Articole

Preşedintele AEP se va întâlni pe 19 august cu reprezentanţii asociaţiilor civice care doresc promovarea votului în străinătate

Scrisoare deschisa catre AEP și MAE

foto preluat de pe www.votstrainatate.ro
articol preluat de pe www.facebook.com

 

9 august 2019 – Preşedintele AEP se va întâlni pe 19 august cu reprezentanţii asociaţiilor civice care doresc promovarea votului în străinătate

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, va avea pe 19 august, la ora 10.00, o întâlnire cu reprezentanţii a 29 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care au redactat o scrisoare deschisă prin care solicită intensificarea măsurilor de promovare a votului în străinătate.

Conform unui comunicat AEP, întâlnirea de vineri dintre preşedintele autorităţii şi reprezentanţii asociaţiilor nu a mai avut loc, deoarece liderii organizaţiilor nu au putut fi prezenţi. Drept urmare, întrevederea a fost reprogramată.

AEP aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că astăzi, 9 august, nu a participat niciun reprezentant al celor 29 de asociaţii civice invitate de preşedintele AEP la o discuţie pe tema problemelor ridicate de acestea în scrisoarea deschisă adresată luni, 5 august 2019, atât Autorităţii, cât şi Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În dimineaţa zilei de 9 mai, unul dintre semnatarii scrisorii deschise, preşedintele asociaţiei Rezist Zurich, a solicitat reprogramarea întâlnirii peste 10 zile, motivând că termenul a fost prea scurt, iar pentru semnatarii din diaspora deplasarea la Bucureşti a fost greu de realizat din punct de vedere logistic“, se arată în comunicatul AEP.

(…)

Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, transmite celor 29 de asociaţii civice preocupate de votul românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale din acest an că rămâne deschis dialogului şi că va da curs oricărei invitaţii venite din partea acestora, în ţară sau în străinătate, la o dată agreată de reprezentanţii lor“, se mai arată în comunicat.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

9 august 2019 - Conferinta de presa AEP a inceput cu un repros la adresa celor 29 de asociatii civice pentru absenta de la intalnirea cu AEP si MAE, anuntata vag in pe site AEP. Constantin-Florin MITULEŢU- BUICĂ a raspuns in limbaj de lemn intrebarilor punctuale referitoare la slaba promovare de catre oficialitati a site-ului www.votstraianatate.ro. S-a ascuns dupa degete intrebat fiind de ce nu a invitat prin direct email reprezentantii asciatilor civice la dialog.

 

5 august 2019 – Scrisoare deschisa catre AEP și MAE

Grupurile civice sunt preocupate de imbunatatirea procesului electoral. Scrisoarea de mai jos a fost redactata si trimisa catre autoritatile statului in dimineata zilei de 5 August.

Stimate dle Președinte Constantin-Florin Mituleţu-Buică,
Stimată dnă Ministru Ramona-Nicole Mănescu,

Grupurile civice și ONG-urile semnatare sunt preocupate în general de respectarea drepturilor și libertăților consacrate atât de Constituția României, cât și de reglementările Uniunii Europene și interesate în particular, de respectarea dreptului la vot al românilor, oriunde s-ar afla. Apreciem publicarea în timp real a statisticilor privind cererile de vot în secția de votare și a cererilor de vot prin corespondență, publicate pe www.votstrainatate.ro.Apreciem ca pozitivă și inițiativa unor ambasade/consulate de a se întâlni recent cu reprezentanți ai asociațiilor românilor din diaspora.

În prima săptămână, de la lansare, am monitorizat informațiile publicate în timp real pe www.votstrainatate.ro și am constatat următoarele. Media zilnică a înscrierilor pentru votul în secția de votare este de aproximativ 470, iar media zilnică a înscrierilor pentru votul prin corespondență este de aproximativ 425 de persoane. Un calcul probabilistic demonstrează că dacă media de interes pentru înregistrarea pe site a cetățenilor cu drept de vot se păstrează, până la împlinirea termenului limită de înscriere, atunci pe 11 septembrie 2019, se vor fi înscris aproximativ 21.600 la votul în secția de vot și aproximativ 19.500 de cetățeni la votul prin corespondență. Conform datelor centralizate de MAE de la misiunile diplomatice, în lume sunt 5.6 milioane de români, dintre care 700.000, cu pașapoarte CRDS, așa după cum informează AEP . Raportat la numărul cetățenilor români cu drept de vot din diaspora ne dăm seama că cifra finală nu va reflecta nevoia reală de prezență la vot a cetățenilor, așa după cum se cunoaște din istoricul ultimelor scrutine.

Am corelat cele de mai sus cu demersurile noastre de promovare a înscrierii pe www.votstrainatate.ro în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea și ne-am dat seama că ceea ce se întâmplă este insuficient. Puterea noastră de impact este inferioară posibilităților reale pe care le au instituțiile pe care le reprezentați în calitate de autorități ale statului.

Procedura electorală propusă de AEP este nouă și insuficient cunoscută. Apreciem că informațiile de interes public și comunicarea dinspre instituțiile statului pot fi îmbunătățite. Invocăm dreptul constituțional al cetățenilor români la informație. Potrivit art. 31 alin. (2) din legea fundamentală, „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice”. Invocăm și Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, care specifică în mod clar obligația autorităților de a informa cât mai bine cetățenii. Invocăm totodată nevoia reală de bună organizare a procesului electoral în diaspora și vă solicităm să dispuneți îmbunătățiri ale informațiilor publicate pe site, plecând de la următoarele cerințe, identificate de noi:

1. Promovarea de urgență – de către instituțiile pe care le reprezentați – a beneficiilor înregistrării la vot pe site-ul www.votstrainatate.ro. Demersul dumneavoastră ar avea un impact mult mai mare, deoarece ați putea folosi canale media de comunicare diverse, precum difuzarea de mesaje de interes public, reglementată de CNA, flyere distribuite la graniță, afișe la sediile MAE sau ale ambasadelor și consulatelor României, inclusiv prin parteneriat cu instituții omoloage ale statelor în care diaspora românească trăiește; sau alte asemenea.

