Comisia Europeană a stabilit 16 inițiative pentru realizarea unei piețe unice digitale
Parlamentul European – foto – gornistul.ro
articol – AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)
Comisia Europeană și-a prezentat miercuri planurile detaliate privind crearea unei piețe unice digitale, stabilind 16 acțiuni esențiale, grupate în 3 piloni, pe care Comisia le va întreprinde până la sfârșitul anului 2016, informează un comunicat al Executivului comunitar.
Obiectivul pieței unice digitale constă în eliminarea ‘zidurilor’ de reglementare și, în cele din urmă, în trecerea de la 28 de piețe naționale la una singură. O piață unică digitală pe deplin funcțională ar putea să contribuie cu 415 miliarde euro pe an la economia UE și să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.
‘În urmă cu un an, am promis că piața unică digitală pe deplin va fi una dintre prioritățile mele esențiale. Astăzi ne îndeplinim această promisiune. Cele 16 etape din strategia noastră privind piața unică digitală vor ajuta piața unică să se adapteze la era digitală’, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
‘Economiile și societățile noastre devin digitale. Prosperitatea viitoare va depinde în mare măsură de modul în care stăpânim această tranziție. Trebuie să ne pregătim pentru o societate modernă și vom prezenta propuneri care asigură un echilibru între interesele consumatorilor și cele ale industriei’, a declarat la rândul său comisarul pentru Economie și Societate Digitală, Günther H. Oettinger.
Strategia privind piața unică digitală care a fost adoptată miercuri cuprinde o serie de acțiuni specifice care urmează să fie întreprinse până la sfârșitul anului viitor. Strategia are la bază trei piloni: (1) un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă; (2) crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare; (3) valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro
Camera Deputaţilor a adoptat legea partidelor politice. Un partid se poate înfiinţa cu trei membri
articol – Alina Novaceanu – Mediafax
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 290 voturi pentru, 5 împotrivă şi 20 de abţineri, proiectul de lege privind partidele politice, stabilind posibilitatea înfiinţării unui partid cu trei membri fondatori şi eliminând criteriul teritorial.
Deputatul PSD Gabriela Podașcă a spus că PSD susţine acest proiect, fiind una dintre cele “mai curajoase legi” şi va duce la o creştere a interesului oamenilor pentru politică, la o mai bună comunicare cu cetăţenii.
Deputatul UDMR Marton Arpad a arătat că Uniunea susţine acest proiect, fiind de accord cu ideile de bază ale acestei legi, dar consideră că problema este că, în corelare cu celelate legi, partidele mici vor dispărea la primele alegeri parlamentare şi locale.
Deputatul PNL Ionuţ Stroe a declarat că PNL susţine acest proiect care “reflectă realităţile sociale şi valrofică principiul constituţional al pluralismului, aduce o competiţie mai corectă şi transparentă”.
Proiectul prevede posibilitatea înfiinţării unui partid cu trei membri, astfel că lista semnăturilor de susţinere va cuprinde cel puţin trei membri fondatori, faţă de 25.000 de membri fondatori (domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe, aşa cum prevedea legea în vigoare).
Prevederile creează posibilitatea de a înfiinţa partide locale, independent de diviziunea adminstrativ-teritorială existentă, reduce numărul de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.
Desemnarea de candidaţi, de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale.
Printre modificările aduse de propunerea legislativă se mai află eliminarea codului numeric pesonal (CNP-ului) din lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori.
Senatul a adoptat proiectul în 22 aprilie, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro
Consens la Cotroceni: Accesul la datele personale, numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax
Iniţiativa de modificare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, semnată la Cotroceni de liderii partidelor, prevede că accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
Iniţiativa legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost semnată de toţi liderii partidelor parlamentare.
Proiectul de lege, pentru care s-a ajuns la un consens la Palatul Cotroceni, prevede că accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.
Proiectul de lege, obţinut de MEDIAFAX, mai prevede că furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.
Solicitările privind datele prevăzute la alin. (1) formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor art. 14, 15, 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date.
De asemenea, solicitările prevăzute la alin. (1) se procesează în condiţii de confidenţialitate.
Propunerea legislativă mai prevede că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin. (1) nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alin. (1) este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.
Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, se menţionează în iniţiativa legislativă.
De asemenea, “datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării”, mai prevede proiectul legislativ.
În plus, prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai este prevăzut în proiectul de lege.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro