Articole

Grecia a spus NU AUSTERITĂŢII. Guvernul Tsipras dorește restructurarea datoriilor

/0 Comentarii/în /de /1.499 vizite

foto (captura) si articol – stiri.tvr.ro

05 Iulie 2015

Grecii au respins cu un procent semnificativ noi măsuri de austeritate, în urma unui referendum desfășurat duminică și criticat dur de înalți oficiali politici și economici ai Europei. De altfel, Germania și Franța au anunțat că doresc o întâlnire, marți, a responsabililor din zona euro.

Premierul Alexis Tsipras și excentricul ministru de Finanțe Yanis Varoufakis au anunțat că vor încerca forțarea restructurării datoriilor și o ”revenire la valorile europene”. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

După numărarea a 95% din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populația să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, rezultatele arată un procent de 61,31% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,69 %.

ORA 00:59 După numărarea a 92,80% din voturi, 61,27% din greci au votat NU AUSTERITĂȚII.

ORA 00:10 Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei și vicecancelar, consideră că orice noi negocieri cu Grecia privind un nou acord de asistență financiară sunt “greu de imaginat”, întrucât Alexis Tsipras a “tăiat ultimele punți” între țara sa și Europa.

ORA 00:07 Noi rezultate parțiale, după numărarea a 89,05% din voturi: 61,46% dintre greci au votat NU, 38,54% au votat DA la referendum.

ORA 00:00 La rândul său, ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis a apreciat că ”acest NU nu este, de fapt, un ”nu” împotriva austerității, ci o revenire la valorile Europei. Acest NU este un mare ”da” Europei democratice. Rezultatul de la acest referendum va fi, de acum înainte, un instrument de colaborare cu partenerii noștri europeni.

De cinci luni încercăm să negociem pentru a le explica acest lucru: fără alte împrumuturi, dacă nu le restructurăm pe cele vechi. Creditorii au respins orice dezbatere cu privire la austeritate și datoria externă a Greciei”.

ORA 23:50 Premierul Alexis Tsipras a declarat duminică noapte, după numărarea a 84,77% din voturi, când s-a anunțat că 61,54% au votat CONTRA AUSTERITĂȚII, că în Grecia are un loc o criză umanitară și că Executivul condus de el va încerca să restructureze datoriile Atenei, pentru a putea găsi o ”soluție mai sănătoasă”.

“Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au votat NU, acum trebuie să ridicăm Grecia cu toții, noi, grecii, am luat o decizie foarte curajoasă săptămâna trecută și sunt foarte conștient de mandatul dat, de a negocia cu Europa. Să ieșim din acest cerc vicios al austerității.

Voi pune acest manadat în aplicare fără eziatre. Odată cu votul istoric de astăzi, poporul grec a răspuns întrebării corecte. Nu dacă vor sau nu să rămână în Europa. Europa nu poate fi o stradă cu un singur sens pentru austeritate, ci va fi o stradă a democrației.

Mâine, Grecia va merge înainte cu negocierile și va căuta să găsească o soluție mai sănătoasă; suntem siguri că BCE conștientizează situația umanitară din țara noastră. Putem avea o soluție viabilă doar dacă restructuram datoria, țara noastră are nevoie mai mult că oricând să fie unită. Îl voi contacta pe președintele țării să îi cheme la negocieri pe liderii politici și să le explicăm ce vrem să cerem la negocieri”, a declarat Alexis Tsipras.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/live-text-grecia-a-spus-nu-austeritatii-guvernul-tsipras-dore-te-restructurarea-datoriilor_62564.html

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

/0 Comentarii/în /de /2.385 vizite

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Un deputat italian denunţă “nazismul nord-european”, pledând pentru retragerea Italiei din zona euro

/0 Comentarii/în /de /1.301 vizite

foto si articol – mdiafax.ro

Alessandro Di Battista, un deputat din cadrul partidului populist italian Mişcarea Cinci Stele (M5S), propune ieşirea Italiei din zona euro, denunţând “nazismul” nord-european care ar conduce piaţa comunitară, informează Corriere della Sera, în ediţia online.