2. Publicarea în timp real pe site-ul www.votstrainatate.ro de date adiționale, prin adăugarea informațiilor suplimentare despre înscrișii per țară/regiune/localitate. Informațiile să fie ușor de accesat, de înțeles și de interogat informatic, atât pentru votul în secția de votare, cât și pentru votul prin corespondență. Acest lucru va permite celor interesați să promoveze site-ul AEP în interiorul comunităților de rezidență.

3. Publicarea pe site a informațiilor referitoare la probabilitatea de a exista înregistrări de cereri duble de la persoane unice. Prin cereri duble înțelegem că una și aceeași persoană ar putea să se înscrie, pentru siguranță, atât pentru votul în secție, cât și pentru votul prin corespondență. Existența acestor înregistrări duble ar putea crea nevoi artificiale, dar publicarea informației ar putea ajuta la mitigarea riscului de supra-dimensionare, prin tactici transparente de comunicare publică.

4. Transmiterea de informații legate de demersurile MAE de a organiza secții de votare în diaspora, atât în sedii proprii, precum consulate/ambasade, cât și în sedii obținute prin parteneriat cu autorități locale în care se înregistrează nevoia de prezență la vot a minimum 100 de români cu drept de vot.

5. Susținerea asociațiilor civice active în țară și diaspora să organizeze din timp acțiunile de identificare și completare a resurselor umane necesare în secțiile noi de votare în străinătate, prin focalizarea cu precădere în acele orașe din afara țării în care AEP constată un număr mare sau foarte mare de cereri pentru înființarea de noi secții de vot. Este știut că cerința de resurse umane în raport de numărul total de zile de votare pentru 3 zile de vot + 1 de pregătire + 1 de raportare, este dificil de acoperit, exclusiv cu personal din ambasade sau consulate. Este cu atât mai greu de administrat, cu cât s-a anticipat organizarea a două tururi de scrutin.

Exprimăm cerințele de mai sus, deoarece dorim să venim în ajutorul instituțiilor statului, despre care considerăm că sunt interesate să organizeze eficient secțiile de votare, prin evitarea formării de cozi interminabile la secțiile de votare, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.

Dumneavoastră veți fi identificat și alte pârghii adiționale instrumentelor propuse de noi pentru buna organizare a alegerilor din noiembrie 2019. Noi dorim să susținem prin resurse specifice societății civile limitarea disfuncționalităților cauzate de insuficiența secțiilor de vot cu care diaspora s-a confruntat din 2016 încoace. Nu ne putem însă substitui instituțiilor statului responsabile cu organizarea procesului electoral.

Vă rugăm să acționați cu celeritate în implementarea propunerilor noastre, știut fiind că până la împlinirea termenului limită de înscriere pe site mai sunt 5 săptămâni, iar pentru organizarea efectivă a alegerilor mai sunt aproximativ 4 luni.

Cu considerație,

Grupurile civice și ONG-urile semnatare, din diaspora și din țară:

● #activAG Piteşti (membru al platformei civice Contract România)
● #Rezist Milano (membru al platformei civice Contract România)
● #Rezistența
● Acțiunea Civică Galați
● Asociația Platforma România 100
● Asociația Aradul Civic (membru al platformei civice Contract România)
● Asociația ”Rezist Zürich” (membru al platformei civice Contract România)
● Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just
● Canada Save Roșia
● Corupția Ucide
● Diaspora Franța Solidară cu România
● DUAR
● Inițiativa România (membru al platformei civice Contract România)
● Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membru al platformei civice Contract România)
● Protestatari Pro Democrație Londra
● Reset Iași (membru al platformei civice Contract România)
● Rezist Bilbao
● Rezist Budapesta
● Rezist Dublin
● Rezist Galați
● Rezist Ingolstadt. Și eu sunt din România
● Rezist Lyon
● Rezist Marseille
● Rezist WMW
● Rezistența din Diaspora
● Ștafeta Steagului Uniunii Europene (membru al platformei civice Contract România)
● Un Timbru pentru Dreptate
● Voluntari în Europa (membru al platformei civice Contract România)
● Umbrela Anticorupție Cluj

articol preluat de pe www.facebook.com

USR propune îmbunătățirea procedurii de vot prin corespondență

USR propune îmbunătățirea procedurii de vot prin corespondență

foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluat de pe www.usr.ro

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

28 martie 2018

 

Uniunea Salvați România a depus, miercuri, la Senat o propunere legislativă de îmbunătățire și extindere a procedurii de vot prin corespondență.

Potrivit inițiativei USR, vor putea vota prin utilizarea serviciilor poștale toți românii cu drept de vot aflați în străinătate, indiferent dacă locuiesc cu forme legale sau nu, precum și alegătorii din țară care știu că nu se vor putea prezenta la urne în ziua votului. De exemplu, studenții sau angajații fără vize de flotant în alte orașe își vor putea exercita acest drept în circumscripția corespunzătoare adresei de domiciliu sau reședință.

