Ministerul Educaţiei propune patru noi discipline opţionale, pentru anul şcolar 2015-2016
foto – Mediafax
articol – Aurelia Alexa – Mediafax
Ministerul Educaţiei propune patru noi discipline opţionale, respectiv “Joc şi mişcare” la clasele pregătitoare, I şi a II-a, “Educaţie pentru prevenirea riscului rutier”, în învăţământul primar, “Educaţie pentru dezvoltare” şi “Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală”, la liceu.
Cele patru noi discipline opţionale vor fi introduse din anul şcolar 2015-2016, în oferta centrală de Curriculum la decizia şcolii (CDS), se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei, transmis luni agenţiei MEDIAFAX.
Programele şcolare pentru aceste discipline au fost elaborate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi aprobate prin ordin de ministru.
Ministerul Educaţiei a precizat că programa şcolară pentru disciplina opţională “Joc şi mişcare” accentuează rolul pe care activităţile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor de şase-opt ani şi valorifică potenţialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii şcolarităţi.
Disciplina “Educaţie pentru prevenirea riscului rutier”, care va putea fi studiată în toate clasele din învăţământul primar, urmăreşte pregătirea elevilor pentru viaţă prin formarea unor deprinderi de respectare a regulilor elementare de circulaţie pe drumurile publice şi de manifestare a unei conduite preventive.
“Demersul Ministerului Educaţiei vine pe fondul declarării de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a perioadei 2011 – 2020 ca «Decada Acţiunii pentru Siguranţa Rutieră», ale cărei obiective sunt stabilizarea şi reducerea numărului de accidente rutiere din întreaga lume, respectiv valorificarea cadrului educaţional pentru sensibilizarea şcolarilor mici asupra riscurilor la care se expun în trafic ca pietoni sau pasageri în autovehicule”, se mai arată în comunicatul citat.
Disciplina “Educaţie pentru dezvoltare”, care va putea fi studiată de elevii de liceu, propune o abordare de tip inter şi transdisciplinar a unor probleme de actualitate precum globalizarea, dezvoltarea/dezvoltarea durabilă sau cetăţenia globală.
“Programul constituie un exemplu de bună practică în cadrul proiectului internaţional «Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice din licee în programe şi proiecte de educaţie pentru dezvoltare», coordonat de Organizaţia Open Centre din Bulgaria împreună cu asociaţia «Asistenţă şi programe pentru dezvoltarea durabilă – Agenda 21»”, a precizat Ministerul Educaţiei.
De asemenea, disciplina “Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală” vizează raportarea, în cunoştinţă de cauză, a elevilor de liceu la problematica drepturilor de proprietate intelectuală, implicarea tinerilor în elaborarea şi în promovarea unor proiecte pentru drepturile de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală, pregătirea elevilor de liceu pentru asumarea comportamentului adecvat dezvoltării durabile.
Ministerul Educaţiei a menţionat că toate cele patru programe sunt disponibile pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, secţiunea “Programe şcolare (în vigoare) – Curriculum la decizia şcolii”: http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx
Fostul deputat Marko Attila, urmărit internaţional prin Interpol
foto – Mediafax
articol – Andrei Dumitrescu – Mediafax
Fostul deputat Marko Attila a fost dat în urmărire internaţională prin Interpol, după ce a fost arestat preventiv în lipsă la solicitarea DNA, potrivit unor oficiali din cadrul Poliţiei Române.
Conform anchetatorilor, fostul deputat este urmărit din data de 29 aprilie, dată la care mandatul de arestare a ajuns la Poliţia Covasna.
Potrivit procedurii, acesta a fost dat iniţial în urmărire naţională, după care, în condiţiile în care există date certe cu privire la faptul că se află pe teritoriul Ungariei, a fost dat în urmărire internaţională, iar fotografia sa a fost publicată pe pagina electronică a Poliţiei Române, la secţiunea “Urmăriţi”.
Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că mama lui Marko Attila le-a dat poliţiştilor numărul de telefon pe care acesta îl foloseşte în Ungaria, dar fostul deputat nu a răspuns.
Fostul deputat UDMR, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 29 aprilie, arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat Marko Attila.
Solicitarea de arestare preventivă în lipsă a fost depusă de procurorii DNA, care au arătat că există date suficiente care să ateste faptul că Marko Attila s-a sustras urmăririi penale.
DNA a solicitat Camerei Deputaţilor, pe 26 martie, “încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Marko Attila, iar pe 22 aprilie a primit răspuns că acesta îşi depusese, din 1 aprilie, demisia din funcţia de deputat. La data de 16 aprilie 2015, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de această demisie, prin urmare solicitarea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a rămas fără obiect.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro
Israel: Ciocniri în timpul unei manifestații contra violenței poliției
Foto: (c) Baz Ratner / REUTERS
AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)
Cel puțin 23 de polițiști și 7 manifestanți au fost răniți în ciocniri produse duminică seară la Tel Aviv după o manifestație contra violenței poliției și discriminării la care sunt supuși israelienii de origine etiopiană, potrivit serviciilor de urgență, informează AFP.
Poliția a folosit grenade asurzitoare pentru a dispersa mulțimea și împiedica să ocupe primăria orașului Tel Aviv. Manifestanții au aruncat în poliție cu pietre, sticle și scaune.
Tunuri cu apă au fost de asemenea folosite pentru a dispersa manifestanții de pe străzile din jur, dar în zadar.
Mai mulți demonstranți au fost arestați, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției Luba Samri.
Circa 10.000 de persoane potrivit presei, 3.000 potrivit poliției au venit să manifesteze la Tel Aviv, la trei zile după un miting la Ierusalim, care de asemenea a degenerat în ciocniri. Trei polițiști și zece manifestanți au fost răniți.
Ministrul securității interne, Yitzhak Aharonovitch, a explicat că dispersarea “răsculaților” a fost complicată pentru că ei nu aveau niciun șef căruia să i se adreseze.
“Nu aveam cu cine discuta”, a declarat el jurnaliștilor.
Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a promis că “toate plângerile (împotriva poliției) urmează a fi studiate”. “Dar nu există loc pentru violență”, a adăugat el.
Difuzarea în presa israeliană a unei înregistrări video arătând doi polițiști care băteau un soldat de origine etiopiană în uniformă militară a atras mânia acestei comunități.
Printre miile de manifestanți, sute de israelieni au venit să-i sprijine pe compatrioții lor de origine etiopiană. Ei purtau pancarte pe care scria: “Un polițist violent ar trebui să fie în închisoare” sau “Cerem drepturi egale”.
Poliția nu a reușit să-i oprească pe protestatari să blocheze o autostradă, provocând un mare blocaj de trafic.
Ei s-au îndreptat apoi spre primărie, unde s-au produs ciocniri.
La începutul manifestației, Netanyahu a publicat un comunicat afirmând că se va întâlni luni cu Damas Pakada, soldatul de origine etiopiană bătut în înregistrarea video, precum și cu alți reprezentanți ai comunității etiopiene.
Peste 135.000 de evrei de origine etiopiană trăiesc în Israel. Ei sunt descendenții unor comunități de evrei rămase izolate de ceilalți evrei timp de secole, pe care autoritățile religioase din Israel i-au recunoscut tardiv ca membri ai credinței evreilor.
Această decizie a condus la organizarea a două poduri aeriene, în 1984 și 1991, și emigrarea a 80.000 dintre ei în Israel, amintește France Presse.
Din cauza unui decalaj cultural imens, ei au cunoscut o integrare dificilă în societatea israeliană.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/