“Tot ceea ce ne spun că s-ar putea întâmpla dacă părăsim zona euro se întâmplă deja”, a declarat Alessandro Di Battista, deputat al formaţiunii antisistem Mişcarea Cinci Stele.

“Euro nu este moneda noastră. De fapt, moneda actuală este marca, nu euro”, a insistat Di Battista.

“Trebuie să părăsim nazismul central şi nord-european care va produce mereu sclavi în dauna ţărilor sud-europene”, a cerut Di Battista.

Întrebat dacă simpatizează partidul de extremă-stânga Syriza, aflat la guvernare în Grecia, Di Battista a explicat: “Noi dialogăm cu toată lumea, dar mişcarea Syriza nu va realiza niciodată obiectivele din programul politic dacă Grecia va rămâne în zona euro”.

Mişcarea populistă antisistem M5S colectează semnături pentru organizarea unui referendum pe tema retragerii Italiei din zona euro.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

(Gaidau Ion) Zona euro şi Atena au ajuns la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei

/0 Comentarii/în /de /1.372 vizite

foto – mediafax.ro
articol – Gaidau Ion – mediafax.ro

20 februarie 2015

Zona euro şi Atena au ajuns, vineri seara, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, relatează Le Figaro, în pagina electronică.

“Există un acord asupra unui unui text”, au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile.

Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte “o listă completă cu măsuri de reformă”. “Lucrul asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele”, a insistat el.

Grecia va trebui să prezinte luni seara propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană.

Grecia a primit termen până vineri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.

Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Niciun acord între Grecia și zona euro asupra prelungirii programului de ajutor, anunță Atena

/0 Comentarii/în /de /1.298 vizite

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)
Foto: (c) Zhang Fan/XINHUA FLUX

Cancelarul german Angela Merkel a atenționat luni la Washington că, în conflictul din Ucraina, este în joc “pacea în Europa”, dacă este pus sub semnul întrebării principiul integrității teritoriale pe continent, relatează AFP.

“Pentru cineva care vine din Europa, pot să spun că dacă renunțăm la principiul integrității teritoriale, nu vom fi în măsură să menținem pacea în Europa”, a avertizat șefa guvernului german, în cadrul unei conferințe de presă comune la Casa Albă cu președintele american Barack Obama.

Ea a mai atras atenția că dacă diplomația nu va avea succes în relația cu Rusia pentru soluționarea crizei ucrainene, atunci Europa și SUA vor trebui să analizeze alte opțiuni, excluzând-o însă pe cea militară, potrivit Reuters.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

BCE a intrat în istorie dezlănţuind un tsunami de cel puţin 1.080 mld. € pe pieţele şi economiile zonei euro. Va putea sta România pe val?

/0 Comentarii/în /de /1.527 vizite

Autor: Bogdan Cojocaru – Ziarul Financiar

Banca Centrală Europeană a făcut ieri istorie lansând cea mai puternică armă pe care o are în arsenalul de luptă contra deflaţiei şi anemiei economice, achiziţii de active publice şi private, inclusiv de obligaţiuni emise de statele zonei euro, de 60 de miliarde de euro în fiecare lună începând cu martie 2015 până în septembrie 2016. 

„Tsunamiul“ de bani cu care gar­dianul euro va inunda pie­ţele ar trebui să ajungă în eco­nomiile celor mai mari parte­neri comerciali şi de investiţii ai României şi ai multor state din Europa Centrală şi de Est, ceea ce va avea efecte asupra a tot ce înseamnă activitate financiară, de la curs de schimb valutar la finanţare de pe pieţe şi la fluxuri de capital.

BCE a luat această decizie – replica euro­peană la quantative easing-ul de mii de miliar­de de dolari al Fed din SUA -  pentru a contracara doi factori nefavorabili, inflaţia slabă şi creşterea economică anemică, a spus preşedintele BCE, italianul călit în focurile de pe Wall Street, Mario Draghi.

El a admis că măsurile luate de instituţia sa anul trecut  – reducerea dobânzii de poli­tică mo­netară la minime record şi pe cea de re­fe­rinţă pentru depozite în teritoriu nega­tiv, plus lansarea unui program de achiziţii de titluri fi­nanciare garantate cu active- au fost „insu­ficiente“ pentru a alunga pericolul deflaţiei.