Considerăm că este important ca alegătorul să își poată exprima opțiunea de vot, indiferent de locul în care se află în perioada alegerilor. Pentru românii care trăiesc temporar în străinătate votul reprezintă legătura lor cu comunitatea din care au plecat. De aceea, propunem ca la alegerile parlamentare, românii cu reședința în străinătate să poată vota fie pentru candidații din circumscripția Diaspora, fie pentru circumscripția electorală corespunzătoare adresei de domiciliu din România”, a explicat deputatul USR Matei Dobrovie, inițiatorul propunerii legislative.

USR își dorește ca votul prin corespondență să constituie o alternativă sigură la votul clasic, să corespundă nevoilor alegătorilor români și să încurajeze participarea la vot. În acest sens, inițiativa propune extinderea votului prin corespondență și la alegerile prezidențiale, astfel încât să nu mai existe cozi uriașe la secțiile de votare și restrângeri ale dreptului de vot, cum s-a întâmplat în 2014.

USR a solicitat dezbaterea inițiativei în procedură de urgență astfel încât la alegerile din 2019 să poată fi aplicate noile reglementări.

Inițiativa USR mai propune: clarificarea unor termene și a atribuțiilor avute de Poșta Română, stabilirea unor reguli cu privire la documentația aferentă turului al doilea de scrutin pentru alegerile prezidențiale, delimitarea dintre adresa de corespondență și adresa de domiciliu/reședință, facilitarea votului pentru persoanele cu dizabilități sau actualizarea informațiilor ce urmează a fi incluse în cererile transmise de către alegători, în listele electorale, precum și în procesele-verbale încheiate de birourile electorale, clarificarea condițiilor în care birourile electorale înregistrează, sortează și păstrează documentele primite de la alegători, definirea situațiilor în care buletinele de vot sunt considerate nule.

Grupul de lucru care a lucrat la această inițiativă a fost format din parlamentarii USR Matei Dobrovie, Radu Mihail, Tudor Benga și Florina Presadă, care au organizat mai multe întâlniri și consultări cu experți din domeniu, reprezentanți ai societății civile și instituții competente în materie.

Una dintre promisiunile noastre din campanie a fost reforma electorală, iar acest proiect de lege este un nou pas în această direcție. În noiembrie am introdus patru proiecte de lege care vizau scăderea pragurilor electorale și reducerea cu peste 75% a numărului de semnături necesare pentru candidaturi. Prin proiectul introdus azi extindem exponențial accesul la vot, atât al cetățenilor din străinătate, cât și din țară. Este de departe cel mai amplu proiect de liberalizare a pieței politice din România și vom continua și cu alte inițiative legislative în acest sens pentru că nu putem reforma politica românească altfel decât deschizând larg accesul cetățenilor la candidatură și la vot”, a declarat deputatul USR Tudor Benga.

articol preluat de pe www.usr.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea votului prin corespondenţă

Administrația prezidențială

Comunicat de presă
(19 noiembrie 2015)

Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 19 noiembrie a.c., decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care Preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume.

Departamentul Comunicare Publică
19 Noiembrie 2015

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea votului prin corespondenţă

foto si articol: facebook.com

Klaus Iohannis - foto: facebook.com

Klaus Iohannis – foto: facebook.com

“Încă de la începutul mandatului meu, am spus foarte clar că este inadmisibil ca românilor, oriunde s-ar afla ei, să le fie îngrădit dreptul la vot. Legea privind votul prin corespondență, pe care am promulgat-o în această după-amiază, a fost aşteptată de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume.”

Klaus Iohannis
19 noiembrie 2015

articol preluat de pe: facebook.com

(digi24.ro) CCR: Votul prin corespondență, constituțional

articol: digi24.ro
foto: bn24.ro

18 noiembrie 2015

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, cu unanimitate, că este constituțională legea privind votul prin corespondență. Astfel, românii din străinătate vor putea vota prin corespondenţă începând cu viitoarele alegeri parlamentare.

CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate formulate față de Legea privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, dar și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, a fost adoptată, în 28 octombrie, de Camera Deputaţilor, forul decizional.

Pe 19 septembrie, şi Senatul a adoptat proiectul de lege.

În 3 noiembrie, ALDE a anunţat că grupul său parlamentar de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR şi PSD, respectiv, un senator independent au depus la Curtea Constituţională o contestaţie la legea votului prin corespondenţă.

Camera Deputaţilor a adoptat legea în forma propusă de Comisia de cod electoral, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.

Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondenţă se aplica şi pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, dar reprezentanţii PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidenţial.

articol preluat de pe: digi24.ro

(Politică fără Bariere) Amicus Curiae: Votul prin corespondență pentru toți

foto si articol: politicafarabariere.wordpress.com

Astăzi Curtea Constituțională decide asupra sesizărilor de neconstituționalitate legate de votul prin corespondență….

Posted by Funky Citizens on 18 Noiembrie 2015

politica fara bariere

17 noiembrie 2015

AMICUS CURIAE referitor la dosarul nr. 1590A/2015 al Curții Constituționale, cu termen de judecată la 18 noiembrie,
depus sub numărul de înregistrare 6301/17.11.2015, de următoarele organizații membre ale CampanieiPolitică fără Bariere:
ActiveWatch
Asociația E-Civis
Asociația Civitas ’99
Asociația Funky Citizens,
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Asociația România Vie
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională
Comunitatea Uniți Salvăm
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

*

Organizațiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient (parte) în acest contencios constituțional.

Tocmai de aceea, formulează prezentul amicus curiae, instituție juridică distinctă de cea a intervenției, recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, dar și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prin amicus curiae le este permis celor care au expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței,” furnizând, cu rol consultativ, informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Curtea Constituțională a României, prin propria sa jurisprudență, a recunoscut și consacrat instituția juridică amicus curiae, prin Decizia CCR 447/2013.

