test

Claudiu Crăciun – adevarul.ro

Marginalizată mediatic în raport cu valul de arestări, reforma electorală avansează cu bune şi cu rele. Comisia de specialitate din Parlament a votat căteva principii care desenează arhitectura viitorului sistem electoral.

Pe scurt, reforma va presupune revenirea la sistemul electoral proporţional pe liste, menţinerea pragurilor electorale la 5%, menţinerea alegerii primarilor într-un singur tur, relaxarea totală a criteriilor de înfiinţare a partidelor şi schimbarea modului de finanţare, în direcţia limitării cheltuielilor private şi creşterea transparenţei.

O combinaţie de reveniri, inerţii şi schimbări reale. Vor avea acestea efecte pozitive? Sunt coerente? Vor ajuta în regenerarea democratică a României?

Ceea ce opreşte reforma să fie într-adevăr profundă este menţinerea pragurilor şi alegerea primarilor într-un singur tur. Primarii se vor eterniza, ţinând comunităţile captive prin simpla redistribuire şi presiune administrativă care le permite să atingă o majoritate oarecare (ar putea fi şi 20%). Accesul în consiliile locale cvasi-blocat. Un Parlament în care se intră pe baza acestui prag este un Parlament oligarhizat, clientelar şi ineficient. Partidele mai mici nu vor încerca să se responsabilizeze direct faţă de cetăţeni ci vor parazita partidele mari (vezi UNPR). Partidele mari, PNL şi PSD, vor fi mulţumite pentru că mimează pluralismul politic şi anihilează partidele care ar putea să le conteste. Ceea ce este grav însă este forţarea cetăţenilor de a alege doar între două opţiuni, să spunem de „stânga” şi de „dreapta”, sancţionarea slabei performanţe politice fiind de fapt o validare a „celorlalţi”. Ştiind că la un moment dat se vor întoarce la putere, cele doua mari partide şi sateliţii lor nu se vor reforma. Un alt efect negativ este că opţiunile politice vor fi sever limitate. Cele două mari partide vor merge către centru, abandonandu-se populismului şi impreciziei doctrinare. Curentele politice viabile vor fi ţinute artificial în afara jocului.

Este inutil să aşteptăm de la marile partide să reformeze profund politica. Nu o vor face. O vor face cetăţenii dacă li se oferă o şansă

Acest sistem cronicizează boala numită corupţie. Protecţia oferită de praguri partidelor mari şi membrilor acestora e un obstacol în calea reformei. Tot timpul vor exista aleşi locali, parlamentari şi miniştri care vor încălca legea şi asta pentru că sistemul e construit pentru a recompensa corupţia şi nu a pedepsi-o. Într-o democraţie sănătoasă, e anormal ca singura speranţă de a scăpa de un baron local să fie anchetarea şi condamnarea acestuia. La fel şi în cazul parlamentarilor.

Revenirea la sistemul electoral proporţional pe listă este o veste bună. O veste şi mai bună ar fi fost sistemul proporţional cu listă deschisă, în care dai posibilitatea alegătorului să ordoneze candidaţii din lista votată. Această revenire ajută partidele să se echilibreze după confuzia produsă de sistemul electoral actual. În sine sistemul nu era greşit. A fost însă folosit pentru a creşte înfluenţa potentaţilor locali. Accesul la nominalizări era determinat de forţa financiară şi notorietate, fapt ceea ce a dus şi la scăderea dramatică a numărului de femei, tineri şi persoane cu expertiză din Parlament. Campania parlamentară s-a suprapus campaniei locale, candidaţii din sistemul uninominal promiţând beneficii comunitare în locul promovării unor programe de politici de nivel naţional (ex: fiscalitate, educaţie, politică externa). Revenirea va ajuta conducerile centrale ale partidelor să facă mai uşor politica de resurse umane şi va repoziţiona agenda campaniilor electorale în zona politicilor de nivel naţional. În acelaşi timp, va limita din influenţa liderilor locali şi ai antreprenorilor politici care au populat până acum Parlamentul.

Veştile bune vin din zona înfiinţării partidelor, finanţării acestora şi eliminării barierelor în calea participării. În noul sistem, partidele se vor înfiinţa mult mai uşor, iar accesul la candidaturi va fi de asemenea uşurat – numărul de semnături pentru validarea unei candidaturi va scădea. Depozitele financiare, aproape 1000 de euro pentru fiecare candidat la alegerile parlamentare, vor fi eliminate. În linii mari aceste schimbări coincid cu cele propuse încă din timpul alegerilor prezidenţiale de către Campania Campania „Politică fără bariere”. Şi sunt exact elementele care ne împiedică să spunem că reforma este un eşec. Asta în cazul în care principiile agreate de Comisie se vor păstra şi în legile care trec de votul final al Parlamentului.

O reformă profundă ar fi trebuit să atingă şi alte elemente, de exemplu reprezentarea de gen sau soluţiile diferite pentru votul proporţional. Ar fi trebuit să includă şi o reformă a procedurilor şi instituţiilor electorale – cele care ar trebui să asigure buna desfăşurare a alegerilor, oricare ar fi tipul lor. Dar modificarea acestui prim pachet legislativ este un pas înainte, care poate antrena şi alte schimbări ulterioare.

Cu condiţia ca actualele principii să se menţină, care este impactul acestor schimbări asupra politicii româneşti?

Elementele structurale se menţin, alegerea primarilor într-un tur va concentra puterea la nivel local iar pragurile ridicate vor limita sever accesul în Parlament şi consilii. Acest lucru a determinat societatea civilă să reacţioneze în forma unui Apel. Să sperăm că partidele nu îl vor ignora. Prin modificarea sistemului electoral şi a regulilor de finanţare partidele vor ieşi din anchilozare, se vor recentraliza şi vor avea mai multe instrumente să se cureţe. Dacă o vor face, asta depinde de fiecare partid în parte. Uşurinţa cu cu care se vor înfiinţa partidele este marea noutate. Se poate anticipa o efervescenţă democratică şi formarea de zeci, poate sute de partide noi. Dar acestea vor avea de parcurs drumul extrem de dificil care le trece peste pragurile electorale. Multe se vor pierde pe parcurs, altele se vor consolida. Marele avantaj al acestei schimbări, deşi poate duce la frustrare şi nemulţumire, este că va impulsiona interesul cetăţenilor pentru partide şi alegeri. Va face politica mai accesibilă, după ani de constantă şi profundă îndepărtare de aceasta.

Şi exact de acest lucru avem nevoie. Este inutil să aşteptăm de la marile partide să reformeze profund politica. Nu o vor face. O vor face cetăţenii dacă li se oferă o şansă. Această reformă parţială ar putea deveni ulterior, prin efectele pe care le are, o mare reformă sau un moment istoric ratat. Depinde de societate şi grupurile ei active, de partidele vechi şi noi, de cele mari şi deopotrivă cele mici.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/