Tezaur monetar geto-dacic, descoperit la Bujoreni – Vâlcea
foto si articol adevaruldespredaci.ro
In localitatea Bujoreni a fost descoperit luni, 9 martie 2015, un tezaur monetar geto-dacic, datat în perioada în perioada secolelor III, II î. Hr. Tezaurul este format din 179 de monede de argint, 178 monede tetradrahme geto-dacice, copie după cele macedonene care-l reprezentau pe Filip al II-lea, plus o piesă, o drahmă de pe vremea, probabil, a lui Alexandru cel Mare.
Despre tezaur descoperit, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea, Claudiu Tulugea, a declarat presei locale: „În dimineaţa zilei de 9 martie 2015, am fost sunat de către domnişoara Liliana Beu, directorul adjunct al Muzeului Judeţean Vâlcea, care într-o discuţie cu un prieten apropiat a aflat despre o descoperire deosebită. Este vorba despre un tezaur monetar descoperit pe teritoriul localităţii Bujoreni. Mai precis un tezaur monetar geto-dacic, tezaur monetar însumând 179 de piese din care 178 monede tetradrahme geto-dacice, copie după cele macedonene care-l reprezentau pe Filip al II-lea, iar o piesă, o drahmă de pe vremea, probabil, a lui Alexandru cel Mare sau, ulterior, a generalului său, Seleucos I.
Împreună cu persoana, care a venit la domnişoara director adjunct, ne-am deplasat la faţa locului unde se afla tezaurul monetar şi acolo am efectuat nişte cercetări preliminare. Pot să confirm faptul că, într-adevăr, contextul în care a fost descoperit tezaurul este următorul: nu este într-un sit arheologic. Este o descoperire întâmplătoare şi izolată. Cele 178 de monede (tetradrahme) sunt de tip Prundu-Jiblea. În cele două localităţi au mai fost descoperite astfel de tezaure monetare. Însă, spre deosebire de aceste tezaure monetare de la Prundu şi Jiblea, tezaurul de la Bujoreni este un tezaur compact, deoarece nu s-au descoperit mai multe tipuri de monede. Celelalte tezaure aveau câte trei-patru tipuri de monede, adică tipul Prundu-Jiblea, tipul Adâncata etc.
Cele 178 de monede (tetradrahme) pe avers îl reprezintă, probabil, pe Filip al II-lea Macedoneanul, iar pe revers sunt două ipoteze pe care numismaţii le-au înaintat. Este vorba despre Călăreţul Olimpic sau Călăreţul Trac.
Moneda singulară este inscripţionată, iar acest lucru reprezintă un fapt deosebit, ceea ce ne face să credem că dacă cele 178 de monede sunt unitare ca formă şi dimensiune, aceasta credem că s-ar putea să fie de pe vremea lui Alexandru I, sau, ulterior, după câţiva ani, de pe vremea unui general al său, Seleucos I, reprezentaţi pe avers, iar pe revers este reprezentat un personaj întronat.
Putem demonstra că cele 178 de tetradrahme care îl reprezintă pe Filip al II-lea sunt copii geto-dacice după monedele macedonene, în schimb la moneda singulară (drahma) care-l reprezintă pe Alexandru cel Mare sau poate pe Seleucos I, credem că este o monedă originală şi nu o copie. Acest lucru trebuie cercetat în perioada următoare. Mai evidenţiem faptul că piesele sunt într-o stare de conservare excepţională.
Legat de dimensiunile monedelor, putem detalia faptul că moneda singulară are o dimensiune undeva la 3 centimetri în diametru şi are o greutate de 3.3 grame, iar celelalte piese, cele 178, au o dimensiune de 4.5 până la 5 centimetri în diametru, iar greutatea lor variază de la 11,5 grame până la 12,3 grame. Toate piesele sunt din argint. După cercetarea sumară efectuată la faţa locului, de personalul specializat al Muzeului Judeţean Vâlcea, respectiv subsemnatul şi colegul meu Ionuţ Tuţulescu, ne-am deplasat împreună cu persoana care a descoperit tezaurul la Primăria Bujoreni. Aici, s-a făcut un proces verbal de predare-primire între persoana respectivă şi primărie, iar apoi între Primăria Bujoreni şi Muzeul Judeţean Vâlcea care l-a ora actuală îl are în custodie.