Prezentul amicus curiae este formulat în sprijinul uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate care au fost formulate de 31 de senatori, respectiv 50 de deputați, asupra Legii privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei excepții sunt diferite de cele ale parlamentarilor, după cum și finalitatea demersului nostru este diferită. Față de celelalte excepții invocate de cei 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României, nu ne pronunțăm prin acest amicus curiae.

Cei 31 de senatori și cei 50 de deputați invocă, printre altele, neconstituționalitatea prevederilor din art. 2, lit. b) și următoarele din Legea privind votul prin corespondență, arătând că, prin acea definiție, se limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondență numai pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, respectiv că această limitare contravine prevederilor din art. 2 alin. 1art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție, potrivit cărora:

  • Art. 2 – (1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
  • Art. 16 – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
  • Art. 62 – (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

Această cauză are o importanță substanțială pentru respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii.
În speță, se pune problema exercitării dreptului de vot (art. 36 din Constituție) în condiții egale, de către toți cetățenii români, indiferent dacă au domiciliul sau reședința în străinătate ori în țară.

În mod normal, Parlamentul avea obligația ca, din proprie inițiativă, să reglementeze exercitarea votului prin corespondență în condiții egale pentru toți cetățenii cu drept de vot, în concordanță cu Constituția.

Așa cum am arătat în cadrul dezbaterii din 8 iulie 2015, chiar și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară se pot găsi în situația de-a nu putea fi prezenți în persoană la secțiile de votare, în ziua alegerilor. Pentru acești cetățeni, considerând că au dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții, este nevoie ca statul să le poată asigura modalitatea de exercitare a votului prin corespondență.

Observând că există mai multe țări europene în care votul prin corespondență este reglementat în mod egal, pentru toți cetățenii, documentul tehnic din 17 septembrie 2015 conținea propuneri de amendamente în sensul respectării art. 62 din Constituție.

Prin contrast, Legea adoptată de Parlament și supusă acum controlului de constituționalitate este aplicabilă doar cetățenilor români de peste hotare, dacă au domiciliul sau reședința acolo, dacă se înregistrează fizic în Registrul Electoral și numai pentru alegerile parlamentare. Astfel, concurența acestor 4 condiții (cumulative și simultane) ar putea exclude aproximativ 3 milioane de cetățeni români de la posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot.

Mai mult, un cetățean român cu domiciliul în țară, care în ziua votului se află în străinătate, se poate decide să meargă să voteze la oricare din secțiile de vot din ambasada sau oficiile consulare din țara de reședință, chiar dacă nu s-a înregistrat în prealabil. Dimpotrivă, un cetățean român care în ziua votului se află în alt județ decât cel de domiciliu nu poate vota decât dacă a făcut cerere cu 45 de zile înainte.

Așadar, toți cetățenii români aflați în altă localitate din țară decât cea de domiciliu au o dificultate în plus față de unii din cetățenii români aflați în afara țării, motiv pentru care ar fi îndreptățiți, odată în plus, să dispună de o modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot.

Toate aceste limitări constituie o discriminare inacceptabilă, în condițiile prevederilor constituționale deja invocate.
Eliminarea situației discriminatorii ar trebui să ia în considerare extinderea modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, pentru toți cetățenii români care anunță, în termenul prevăzut de lege, că nu se vor putea prezenta în persoană la secțiile de votare în ziua alegerilor.

*

Conform motivelor expuse, organizațiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt și de drept pentru admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de 31 de senatori și 50 de deputați din Parlamentul României cu privire la Legea privind votul prin corespondență, întrucât definiția din art. 2 lit. b) și dispozițiile următoare din Lege discriminează cetățenii români, încălcând art. 2 alin. 1, art. 16, alin. 1 și art. 62, alin. 1 din Constituție.

Apreciem că soluționarea situației de drept create prin această definiție se poate face numai dacă, prin decizia ce va fi pronunțată de Curtea Constituțională, se va constata nevoia de modificare a Legii, în sensul extinderii pentru toți cetățenii români a modalității de exercitare prin corespondență a dreptului de vot, în mod egal, conform art. 62, alin. 1 din Constituție.

articol preluat de pe: politicafarabariere.wordpress.com

Votul prin corespondenţă

foto – politicafarabariere.wordpress.com

Adio vot prin corespondență la alegerile parlamentare

articol preluat de pe: digi24.ro – 3 noiembrie 2015


Votul prin corespondenţă, aproape adoptat. ONG-urile acuză neclarităţi

articol: Matei Dobrovie – epochtimes-romania.com

27 octombrie 2015

Legea votului prin corespondenţă va fi votată miercuri de Camera Deputaţilor, chiar dacă societatea civilă a arătat că ea are în continuare deficienţe, iar Poşta Română avertizează că nu există claritate pe tot parcursul procedurii.

În cadrul şedinţei de ieri a Comisiei de Cod electoral au fost consultaţi reprezentanţii Campaniei Politică fără Bariere, deşi termenul de depunere a amendamentelor a expirat, iar lucrurile sunt aproape stabilite.

”Aceasta reuniune a Comisiei a avut loc în urma unei scrisori de presiune pe care noi le-am adresat-o. EFOR a produs şi un raport despre ce-i lipseşte legii şi despre cum poate fi rezolvată problema”, a explicat Septimius Pârvu de la Expert Forum într-un interviu acordat Epoch Times.

