de la Certej este preconizată la 12 ani. Investitorii canadieni preconizează în Certej o producţie medie de 130.000 de uncii de aur (echivalentul a 4,04 tone de aur) şi 660.000 de uncii de argint (20,5 tone argint), cu costuri de exploatare de 400 de dolari pe uncie pentru aur.
Proiectul de la Certej va începe exploatarea aurului cu cianuri în perimetre extinse aurifere de la Brad, Deva şi Muncel. Dacă inițial suprafaţa de exploatare din județul Huneadoara era de 534 km², Deva Gold a obținut licență pentru alți 338 km² la vest de Certej (perimetru adiacent fostelor mine de lângă Brad), şi pe o suprafaţă de 137 kmp lângă Deva, în zona depozitelor de aur şi cupru de la Muncel-Veţel.
Petru Cîmpian zis ‘Șeriful’ este primarul comunei Certeju de Sus, cunoscut ca om de bază al Gold-ului și bun prieten al adminstratorului Deva Gold SA, Nicolae Stanca. Petru Cîmpian a acordat ilegal autorizație companiei Deva Gold SA pentru construire și organizarea de șantier a platformei industriale de la Certej. Deva Gold S.A. a concesionat 57 de hectare de teren la Certej, astfel bugetul local va beneficia de suma de 3 milioane de euro. ‘Șeriful’ este cunoscut pentru modalitatea de a lucra în mare secret pentru canadieni, astfel proiectul de la Certej este o enigmă pentru majoritatea românilor.
„Am văzut ce s-a întâmplat la Roşia Montană. Excesul de media este foarte dăunător”, a declarat Cîmpian.
Noua Roșie Montană, va avea o dimensiune de cinci ori cât suprafața Bucureștiului, iar totul a fost pus la cale de același Frank Vasile Timiș, fondatorul și fostul președinte al Gabriel Resources, care a vândut afacerea investitorilor de la Eldorado.
cititi mai mult pe http://www.presalibera.net/investigatie-cine-se-afla-in-spatele-afacerii-deva-gold-gabriel-resources_1818669.html#prettyPhoto
Licitaţie SRI de 70 milioane de lei pentru interoperabilitatea bazelor de date ale statului
de Adrian Dumitrache – Mediafax
Serviciul Român de Informaţii (SRI) va organiza, în martie, o licitaţie pentru achiziţionarea de echipamente IT necesare realizării unui sistem informatic care va permite interoperabilitatea bazelor de datele ale principalelor instituţii ale statului, contract estimat la 70 milioane de lei (cu TVA).
Termenul limită pentru depunerea ofertelor va expira la 16 martie, ora 10.00, două ore mai târziu urmând să fie deschise, conform anunţului de participare publicat de Unitatea Militară 0929 Bucureşti pe www.e-licitatie.ro.
Contractul prespune achiziţionarea de pachete software şi sisteme informatice, rutere de reţea, servere, diverse servicii de dezvoltare de software şi sisteme informatice, precum şi servicii de formare profesională şi simulare în domeniul echipamentelor de securitate.
Finanţarea contractului, a cărui durată va fi de 7 luni de la data atribuirii, va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, se precizează în anunţul de participare.
SRI a mai derulat, începând cu ianuarie 2014, un număr de 12 licitaţii care au vizat achiziţionarea de echipamente şi servicii de instruire pentru realizarea unui sistem naţional de protecţie a infrastructurilor IT&C de interes national împotriva ameninţărilor provenite din spaţiul cibernetic, finaţarea fiind asigurată din fonduri externe nerambursabile.
Valoarea totală estimată a contractelor s-a ridicat la aproximativ 140 milioane de lei, cu TVA.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Suedia închide patru închisori din lipsă de infractori. Numărul condamnărilor atinge un minim istoric
Razvan Muresan – http://www.businessmagazin.ro
Autorităţile din Suedia au anunţat că vor închide patru penitenciare şi un centru pentru arestări preventive, ca urmare a numărului redus de condamnaţi care execută pedepse privative de libertate. În prezent, oficialii de la Stockholm raportează 4.500 de deţinuţi la o populaţie de 9,5 milioane de locuitori.
Numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu peste o mie, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri şi a programului de reeducare a deţinuţilor demarat de conducerea penitenciarelor. “Rolul nostru nu este să pedepsim deţinuţii. Pedeapsa este însăşi codamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici”, spune Nils Öberg, directorul general al administraţiei penitenciarelor suedeze.
Numărul codamnaţilor a ajuns de la 5.722 la 4.500, iar rata recidivismului este de 40%, mult mai scăzută decât cea din Statele Unite ale Americii sau alte ţări europene.
“Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate şi a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici”, mai spune Öberg.
Închisorile suedeze sunt dotate cu mese de tenis şi biliard, săli de pictură, sală de sport cu saună şi solar, sere şi stupi, iar fiecărui condamnat îi este alocat un ofiţer de legătură, direct responsabil de integrarea sa în societate.
articol preluat de pe http://www.businessmagazin.ro