Monedele erau depozitate într-un vas ceramic din care am reuşit să culegem, la faţa locului, doar trei fragmente. Este un vas ceramic de sorginte geto-dacică. Contextul în care au fost descoperite nu este un context istoric, nu se află în preajma nici unei aşezări geto-dacice, cel puţin menţionată sau amintită de cineva, ceea ce ne face să credem că totuşi au fost luate de undeva şi ascunse acolo în speranţa de a fi recuperate mai târziu. Aceste monede au circulat undeva în perioada secolelor III, II î. Hr. Întâlnim foarte rar ca acest tip de monede să fii circulat până în prima jumătate a secolului I i.Hr, pentru că după secolul II i.Hr. geto-dacii încep să copieze denarul roman, acest tip de monede fiind găsit din abundenţă ulterior. Aceste monede descoperite sunt cu atât mai importante pentru că au, în primul rând, o perioadă de circulaţie, în timp, de aproximativ două secole şi în al doilea rând pentru că circulă atât în Oltenia cât şi Transilvania.
Dacă în Oltenia astfel de monede circulă în cantităţi mari în perioada respectivă, în Transilvania nu găsim decât monede disparate, destul de rare. Le găsim mai numeroase în sudul Transilvaniei şi mult mai puţin în restul acestei zone. Sperăm să găsim înţelegerea necesară la ordonatorul nostru de credite pentru a achiziţiona aceste monede. Încă o dată fac precizarea că monedele au o valoare numismatică deosebită, au o valoare pentru ştiinţa şi pentru cercetarea judeţului nostru ieşită din comun, având în vedere că este unul dintre cele mai mari tezaure găsite în ultimii 15 ani”, a declarat Claudiu Tulugea.
articol preluat de pe http://adevaruldespredaci.ro/
FBI: Lipsa unei legi privind retenţia datelor afectează colaborarea instituţiilor din SUA şi România
foto - pressofatlanticcity.com
articol – Catalina Mihai – mediafax.ro
Lipsa unei legi de retenţie a datelor afectează capacitatea de colaborare a instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România, apreciază Russell Ashenden, ataşatul FBI la Bucureşti, subliniind însă că e nevoie de un echilibru între protecţia securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile.
“Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul”, susţine Russell Ashenden, ataşatul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, răspunzând unei întrebări a Agenţiei MEDIAFAX în cadrul unei serii de întrebări ale unor jurnalişti români adresate cu ocazia vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a făcut-o în România.
Pe de altă parte, Ashenden atrage atenţia că, aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii din România “ar trebui să găsească un echilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile”.
Întrebat care este gradul de încredere în serviciile româneşti în urma acuzaţiilor aduse recent de un membru important al fostei administraţii prezidenţiale, ataşatul FBI a precizat că “parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din România sunt la fel de puternice ca întotdeauna”.
“Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care ii slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism”, a punctat Russell Ashenden.
Întrebat despre implicarea FBI în dosarele Microsoft şi EADS, oficialul american a spus că nu poate comenta cu privire “la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România”.
Pe de altă parte, el a subliniat că FBI are “o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală”. “În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie”, a spus ataşatul FBI.
Rugat să aprecieze care este riscul unor atentate jihadiste în România, mai ales după cele de la Paris, Russell Ashenden a afirmat că, “deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă”. “Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea”, a mai spus ataşatul FBI.
Întrebările au fost adresate de mai mulţi ziarişti în contextul vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a efectuat-o pe 3 martie în România.
În cadrul vizitei, James Comey a avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta, cu noul director al SRI Eduard Hellvig.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Domeniul securității cibernetice se confruntă cu un deficit de talente în SUA (experți)
Foto: (c) REUTERS/Dado Ruvic
AGERPRES/(AS-autor: Liviu Tatu, editor: Mariana Ionescu)
Industria securității cibernetice s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani, însă cea mai mare provocare pentru acest domeniu rămâne recrutarea noilor talente, în condițiile unui deficit tot mai mare de specialiști, scrie agenția UPI.
Este aproape imposibil să angajezi oameni cu experiență în acest domeniu, consideră Alex Stamos, expert în securitate cibernetică în cadrul companiei Yahoo. Potrivit acestuia, în Statele Unite nu sunt decât patru sau cinci mii de astfel de specialiști.
Problema deficitului de personal se agravează pe măsură ce crește numărul atacurilor cibernetice. Un studiu recent realizat de Institutul Ponemon și finanțat de IBM a arătat că aproape jumătate din americanii adulți — 110 milioane — au fost victime ale hackerilor în 2014.
Biroul pentru Statistica Pieței Muncii din SUA a estimat că, în perioada 2012-2022, cererea de specialiști în securitate cibernetică va crește cu 37%, iar în următorii șapte ani vor fi disponibile peste 100.000 de locuri de muncă în acest domeniu.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/