În opinia sa, legea votului prin corespondenţă nu ar trebui să se adreseze doar românilor cu reşedinţă şi domiciliul în străinătate, ci şi celor din ţară care în ziua alegerilor nu vor fi în circumscripţia unde votează în mod normal.

”Pe de altă parte legea are încă o problemă de neclaritate. Sunt foarte multe articole încă care nu sunt clare legate de descărcarea buletinelor de vot, de cum ar trebui să circule documentele. Şi reprezentantul Poştei a subliniat că e greu să-ţi asumi ceva pe un procedeu neclar”, a mai precizat expertul electoral pentru Epoch Times.

El s-a referit şi la amendamentele aduse legii de PSD, care propun ca votul prin corespondenţă să se aplice doar la alegerile parlamentare şi să se elimine înregistrarea online, astfel încât cererile pentru vot prin corespondenţă să fie depuse doar în scris.

Pe de altă parte, Pârvu a atenţionat că proiectul are şi nişte probleme de timing deoarece procedurile nu sunt foarte bine gândite. ”Atât UDMR, cât şi PSD vor eliminarea procedeului prin care se descarcă buletinul de vot şi trimiterea lui prin plic, ceea ce ar fi o procedură complicată pentru că prelungeşte practic procesul”, a precizat expertul.

Pârvu consideră că şi documentele solicitate pentru înregistrare ar putea fi o problemă în condiţiile în care o ”mare parte din români au o problemă cu documentele care atestă reşedinţa”. În plus, termenul limită de înregistrare stabilit pe 31 decembrie anul anterior, propus de UNPR, este foarte restrictiv ”pentru că s-ar înscrie foarte puţini români”. Pârvu consideră că un termen rezonabil ar fi de trei luni înaintea alegerilor.

”Legea are multe probleme şi dacă ele nu se rezolvă mâine înainte de votul final, riscăm să avem o lege proastă. Nu există trasabilitatea votului în lege. Omul ar trebui să vadă unde este buletinul lui de vot. Partidele consideră că este prea dificil şi nu se poate, dar tu ca alegător trebuie să ştii, mai ales dacă ţi se pierde şi vrei să votezi pe listele normale. Este esenţial acest principiu”, a concluzionat Septimius Pârvu pentru Epoch Times.

”La momentul de faţă nu există claritate pe tot procesul de la livrarea către alegător înapoi la autoritate electorală” – Alexandru Petrescu, director general Poşta Română.

Pe aceeaşi idee a trasabilităţii votului, sociologul Mircea Kivu a propus ca alegătorii să primească un cod unic şi o parolă pentru a-l putea urmări. Totodată el a cerut ca votul să fie considerat ca exercitat atunci când plicul ajunge la Biroul electoral, nu în momentul în care alegătorii expediază plicul.

Şi Alexandru Petrescu, director general al Poştei Române, a subliniat că ”pentru noi este foarte important să funcţionăm pe parametri foarte clari şi încă sunt zone care lasă loc interpretării. La momentul de faţă nu există claritate pe tot procesul de la livrarea către alegător înapoi la autoritate electorală”. El i-a rugat pe parlamentari să elaboreze paramentri clari care să împiedice ca ”Poşta să fie atrasă într-o zonă fierbinte mediatică, la momentul alegerilor.” ”Încă aşteptăm elemente legate de termenele de livrare, de procedura de selecţie, de volumele estimate. Angajamentul nostru este parţial în acest moment”, a concluzionat şeful Poştei Române.

La rândul ei, o reprezentantă a Asociaţiei M10 a pledat pentru aplicarea votului prin corespondenţă la toate tipurile de alegeri, cât şi la referendumurile naţionale şi locale şi pentru ca înregistrarea să se facă o singură dată şi să fie valabilă la toate formele de scrutin. Ea a mai arătat că actuala lege nu prevede sancţiuni pentru netrimiterea sau întârzierea plicurilor de către Poşta Română, şi nici termenele în care confirmarea primirii plicurilor trebuie primită.

În replică, liberalul Mihai Voicu a susţinut că votul prin corespondenţă este dificil de aplicat la referendum. El a dat ca exemplu un referendum de suspendare a preşedintelui, arătând că într-un termen strâns de 30 de zile de la decizia de suspendare luată de Parlament, buletinele de vot nu pot fi făcute şi trimise.

Gabriel Vlase, preşedintele Comisiei de cod electoral (PSD), a răspuns solicitărilor societăţii civile, explicând că votul prin corespondenţă nu se aplică decât românilor din străinătate pentru ca ”votul din ţară n-a reprezentat o problemă şi am considerat că întâi trebuie să rezolvăm problema votului din diaspora”.

”Facem acest proiect pentru alegerile parlamentare pentru că suntem strânşi de termenele constituţionale şi de faptul că sunt primele alegeri care vor urma la anul. Pentru alegerile europarlamentare nu suntem lămuriţi dacă cetăţenii care votează deja în diaspora, mai au voie să voteze încă odată şi pentru România. Vrem să vedem cum funcţionează acest pilot, de aceea am făcut o lege simplă, clară. Am preferat să simplificăm şi să trimitem buletinul de vot tipărit din ţară, aşa cum va fi pentru toţi cetăţenii care vor vota în străinătate”, a concluzionat Vlase.

VIDEO

articol preluat de pe: http://epochtimes-romania.com/


UDMR va ataca legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională

articol: Alina Novaceanu – Mediafax
20 octombrie 2015

Uniunea Democrată Maghiară din România (în maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség) este o organizație politică din România, fondată pentru a reprezenta interese ale comunității maghiare. În 2007 uniunea a devenit membră a Partidului Popular European, deci se consideră un partid de centru-dreapta - foto: en.wikipedia.org

Uniunea Democrată Maghiară din România (în maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség) este o organizație politică din România, fondată pentru a reprezenta interese ale comunității maghiare. În 2007 uniunea a devenit membră a Partidului Popular European, deci se consideră un partid de centru-dreapta – foto: en.wikipedia.org

 



Senatul a aprobat votul prin corespondenţă. Legea ar putea fi aplicată la alegerile din 2016

articol: stiri.tvr.ro

19 octombrie 2015

Senatul a aprobat legea votului prin corespondenţă. E prima cameră sesizată, iar subiectul a fost discutat în regim de urgenţă. Liderii politici au accelerat procedura pentru ca legea să fie aplicată la alegerile parlamentare din 2016. Ruxandra Gheorghe Negrea a urmărit dezbaterea.

Senatorii PSD şi PNL au spus hotărât de la tribuna parlamentară că susţin proiectul elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă şi însuşit de comisia parlamentară de specialitate, în schimb, UDMR şi ALDE s-au declarat împotriva acestui proiect, despre care susţin că are deficienţe majore şi că nu ar asigura securitatea votului, a transmis Ruxandra Gheorghe Negrea, pentru Telejurnal.

Totuşi, 117 senatori s-au exprimat în favoarea acestui proiect şi doar 10, împotrivă.

Votul prin corespondenţă se adresează românilor care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi pot dovedi cu acte că locuiesc legal în acea ţară. Se va desfăşura înaintea scrutinului propriu-zis, dar buletinele se vor număra în ziua alegerilor, după închiderea urnelor.

Proiectul merge spre dezbatere la Camera Deputaţilor, unde, se pare că va suferi modificări importante.

articol preluat de pe: http://stiri.tvr.ro/

Românii din diaspora vor cere dizolvarea Parlamentului, dacă nu se aprobă votul prin corespondenţă

articol – euractiv.ro
foto – politicafarabariere.wordpress.com

13 august 2015

Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), afirmă că românii din diaspora sunt pregătiţi să facă presiuni asupra autorităţilor din România, pentru a avea vot prin corespondenţă şi vot electronic. Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, se aşteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.

”Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii – n.r.) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei”, a declarat Daniel Ţecu, citat de MEDIAFAX.

Preşedintele FADERE s-a arătat ”optimist”, cu toate că ”din ce în ce mai mulţi factori de decizie, parlamentari şi voci de mai sus”, i-au spus că nu ar mai fi timp pentru aşa ceva. De asemenea, el a susţinut că la alegerile din 2016 numărul românilor care se vor prezenta la urne va fi mai mic decât la scrutinul pentru alegerile prezindeţiale de anul trecut.

”Atunci a fost o anumită emoţie şi mai vreau să mai spun ceva, eu cred că românii votau mai puţini la alegerile preşedintelui dacă nu se crea acea emoţie din lipsa secţiilor de vot. Acum avem o lege care deja a ieşit, sperăm să avem secţii de vot suficiente. Dar chiar dacă vor fi secţii suficiente, sunt persoane care locuiesc în zone foarte depărtate de secţiile de vot şi e nevoie de o formă de vot care să poată înlesni şi votul lor”, a explicat Daniel Ţecu.

La rândul său, Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, consideră că la alegerile de anul viitor vor vota mulţi români din diaspora, pentru că a fost extinsă posibilitatea de înfiinţare a secţiilor de votare.

”Este de ajuns să prezinţi o listă cu o sută de persoane şi statul român este obligat să înfiinţeze secţii de votare. Preconizez că în Italia putem să avem o mie de secţii de votare, pentru că poate să fie şi va fi un exemplu important pentru clasa politică italienească, care va descoperi că românii sunt activi politic şi se implică. Vom face tot posibilul să mobilizăm comunităţile noastre de români să obţinem secţii de votare în toate satele, oraşele unde comunităţile de români sunt puternice”, a spus Eugen Terteleac.

Deşi este ”încrezător că speranţa moare ultima”, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia se aşteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.”Văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Parlamentul României în ceea ce ne priveşte, mă aştept la o altă trădare la fel de mare cum a fost aceea când nu a fost acceptată mărirea numărului de parlamentari (pentru diaspora – n.r.). Parlamentari care reprezintă diaspora au fost în sală şi nu au votat această lege. A lipsit doar un singur vot şi acei parlamentari au stat cu mâinile în buzunar”, a spus Terteleac.

Clasa politică, implicată în dezbinarea comunităţilor româneşti

cititi mai mult pe euractiv.ro

(M10) Propuneri de modificare a proiectelor legislative privind votul prin corespondenţă

foto si articol – facebook.com/AsociatiaM10

Comunicat de presă
Asociaţia M10 – Propuneri de modificare a proiectelor legislative privind votul prin corespondenţă

Asociaţia M10 a transmis astăzi, 22 mai 2015, la Comisia parlamentară pentru elaborarea legilor electorale propunerile de modificare a proiectelor legislative privind votul prin corespondenţă pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 au arătat fără echivoc incapacitatea şi lipsa de voinţă a Guvernului în a le asigura cetăţenilor români din diaspora condiţiile necesare pentru exercitarea dreptului de vot garantat prin Constituţie.

Asociaţia M10 solicită adoptarea de urgenţă a Legii votului prin corespondenţă, pentru ca românii din diaspora să poată vota în acest mod la alegerile parlamentare din 2016. Curtea Constituțională a României a introdus un termen pentru modificarea legislației electorale de cel puțin un an înaintea alegerilor, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. Pentru a fi aplicabilă la următoarele alegeri parlamentare, legea votului prin corespondență trebuie adoptată cel târziu până la 31 Octombrie 2015.

