Pe urmele Castelului din Carpati. Minunata Romanie din inima lui Jules Verne

1601_1293043305-large

formula-as.ro


Rosia Montana, “un adevarat izvor al bogatiei” transilvane

“Aceasta bucata ciudata din Imperiul Austro-Ungar, Transilvania, inseamna in traducere “tara padurilor”. Se invecineaza la nord cu Ungaria, la sud cu Valahia, iar la est cu Moldova. (…) e un fel de Elvetie, dar inca pe atat de mare, nefiind insa mai populata. Cu podisuri numai bune pentru diversele culturi, pasuni imbelsugate, vai desenate dupa capriciile naturii si piscuri severe, Transilvania, brazdata de ramificatiile de origine plutonica ale Carpatilor, este traversata de numeroase cursuri de apa, care se varsa in Tisa si in Dunarea cea superba, ale carei Porti de Fier, aflate la cateva mile mai la sud, inchid defileul lantului Muntilor Balcani, la granita dintre Ungaria si Imperiul Otoman. (…) Indiferent de statutul sau politic, a ramas in continuare un taram unde traiau mai multe semintii, care au conlocuit fara sa se contopeasca, de exemplu, valahii sau romanii, ungurii, tiganii, dar si saxonii…”.

Pe urmele Castelului din Carpati

Ruinele Cetatii Colt

Pe un carnetel legat in piele aurie, Jules Verne a asternut cateva note de lectura despre tot ce a putut afla legat de bogatiile Transilvaniei: solul fertil, minele de sare de la Turda, muntele Praid, cu zacamantul de clorura de sodiu, minele de la Remetea, care produc plumb, galena, mercur si mai ales fier, minele de la Hunedoara, minele de carbune de la Hateg, Livezeni si Petrosani, apoi minele de aur de la Abrud, de la Campeni, “regiunea cautatorilor de aur, unde o multime de mori cu utilaje foarte simple sapa nisipurile de la Rosia Montana, “un adevarat izvor al bogatiei” transilvane”. “Iata, se pare, un district foarte favorizat de natura, dar in care totusi bogatia nu contribuie cu nimic la bunastarea populatiei”, gandeste Jules, in timp ce-si mangaie barba stufoasa. Transcrie ideea pe o ciorna. Cine stie, poate o va folosi candva…

“Urmasii vechilor daci…”

Pe urmele Castelului din Carpati

Pastorul Frik – descendent al vechilor daci

“La Veresti, ca de altfel in toata partea aceasta a Transilvaniei, nu se vorbeste nici germana, nici maghiara, ci doar romana, chiar si in cele cateva familii de tigani, mai degraba stabilite de tot, decat provizoriu, in diverse sate din tinut. Acesti venetici preiau limba locurilor prin care se aciuiesc, si la fel si religia. Au adoptat chiar si ritul ortodox, conformandu-se religiei crestinilor in mijlocul carora s-au asezat”, scrie Jules Verne.

Apoi, cum sa nu sugereze filiatia dacica a bravilor ardeleni? “Din ce rasa facea parte pastorul Frik? Era un descendent al vechilor daci?”, arunca el un indiciu, pentru ca mai tarziu, cand il introduce pe Radu de Gorj, sa fie mai explicit: “La sfarsitul secolului al XIX-lea, ultimul reprezentant al seniorilor de Gorj ramasese baronul Radu. Nascut in castelul din Carpati, isi vazuse familia stingandu-se in jurul sau, inca din frageda tinerete. (…) Amintirea tarii in care se nascuse ramasese adanc intiparita in inima tanarului baron de Gorj. In cursul peregrinarilor sale prin acele tari indepartate, nu-si uitase niciodata patria transilvana. Astfel, se intoarse sa ia parte la una dintre rascoalele sangeroase ale vremii, ale taranilor romani care se revoltau impotriva opresiunii maghiare. Urmasii vechilor daci fusesera invinsi…”.

cititi mai mult pe http://www.formula-as.ro/2010/947/documentar-90/pe-urmele-castelului-din-carpati-13170

Alexis Tsipras respinge prelungirea programului de asistenţă financiară pentru Grecia

alexis-tsipras-afp

Mediafax

Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat duminică în Parlament că nu vrea extinderea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană, ci un “credit punte” până la finalizarea unei noi înţelegeri, relatează Greek Reporter, în ediţia electronică.

Tsipras a declarat că scopul său este să servească intereselor naţionale şi să respecte promisiunile electorale ale partidului său. “După cinci ani de austeritate barbară poporul nu se mai pleacă în faţa fricii”, a declarat el, citat de greekreporter.com.

“Grecia vrea să îşi onoreze datoria … Dacă partenerii noştri vor acelaşi lucru, sunt invitaţi la masa negocierilor ca să putem discuta cum putem face acest lucru viabil”, a declarat Tsipras în Parlamentul grec.

În discursul său adresat naţiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană şi a insistat că ţara sa are nevoie de un “credit punte” în iunie, când Atena ar urma să negocieze un nou acord cu UE şi Fondul Monetar Internaţional.

“Ajutorul a eşuat … Noul Guvernul nu este justificat să ceară o prelungire a împrumutului”, a declarat premierul, adăugând că poporul grec i-a oferit partidului său un mandat pentru a abandona “programul dezastruos de austeritate”.
“Vrem un acord nou, un credit punte, care să ne ofere spaţiul fiscal pe care îl cere o negociere sinceră”, a declarat Tsipras.

Premierul a anunţat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, închisă în 2013 pentru a se salva bani, şi a adăugat că ţara are o “obligaţie morală” să pretindă reparaţii de război de la Germania.

El a promis, de asemenea, o serie de măsuri care vor intra în vigoare de miercuri dimineaţa şi care se vor concentra pe criza umanitară. “Grecia nu poate fi o ţară europeană când mii de persoane sunt înfometate sau nu au electricitate”, a declarat el, adăugând că măsurile vor include mâncare gratuită, electricitate, adăpost şi medicamente pentru familiile afectate de criza economică.

Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promiţând vânzarea maşinilor ministeriale care valorează peste 700.000 de euro, precum şi vânzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de împrumut al Greciei expiră la sfârşitul lui februarie. UE vrea ca Atena să ceară extinderea lui şi să se angajeze în continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Despre aurul, istoria și spiritualitatea geto-dacilor

despredaci

Un număr tot mai mare de personalități din mediul cultural și artistic își exprimă public punctul de vedere în legătură cu istoria geto-dacilor, cu nevoia de a recupera adevărul, condamnând falsul istoric perpetuat de generații.

Una dintre aceste personalități este și cunoscutul actor Mihai Gruia Sandu, profesor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București.

Poate cea mai pitorească dintre cele pe care le-am făcut, emisiunea pe care vă invit să o urmăriți aduce în prim plan lucruri inedite, unele absolut surprinzătoare.

O emisiune pe care nu o vei uita! Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
Categorie Educaţie
Licenţă Licență YouTube standard