Noile achiziţiile de active vor majora sem­nificativ balanţa BCE şi vor întări încre­derea în proiecţiile BCE privind traiectoria do­bânzilor. Aceşti factori ar trebui să consolideze cererea şi creşterea creditării, du­când în cele din urmă la accelerarea infla­ţiei la aproape 2%, a explicat Draghi.

În noul program, obligaţiunile guverna­mentale vor avea o pondere de 12%, restul ur­mând să fie achiziţii de obligaţiuni aco­perite şi titluri garantate prin active.

În cămara BCE vor intra obligaţiuni din toa­tă gama de scadenţe, de la doi ani la 30 de ani. BCE va cumpăra, de asemenea, obli­gaţiuni cu yielduri negative.

BCE nu va cumpăra mai mult de 25% din­tr-o  emisiune de obligaţiuni ale unui stat şi nu mai mult de 33% din datoria fiecărui emi­tent pentru a permite formarea naturală a preţurilor pe  pieţe.

BCE îşi va asuma riscuri limitate, de­oarece va cumpăra doar 20% din obliga­ţiuni, restul urmând să fie achiziţionate prin intermediul băncilor centrale ale ţărilor din zona euro. Aceasta înseamnă că băncile naţionale vor fi responsabile pentru even­tua­lele pierderi produse de datoriile propriilor guverne. Achiziţiile vor fi proporţionale cu datoria fiecărui stat.

În ceea ce priveşte apariţia bulelor pe pie­ţe, o îngrijorare legată de efectele QE în SUA şi Marea Britanie, Draghi a explicat că pro­blema va fi rezolvată la nivelul fiecărui stat prin instrumente macroprudenţiale şi nu prin politici monetare.

Draghi a asigurat că programul este pro­iectat astfel încât să fie evitată „finanţarea monetară“ a datoriilor guvernelor.

articol preluat de pe http://www.zf.ro/

foto independent.md

BCE va injecta 1.100 miliarde de euro pentru redresarea zonei euro și prevenirea deflației

/0 Comentarii/în /de /1.129 vizite

independent.md

Conducerea Băncii Central Europene a propus, de la 1 martie, măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 50 de miliarde de euro (58 miliarde de dolari) pe lună, până la sfârșitul lui 2016, au declarat, miercuri, pentru Bloomberg, oficiali ai BCE.

Propunerea va fi discutată începând de miercuri de către membrii Consiliului guvernatorilor Băncii Central Europene, care ar putea modifica această sumă, susțin sursele.

Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informația.

Propunerea de a injecta 1.100 de miliarde de euro în economia zonei euro reflectă determinarea președintelui BCE, Mario Draghi, de a extinde bilanțul instituției pentru a preveni deflația și a stimula redresarea zonei euro. O decizie finală va fi anunțată, joi, la Frankfurt, după reuniunea Consiliului guvernatorilor Băncii Central Europene.

Rata anuală a inflației în zona euro a continuat să scadă în luna decembrie 2014, ca urmare a reducerii prețurilor la energie, ajungând la minus 0,2%, de la nivelul de 0,3% înregistrat în luna noiembrie. Aceasta este prima scădere a inflației în teritoriul negativ înregistrată de zona euro după luna octombrie 2009. Dacă această tendință se va prelungi, zona euro va intra într-o perioadă de deflație.

Ewald Nowotny, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Central Europene, a confirmat recent că se discută unele opțiuni care includ achiziționarea de obligațiuni suverane și bonduri corporatiste și se analizează valoarea acestor achiziții, dar și dacă riscul legat de acestea va fi împărțit între băncile centrale naționale.

Guvernatorul Băncii Franței, Christian Noyer, a indicat că este deschis la ideea de a face responsabile băncile centrale naționale pentru ce cumpără, ca un mod de a se obține consensul în cadrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Nowotny susține că „este extrem de important să nu existe temeri legale legate de adoptarea unor măsuri de relaxare cantitativă (QE)”.

articol preluat de pe http://independent.md/