Asociația M10 propune în principal:

1.Înregistrarea pentru votul prin corespondență să se facă printr-o declarație pe proprie răspundere, dată în fața unui notar. Cetățenii români interesați își declară adresa de rezidență din străinătate, adresă la care vor primi și documentația necesară pentru votul prin corespondență.

Proiectele aflate în Parlament discriminează nejustificat românii care nu au rezidența legală într-un alt stat, dar locuiesc în afara granițelor. Cetățenii români aflați în această situație se vor găsi în imposibilitate de a-și demonstra rezidența, deci nu vor avea drept de vot prin corespondență.

2. Înregistrarea în Registrul alegătorilor prin corespondență să fie valabilă până la expirarea documentelor atașate cererii de înscriere.

În cazul schimbării adresei de domiciliu sau rezidență, este de datoria alegătorului să semnaleze autorităților schimbarea intervenită și să solicite reînregistrarea la noua adresă în Registrul alegătorilor prin corespodență.
Sistemul propus de reînregistrare înaintea fiecărui scrutin este unul inacceptabil, greoi și birocratic, ceea ce produce un puternic efect de descurajare a votului în diaspora.

3. Mărirea intervalului de timp avut la dispoziție de alegători pentru exprimarea opțiunii și transmiterea documentelor de vot către Biroul Electoral de circumscripție.

Astfel, documentele să fie primite de cetățean cu cel puțin 20 de zile înainte de data organizării scrutinului electoral în cazul alegerilor prezidențiale, alegerilor parlamentare și a alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv 10 zile în cadrul referendumului național.
Termenele impuse nu sunt realiste și, în forma actuală, ar împiedica în multe cazuri exprimarea votului.

4. Introducerea unei chei securizate de confirmare a primirii votului, pe care alegătorul o poate verifica pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Este necesară o confirmare că votul a fost recepționat și introdus în urnă.

5. Votul prin corespondență să fie permis și la alegerile locale, pentru cetățenii români cu domiciliul în țară, dar aflați în străinătate.

Nu există niciun motiv pentru care cetățenii români cu adresa de domiciliu în țară să nu poată vota prin corespondență la alegerile locale, indiferent de rezidența lor curentă.
Cei mai mulți dintre românii plecați în căutarea unui loc de muncă păstrează legături puternice cu localitățile de origine, au chiar copii rămași acasă, fiind direct interesați de buna administrare a localității și totodată contribuabili indirecți la bugetele locale.

Modul în care au fost gestionate alegerile din noiembrie 2014 a demonstrat necesitatea unei legi care să permită votul la distanţă. În acest context, Asociaţia M10 a elaborat şi propus un proiect de lege privind votul electronic prin care toţi românii din țară și din străinătate care au drept de vot, indiferent de domiciliu sau reşedinţă, să poată vota electronic dacă doresc, la orice tip de alegeri.

Fotografia postată de Asociația M10.

(video) Alina Gorghiu: Moţiunea de cenzură a PNL se va depune pe 5 iunie, pe tema votului prin corespondenţă

foto – pnl.ro
articol – Valentina Postelnicu – mediafax.ro

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, sâmbătă, la Piteşti, în cadrul Consiliului Naţional al PNL, depunerea în Parlament, pe 5 iunie, a moţiunii de cenzură la adresa Guvernului, pe tema votului prin corespondenţă.

Alina Gorghiu a făcut anunţul în cadrul reuniunii Consiliului Naţional al partidului, de la Piteşti.

”E singurul lucru care ne mai lipsea. Avem premier, avem program de guvernare, ne mai trebuie moţiune de cenzură. Pe scurt, 5 iunie, tema este pe una pe care nu o putem refuza românilor din diaspora, votul prin corespondenţă”, a afirmat Alina Gorghiu, în aplauzele reprezentanţilor PNL.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/


Alina Gorghiu: Lansăm o moţiune de cenzură care poate să ducă la îndepărtarea lui Ponta
articol – stiri.tvr.ro

Liberalii au aprobat criteriile de integritate, programul de guvernare şi tema moţiunii de cenzură. Peste 1.000 de delegaţi s-au reunit la Piteşti, la Consiliul Naţional. De data aceasta şi cu o semnificaţie aparte: se împlinesc 140 de ani de la înfiinţarea PNL. TVR News a transmis LIVE conferinţa de presă care a urmat şedinţei liberalilor.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, sâmbătă, la Piteşti, data şi tema moţiunii de cenzură ce va fi depusă de PNL: 5 iunie, ”Votul prin corespondenţă”.

“Am senzaţia că e singurul lucru care ne mai lipseşte, avem premier, avem program de guvernare, ne mai trebuie o moţiune de cenzură, pe scurt: 5 iunie, tema este una pe care nu o putem refuza românilor din diaspora, «Votul prin corespondenţă»”, a spus Gorghiu.

Alina Gorghiu: Statul se aplică pentru membri, de la data adoptării. Nu se aplică retroactiv, e nelegal.

-În noiembrie anul trecut a fost depusă o moţiune de cenzură civică. Anul acesta avem obligaţia să depunem o moţiune de cenzusă politică, o s-o facem pe 5 iunie. Probabil că votul va fi în jurul datei de 15 iunie. Avem toată încrederea că parlamentarii vor înţelege cât de important este să ţii angajamentul pe care ţi l-ai asumat în campania electorală. Îi îndemn pe toţi cei din PSD din Parlament să nu se teamă de eventualele sancţiuni ale lui Ponta şi ale PSD şi să se alăture moţiunii pe care noi astăzi am propus-o. Avem programul de guvernare finalizat şi cred că această moţiune poate să ducă, de ce nu, la îndepărtarea lui Ponta de la Palatul Victoria.

