Rețele de socializare descentralizate
București, România — joi, 12 februarie 2015, orele 19:00 — et. 1, ActiveWatch, calea Plevnei nr. 98, bl. 10C.
Cu câteva zile înainte de Ziua Îndrăgostiților, Fundația Ceata organizează un atelier gratuit pe tema „Rețele de socializare descentralizate”, în cadrul laboratorului Sponge.
Majoritatea utilizatorilor de calculator folosesc rețele de socializare centralizate pe mașinile unei singure firme (din altă țară, îndeosebi SUA, unde activează NSA) și acest fapt nu prezintă doar riscuri teoretice de atac la viața privată a utilizatorilor, ci riscuri reale, demonstrate de multe rapoarte pe această temă.
În acest atelier din cadrul proiectului Sponge, Fundația Ceata își propune să îi ajute pe participanți să facă primul pas pentru evadarea din rețelele Facebook, Twitter și WhatsApp folosind Diaspora*, Pump.io, GNU Social și Kontalk. Acestea din urmă sunt programe libere ce pot fi instalate pe mașinile oricui are posibilitatea și dorește, iar utilizatorii pot decide ei înșiși în care dintre aceste mașini au încredere, pentru că, datorită protocolului liber comun le este posibil să comunice într-o rețea federată chiar și cu restul utilizatorii de pe alte mașini.
Dacă intimitatea pe Internet este importantă pentru voi și doriți să participați la acest atelier, vă invităm să vă înscrieți completând acest formular!
Pentru acest atelier este suficient să veniți cu un telefon inteligent sau cu un calculator portabil, pentru a testa socializarea în rețelele descentralizate.
Despre Fundația Ceata
Fundația Ceata este o fundație românească dedicată libertății digitale și aliniată la filozofia programelor libere a proiectului GNU. Ceata și-a început activitatea ca grup informal pe 10 iunie 2008 și a devenit fundație pe 15 februarie 2013. Încă de la formarea sa, Ceata se ocupă cu activismul pentru programe libere, cu organizarea de evenimente pe tema libertății digitale și cu realizarea de programe libere și de lucrări de cultură libere.
Vă rugăm să sprijiniți activitatea Fundației Ceata prin sponsorizări, donații regulate ca membru susținător, prin donații unice sau prin ajutor ca membru voluntar.
Licența articolului
Ca toate paginile acestui sit, și acest articol este pus la dispoziție de Fundația Ceata sub licența liberă CC-BY-SA – atribuire și distribuire în condiții identice. Dacă difuzați acest articol, vă rugăm să specificați sursa și licența articolului, eventual modificat.
articol preluat de pe https://ceata.org
Fundația Ceata
Fundația Ceata este o fundație românească dedicată libertății digitale și aliniată la filozofia programelor libere a proiectuluiGNU.
Ceata și-a început activitatea ca grup informal pe 10 iunie 2008 și a devenit fundație pe 15 februarie 2013. Încă de la formarea sa, Ceata se ocupă cu activismul pentru programe libere, cu organizarea de evenimente pe tema libertății digitale și cu realizarea de programe libere și de lucrări de cultură libere. Cele mai importante momente din istoria proiectului Ceata sunt înscrise pe pagina dedicată.
Scopul Fundației Ceata este să elibereze utilizatorii români de restricțiile din artă și din tehnologie, cu respectarea legislației române în vigoare. Deviza fundației este „Ceata eliberează artele și tehnologiile actuale”, al cărei acronim (recursiv) este „Ceata”.
În conformitate cu statutul său, Fundația Ceata este formată din fondator, membri ai Consiliului Director și membri fără drept de vot. Consiliul Director este organul de conducere și de administrare al Fundației Ceata.
Filozofie
Filozofia Fundației Ceata se bazează pe patru piloni, despre care vă invităm să citiți:
- Programele libere — programe de calculator ce pot fi folosite, studiate, modificate și distribuite fără restricții
- Cultura liberă — lucrări de cultură ce pot fi folosite, studiate, modificate și distribuite fără restricții
- Aparatele libere — aparate în speță electronice ce pot fi folosite, studiate, modificate și distribuite fără restricții
- Limba română — limba oficială a organizației, care este folosită în documentație și traduceri
- Fii liber — publicație electronică liberă în limba română
- Coliberator — conferință românească de arte și tehnologii libere
- Libertatea Digitală — zilele libertății digitale organizate de noi în România
- Copierea nu e furt — campanie în română de informare a utilizatorilor
- Cartea Liberă — proiect editorial de cărți libere în limba română
- Traduceri în română ale unor lucrări importante din domeniul programelor libere
- Programe libere realizate de noi pentru a le folosi în organizarea fundației
mai multe informatii pe https://ceata.org/
Semne bune anul are!
George Simion – adevarul.ro
Primul inter-grup parlamentar din România a fost lansat şi îşi propune susţinerea unirii cu Basarabia. Din grup fac parte 41 de parlamentari de la toate forţele politice. Ca blogger Adevărul, am putut asista şi la o nouă atitudine din partea atât de blamatei clase politice. Poate vom vedea şi o nouă Românie?
Gabriela Anghel, Sanda Ardeleanu, Viorel Badea, Camelia Bogdănici, Octavian Bumbu, Ştefan Burlacu, Leonard Cadăr, Cătălin Croitoru, Remus Cernea, Tudor Ciuhodaru, Grigore Crăciunescu, Ştefan Dalca, Mihai Deaconu, Adrian Diaconu, Bogdan Diaconu, Dorin Dobra, Daniel Fenechiu, Nuţu Fonta, Daniel Gheorghe, Maria Grecea, Dragoş Gunia, Vicenţiu Irimie, Ion Cristinel Marian, Aurelian Mihai, Liliana Mincă, Octavian Motoc, Petru Movilă, Ilie Năstase, Ioan Oltean, Ninel Peia, Liviu Marian Pop, Ovidiu Raeţchi, Cristian Roman, Ionuţ Săvoiu, Radu Surugiu, Răzvan Tănase, Eugen Tomac, Varujan Vosganian, Valerian Vreme şi Radu Zlati
sunt numele parlamentarilor care au întemeiat grupul informa Prietenii Unirii care va activa în legislatura actuală în Parlamentul României. Alături de ei sunt aşteptaţi prin prezenţă şi, mai ales, prin fapte concrete, toţi colegii parlamentari care folosesc tema Unirii celor două state româneşti în campaniile electorale sau sunt alături sufleteşte de fraţii de peste Prut.
Grupul susţine mişcarea civică unionistă pe cale legislativă, de lobby, de reprezentare politică, prin acţiuni de imagine şi de intermediere a dialogului cu celelalte instituţii relevante şi are ca obiective facilitarea integrării dintre Republica Moldova şi România în plan economic, energetic, de apărare, educaţional, mass-media, infrastructură, socio-cultural, legislativ şi instituţional.
Grupul s-a lansat printr-o conferinţă, pe care o puteţi vedea integral aici:
Ce nu se vede pe înregistrare?
După conferinţa de presă, a avut loc prima şedinţă de lucru a grupului, la care au participat 14 parlamentari. Fiecare şi-a putut asuma un proiect personal de care să se ocupe, s-au ales reprezentanţii grupului pentru sesiunea în curs şi s-a stabilit paşii următori, până la şedinţa lunară următoare, din 10 martie.
Ca un om din interiorul mişcării unioniste, este reconfortant să vezi diferite şcoli de gândire privind abordarea reunificării, vizibile pe vârste şi pe doctrine politice. Şi mai reconfortant este că nu au existat, cel puţin pentru moment, tendinţe de a politiza grupul. Atât de blamata clasă politică are totuşi şi persoane luciden, conştiente de importanţa funcţiei pe care o deţin şi de rolul fiecăruia la scara istoriei.
Problematica Reunificării este una mare. Atât de mare încât nu ar ajunge nici măcar un Minister ca să o poată gestiona. Iniţiatorii şi-au propus crearea unui Minister pentru Republica Moldova precum şi o propunere concretă din partea României pentru al doilea stat românesc privind Unirea. Dacă acest lucru se va realiza sau nu, depinde de fiecare parlamentar în parte şi de efectele proiectelor pe care le vor coordona.
Şi de fiecare cititor în parte, în felul în care va şti să acţioneze în această direcţie.
Vor fi scrise în cartea de aur a istoriei neamului nostru numele celor 41 de parlamentari şi a celor care se vor alătura grupului ulterior ? Rămâne de văzut în viitorul apropiat…
articol preluat de pe http://adevarul.ro/