Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi

avocatul-poporului

foto – incomod-media.ro
articol – apador.org

București, 31 martie 2015

APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.

Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.

De ce e nevoie de proiect

Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013) ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios.
Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.

Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.

Performanțele Avocatului Poporului

Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.

Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.

În următoarele 14 luni vă vom ține la curent cu evoluția proiectului.
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

articol preluat de pe http://www.apador.org/

Reuters: Putin cumpără cu 10,8 milliarde de dolari ‘influența’ Ungariei în UE

putin-700

articol – AGERPRES/(AS — autor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș)

În pofida deprecierii rublei și a economiei asediate de sancțiuni, Rusia mai are încă fonduri de rezervă pentru potențialii săi aliați. Astfel, Moscova s-a arătat dispusă să acorde un împrumut de circa 10 miliarde de euro (aproximativ 10,8 miliarde de dolari) Ungariei, una din țările membre ale Uniunii Europene de care se simte apropiată, comentează agenția Reuters.

Budapesta prevede să atragă o primă tranșă a acestui împrumut încă din cursul anului 2015, a declarat pentru Reuters un reprezentant al guvernului ungar.

Oficial, împrumutul este destinat a finanța extinderea centralei nucleare de la Paks, centrala atomică ungară care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării, dar unii experți invocă un alt motiv: Rusia cumpără, de fapt, favoarea unui guvern din cadrul Uniunii Europene (UE).

‘Această afacere cu Paks este de camuflaj’, spune Zoltan Illes, un fost parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz, fost secretar de stat pentru mediu până în 2014. ‘Aceasta este o tranzacție financiară, iar pentru ruși înseamnă cumpărare de influență’, adaugă el.

Illes, care se opune utilizării energiei nucleare, consideră că împrumutul este mai mult o pompare de bani în economia Ungariei, unde premierul Viktor Orban se va confrunta cu noi alegeri în 2018, decât o livrare de electricitate.

De ani de zile, Moscova se folosește de relațiile comerciale — în special de vânzările de gaze — pentru a-și exercita influența în Europa.

În prezent, aceste metode sunt supuse unei analize mai atente după ce Statele Unite și UE au impus sancțiuni economice Rusiei pentru anexarea Crimeii și sprijinirea rebelilor separatiști din estul Ucrainei. Dar, Rusia încearcă să-și păstreze legăturile cu unele dintre state. Împrumutul acordat anul trecut Ungariei este văzut de unii ca parte a acestei lupte nedeclarate pentru influență.

Purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, respinge astfel de scenarii. ‘Rațiunea investiției de la Paks nu este nici campania electorală și nici șansele cuiva’, spune el, declarându-se convins că această investiție va asigura securitatea energetică pe termen lung a țării sale.

Rusia are în Ungaria, potrivit observațiilor sale, mai puțină influență economică decât în alte țări din Europa Occidentală.

Oficialii de la Moscova și Budapesta afirmă că acordul nuclear a fost încheiat doar din motive comerciale și energetice și este convenabil ambelor părți.

Referitor la acest acord, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat pentru Reuters că a fost ‘afacerea (tranzacția) secolului’.

Ungaria a planificat inițial să scoată contractul privind extinderea centralei Paks la licitație, iar unele firme occidentale au arătat un interes, împreună cu Rosatom. Dar, după cum constată Reuters, Budapesta a abandonat brusc ideea unei licitații. Un mic grup din anturajul premierului Orban a ales să atribuie contractul Rosatom. Rusia a oferit un împrumut ca parte a acestei afaceri. După încheierea acordului, Orban a apărut mult mai prietenos față de Kremlin decât alți omologi ai săi din UE, mai comentează Reuters.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/