-(n.r., întrebare: Vă bazaţi şi pe sprijinul UDMR?) UDMR este un partid foarte pragmatic, ei vor să vadă toate documentele înainte. Când vom avea finalizată moţiunea de cenzură. Sper ca să elaborăm cât mai repede această moţiune, pentru a o putea discuta cu toate partidele parlamentare, în vederea obţinerii sprijinului lor pe moţiune.

-ideea moţiunii este dreptul de vot, un drept sacru pentru orice cetăţean român. Vom avea referiri şi la alegerile parţiale, ţinând cot de faptul că neorganizarea acestor alegeri parţiale înseamnă îngrădirea exercitării dreptului de vot pentru mai bine de 2 milioane de români. Marţea trecută – o nouă victorie împotriva lui Ponta, Curtea de Apel Bucureşti constată excesul de putere al Guvernului Ponta pentru că nu organizează alegeri parţiale în 19 colegii de parlamentari, săptămâna viitoare sunt convinsă că se va pronunţa instanţa şi pentru municipii.

Cătălin Predoiu: “Acest program de guvernare va fi urmat de planuri operaţionale în detaliu. Vom trece să vedem ce legi trebuie modificate, ce hotărâri trebuie abrogate, ce măsuri administrative trebuie luate, cum gândim în detaliu aplicarea programului. Şi vom acorda atenţie Piteştiului pentru că poate fi unul din motoarele dezvoltării noastre economice.

Vasile Blaga, copreşedinte PNL: “(n.r., întrebat despre episodul huiduielii lui Teodor Atanasiu) Noi am trecut peste acel episod şi-mi cer scuze în numele colegilor care nu au putut trece peste acest lucru. Domnul Atanasiu este unul dintre colegii pe care ne bazăm”.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/alina-gorghiu-lansam-o-motiune-de-cenzura-care-poate-sa-duca-la-indepartarea-lui-ponta_60743.html

Iohannis le-a promis românilor din Milano că va relua consultările cu partidele pe tema votului

foto – facebook.com/klausiohannis
articol – stiri.tvr.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat românilor din diaspora, la Milano, că nu e mulţumit de votul prin corespondenţă şi că va continua consultările cu partidele în acest sens, a transmis Ramona Avramescu, pentru Ştiriletvr.ro.

La întâlnirea cu românii din Milano, preşedintele Klaus Iohannis le-a mărturisit acestora că e nemulţumit de votul prin corespondenţă şi că va continua să discute cu partidele pe această temă. El nu a anunţat o dată anume a consultărilor.

Preşedintele Klaus Iohannis: “Vreau să mă refer aici și la o lege pe care toate partidele au promis că o vor adopta: cea privind votul românilor din diaspora, respectiv votul prin corespondenţă. Și este momentul s-o spun direct: sunt nemulţumit de modul în care este gestionat acest proiect. În cazul celorlalte legi care privesc partidele politice, finanţarea lor sau alegerile s-au făcut progrese care trebuie recunoscute. În acest caz, din păcate, se bate pasul pe loc. Voi discuta cu partidele politice din nou și o voi face de atâtea ori de câte va fi nevoie pentru a mișca acest proiect important şi pentru dumneavoastră, şi pentru mine şi pentru toţi alegătorii”.

Preşedintele le-a mai spus românilor din diaspora că ştie că aceştia au aşteptări mari de la el, dar că trebuie să se schimbe şi clasa politică.

Klaus Iohannis: “Venind dinspre ţară spre Italia – pentru a doua oară în decurs de câteva săptămâni – m-am gândit ce reprezintă acest drum. Este drumul pe care îl fac peste un milion dintre compatrioţii mei, atunci când vin acasă de sărbători sau ca să-și vadă familia. Este drumul care îi desparte de casă. Peste un milion de români au plecat să trăiască și să muncească în Italia pentru că ţara lor, în care s-au născut și pe care o iubesc, nu le-a putut oferi șanse mai bune. Și la fel ca ei, mulţi alţii aflaţi în toate colţurile Europei și ale lumii. Vă vorbesc vouă, astăzi, faţă-n faţă. Dar prin intermediul vostru le vorbesc tuturor acestor compatrioţi ai noștri. Vă mulţumesc că sunteţi aici și vă spun cu toată deschiderea: știu că aveţi speranţe mari, știu că după ani de deziluzii timpul nu mai are răbdare și că aveţi așteptări de la mine. Le înţeleg și încerc să răspund la ele. Poate nu în modul consacrat în ultimii 25 de ani în politica românească. Dar cu siguranţă voi răspunde la ele în modul meu, pe care îl cunoașteţi deja și pentru care mi-aţi acordat încrederea: păstrând niște principii și valori și onorând promisiunea de a face o altfel de politică”.

Klaus Iohannis se află la Milano, unde a vizitat pavilionul României la Expoziţia universală Milano 2015. Şeful statului a fost întâmpinat în stil tradițional românesc de două tinere în costume populare, care i-au oferit pâine și sare. El a apreciat modul în care a fost construit pavilionul României la aceast eveniment.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Iohannis, discurs in fata romanilor din Italia

sursa – https://www.youtube.com

Klaus Iohannis, intre romanii din Italia

sursa – https://www.youtube.com