Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii partidelor: Un partid se poate înfiinţa cu 3 membri

Votare

mediafax.ro

Comisia de Cod electoral a finalizat, joi, proiectul de lege privind partidele politice, stabilind, între altele, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri, proiectul de lege urmând să fie trimis luni în dezbaterea Senatului.
„Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida”, a precizat preşedintele comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea, după şedinţă.

Comisia a stabilit de asemenea ca locul registrului partidelor, unde se face înregistrarea formaţiunilor politice, să rămână ca şi în prezent Tribunalul Bucureşti şi a precizat condiţiile în care se face radierea partidelor.

„Radirea se face pe câteva măsuri luate de către comisie cu doar un vot împotrivă: trebuie să candidezi în două alegeri consecutive, la alegerile locale trebuie să depui liste incomplete (. ..) în minimum 75 din localităţi, la alegerile parlamentare fie depui o listă completă într-un judeţ, fie o listă incompletă în trei judeţe. Sunt două condiţii simple, astfel încât atunci când te asociezi ai o platformă politică, un statut şi dorinţa ta este de a câştiga mandate într-un consiliu pentru a schimba politicile publice în acest consiliu în interesul cetăţeanului. Scopul unui partid politic este acela de a câştiga alegerile, diferit de scopul unei organizaţii neguvernamantale. Aici, la partide, există obligaţia să candidezi, să faci campanie electorală şi să câştigi voturi ca să poţi să intri în Consiliul local”, a explicat Zgonea.
Proiectul de lege va fi trimis luni la Senat pentru a intra în dezbatere la comisie şi în plen, apoi va ajunge la Camera Deputaţilor.

Comisia de Cod electoral a finalizat şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

„Am demonstrat că atunci când există voinţă politică putem să ne ţinem de angajamente, trei din cele patru legi sunt finalizate. Avem angajamentele făcute, aşteptăm amendamentele parlamentarilor. Cred că am făcut o treabă bună. Majoritatea observaţiilor făcute de organizaţiile neguvernamentale au fost trecute în proiectele de lege. În acest moment, legea este mult mai europeană decât în trecut. Cetăţenii se pot asocia câte trei şi pot candida. Finanţarea este una transparentă, campaniiile sunt doar din banii publici şi regulile sunt mult mai clare. Eliminăm o problemă grea, votul multiplu prin informatizarea secţiilor de vot”, a spus Zgonea.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Se retrage cel mai iubit preşedinte din lume. E mai sărac decât un om de la ţară

jose_mujica

realitatea.net

Președintele Uruguayului, considerat cel mai popular şef de stat din lume, a ajuns la capătul mandatului său de cinci ani. Este singurul preşedinte care trăiește în condiții extrem de modeste, greu de imaginat pentru un om cu funcția sa.

José Mujica a renunțat la casa de lux pe care statul o oferă liderilor și a optat pentru o fermă a soției sale din afara capitalei Montevideo.

Cel mai popular preşedinte din lume

Preşedintele Uruguayului mai este cunoscut pentru faptul că a refuzat oferta de 1 milion de dolari a unui şeic care vroia să-i cumpere maşina, o rablă locală veche de 40 de ani.

Cel mai popular preşedinte din lume

Cuplul prezidențial duce o viață foarte simplă: își cultivă pământul singuri și cresc animale. Singurul lucru care sugerează că în ferma veche stă o personalitate este echipajul de ofițeri care păzește împrejurimile.

Cel mai popular preşedinte din lume

José Mujica donează în scopuri caritabile aproape tot salariul său, echivalentul a 12 mii de dolari și a primit eticheta de “cel mai sărac președinte din lume”.

articol preluat de pe http://www.realitatea.net/

Românii din Timoc își cer drepturile: „Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România”

timoc

digi24.ro

Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor să aibă şi statut oficial de cetăţeni români. Reprezentanţii lor încearcă să schimbe legea şi au cerut deja sprijinul Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti. În plus, vor să învețe în limba română în zonele în care sunt majoritari. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităţilor este una dintre chestiunile aflate în discuţie.

Niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetăţenie română. Legislaţia în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut pentru că nu locuiesc în zonele care au aparţinut fostelor regiuni româneşti.

Nemulţumiţi de asta, studenţii de acolo au depus o petiţie în Parlamentul de la noi prin care cer modificarea legii.

„Sunt vreo 160 de semnături de etnici români care doresc cetăţenia română, sperăm ca rugămintea lor să urgenteze modificarea cetăţeniei”, spune Alexandru Savic, liderul studenţilor din Timoc.

„Singura şansă ca acest proiect să treacă mai departe este să întrunească voinţa politică a tuturor partidelor parlamentare şi bineînţeles să obţină un aviz favorabil din partea Guvernului României”, declară Viorel Badea, senator.

Românii din Timoc vor însă şi alte drepturi în ţara în care trăiesc. Cel mai important: să aibă cursuri în limba română în şcoli şi universităţi.

În acest moment, copiii românilor din zonă învaţă în 50 de şcoli, dar doar în 9 dintre ele se predă în limba română.

„Sunt probleme care ţin de asigurarea cadrelor calificate pentru a preda ore de cultură şi civilizaţie în limba română”, spune Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

„Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem şi noi”, spune Dusan Pîrvulovici, etnic român din Timoc.

Etnicii români din Timoc sunt optimişti şi spun că au şanse mari să îşi câştige drepturile.

„Serbia e în proces de negociere, de aderare cu UE şi în timpul negocierii poţi să pui probleme, drepturile minorităţilor se discută foarte mult. Reprezintă un subiect foarte important”, afirmă Marian Jean Marinescu, eurodeputat membru în comisia de negociere UE – Serbia.

Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina şi Timoc. În Voievodina, etnicii au şcoli, biserici şi ziare în limba română.

La Bucureşti, un proiect legislativ care clarifică statutul de cetăţean român a trecut de Senat şi este în dezbatere în Camera Deputaţilor.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/