Iohannis a retrimis Parlamentului Legea de modificare a Codului Silvic: Crează premisa unui tratament juridic discriminator
foto – Mediafax
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax
Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, luni, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.
Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că ”unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.
”Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, cu privire la cererea de reexaminare a şefului statului.
În cererea de reexaminare se mai menţionează că Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.
”Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază şeful statului.
De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.
Preşedintele Iohannis apreciază că ”această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.
”Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, se menţionează în cererea de reexaminare.
Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general.
Preşedintele consideră că ”prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafeţe din fondul forestier naţional, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice şi/sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat”.
Un alt articol, I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial, mai arată şeful statului.
cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/iohannis-a-retrimis-parlamentului-legea-de-modificare-a-codului-silvic-creaza-premisa-unui-tratament-juridic-discriminator-14041910
(video) Marches for ‘Bread, Work, Homes and Dignity’ Converge on Madrid – End w/Police Repression
foto – http://revolution-news.com/
sursa video – https://www.youtube.com
Ministrul Angel Tîlvăr: Relația privilegiată cu Republica Moldova merită diversificată și îmbogațită
foto – jurnalromanesc.ro
articol – Romeo Crîsmaru – jurnalromanesc.ro
interviu realizat cu ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, înainte de vizita programată în Republica Moldova. „Voi fi în Republica Moldova pe 27 martie, când va fi marcată Unirea Basarabiei cu România, din 1918″, precizează ministrul.
„Acordăm o atenţie sporită relaţiei cu românii din Republica Moldova. Vom continua să îi susţinem în parcursul lor european, să venim cu oferte educaţionale atractive pentru ei, să facilităm schimburile academice, programele de instruire şi formare profesională.
Departamentul va continua să sprijine proiectele bune legate de limba română, de mass media în limba română” – explică ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, înainte de a efectua vizita în Republica Moldova, programată în perioada 26 – 28 martie 2015.
Demnitarul român spune că, astfel, va putea marca la faţa locului momentul istoric 27 martie, ziua la care, în anul 1918, Basarabia se unea cu România. Un segment al vizitei se va derula în oraşul Bălţi, unde sunt preconizate întâlniri cu mediul universitar la Universitatea „Alecu Russo” şi întrevederi cu autorităţile locale.
La Chişinău, vor avea loc întrevederi cu oficiali din zona de cultură, educaţie, afaceri externe şi a relaţiilor cu diaspora. „Mă aştept la un dialog constructiv în urma căruia să decidem care sunt proiectele de interes comun şi ce putem face pentru ca această relaţie să se dezvolte. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova merită diversificată şi îmbogăţită cu conţinut concret pentru a deveni şi mai trainică”, spune ministrul delegat Angel Tîlvăr.
Reporter: Domnule ministru, ați preluat un minister cu o anumită specificitate, care vă aduce în față numeroase provocări. Ce credeți că își vor dori românii de pretutindeni de la dvs. și de la ministerul pe care îl conduceți și cum vă vor influența ei activitatea?
Angel Tîlvăr: Sunt cadru didactic şi, de zece ani încoace, parlamentar. Îmi place să lucrez cu oamenii, aşa cum se întâmplă şi acum. Aş vorbi mai degrabă despre oportunităţi, nu neapărat despre provocări. Ceea ce îşi doresc românii de peste hotare de la noi este ceea ce ne dorim şi noi de la românii de peste hotare: să acţionăm pentru acelaşi ţel indisolubil şi vital – binele comun şi dăinuirea peste timp a identităţii noastre româneşti.
Reporter: Ați vizitat până acum mai multe comunități românești atât din diaspora, cât și din jurul granițelor, dar nu ați ajuns încă în Republica Moldova. Înțeleg că urmează o vizită în această zonă? Care ar fi obiectivele apropiatei dvs. vizite în Republica Moldova?
Angel Tîlvăr: În mod cert, orice vizită în Republica Moldova poate fi o bună ocazie de strângere a legăturilor cu românii de aici şi de dialog cu partenerii noştri din sfera publică. Vizita este planificată pentru perioada 26 – 28 martie, astfel că voi fi în Republica Moldova chiar la 27 martie, când va fi marcată Unirea Basarabiei cu România din anul 1918, un moment cu încărcătură simbolică.
În acelaşi timp, vizita reprezintă un bun prilej de evaluare şi identificare a unor noi posibilităţi de cooperare. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova merită diversificată şi îmbogăţită cu conţinut concret pentru a deveni şi mai trainică. Un segment al vizitei se va derula în oraşul Bălţi, unde sunt preconizate întâlniri cu mediul universitar la Universitatea „Alecu Russo” şi întrevederi cu autorităţile locale. Oraşul Bălţi este al doilea centru urban din Republica Moldova. Cu o populaţie de aproximativ 150.000 de locutori, cu viaţă culturală şi academică, Bălţiul ar putea găzdui o prezenţă culturală românească mai consistentă, tocmai pentru că dispune de o anumită infrastructură culturală. Vom explora la Bălţi posibilitatea consolidării identităţii româneşti şi a suplimentării mijloacelor de informare despre România şi Uniunea Europeană.
La Chişinău, vor avea loc întrevederi cu oficiali din zona de cultură, educaţie, afaceri externe şi a relaţiilor cu diaspora. Mă aştept la un dialog constructiv în urma căruia să decidem care sunt proiectele de interes comun şi ce putem face pentru ca această relaţie să se dezvolte.
cititi mai mult pe http://www.jurnalromanesc.ro/jr1/index.php/component/k2/item/1308-ministrul-angel-tilvar-relatia-privilegiata-cu-republica-moldova-merita-diversificata-si-imbogatita.html