Articole

De ce domnul Tarii Romanesti Vlad al-II lea a fost poreclit Dracula sau Drăculea

foto si articol – cersipamantromanesc.wordpress.com

Vlad Dracul (Vlad II, n. cca. 1390 – d. 1447) a fost domnul Țării Românești între 1436 și 1442 și din 1443 până în 1447. Membru al familiei Basarabilor și fiu al lui Mircea cel Bătrân, era în mod oficial vasal al regelui Ungariei.

Era și comandant de frontieră cu responsabilitatea de a proteja comerțul și drumurile comerciale între Țara Românească și Transilvania pentru Biserica Romano-Catolică.

I-a avut urmasi pe Mircea al II-lea,Vlad Țepeș, Radu cel Frumos si domnita Alexandra
A rămas cunoscut în istorie cu numele de Vlad Dracul.

De ce “Dracul”? Să fi fost el poreclit astfel, de rău ce a fost, după numele popular al Diavolului, al Necuratului? Nicidecum.

Iată povestea extraordinară a acestei porecle pe care o va purta şi fiul sau, vestitul Vlad Ţepeş.
În timpul luptelor interne pentru domnie, tânărul Vlad se refugiase pe lângă regele Sigismund al Ungariei, care era suzeran al domnului Ţării Româneşti, cu toată supunerea acestuia către sultanul otoman.

Vlad II și-a primit titlul de „Dracul” după ce a fost primit pe 13 decembrie 1431 în Ordinul Dragonului fondat în 1408 de Sigismund, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.

Ordinul, creat de Sigismund, dorea să crească puterea politică a bisericii și să protejeze familii nobiliare maghiare și românești de Imperiul Otoman.

Iar Sigismund, care acum fusese ales şi “rege al romanilor” şi va ajunge curând şi “împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană” – care-l ţinuse la mare cinste pe Mircea vodă, l-a îndrăgit şi pe fiul acestuia, Vlad , care era un cavaler mândru şi desăvârşit.

Aşa că, să vedeţi lucru nemaiauzit până atunci la noi, în catedrala marelui oraş german Nurnberg, regele Sigismund îl proclamă pe Vlad voievod al Ţării Româneşti – el, care n-a apucat încă domnia – şi-l numeşte şi Cavaler al Ordinului Dragonului.

Ordinului Dragonului -  foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Ordinului Dragonului – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Acest Ordin era constituit dintr-un grup de nobili de cel mai înalt grad, dintre cei care în Ungaria şi în Polonia erau numiţi magnaţi, adică “mai-marii”.

Cavalerii Ordinului trebuiau să fie până la moarte tovarăşii de încredere ai regelui.

Toţi erau magnaţi (mari feudali) unguri si numai trei străini a ales Sigismund: pe despotul Serbiei, pe un prinţ al Galiţiei, şi pe Vlad , cărora le- a dat această dovadă de încredere.

Iar Vlad era atât de mândru că făcea parte din acest ordin al Dragonului, încât, o dată ajuns domn al Ţării Româneşti, a pus să se bată pe monede, ca o emblemă a lui, acel dragon — de unde în popor i s-a zis Vlad Dracul sau“Drăculea”, adică Dragonul.

De aici a venit asadar numele de Dracula sau Drăculea, pentru el şi pentru fiii săi.

Si pentru ca apartenenţa la Ordinul Dragonului se şi moştenea, la fel vor fi chemaţi, ba în ţară, ba de străini, şi feciorii lui Vlad Dracul, Vlad Ţepeş şi Radu cel Frumos.

Vlad Tepes (nascut 1431 – d.1476) - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Vlad Tepes (nascut 1431 – d.1476) – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Asa a devenit Vlad Ţepeş pentru străini, Dracula, si aşa a ajuns mai târziu, să fie cunoscut în toată Europa, cu numele de Dracula Voievod.

articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com

(video) Valahii, urmasii dacilor – Conștiința națională în Evul Mediu

foto (captura video) si articol – youtube.com

Una dintre tezele foarte dragi ale demitizatorilor de profesie estea aceea potrivit căreia românii din Evul Mediu, împărțiți în cele trei regate – Moldova, Țara Românească și Transilvania, nu aveau conștiința apartenenței la același neam, nu erau conștienți de faptul că sunt un același popor.

Și cu câtă impertinență ne spun aceștia că un Mihai Viteazul era doar un aventurier fără conștiință națională, mânat în faptele lui de interese personale, că Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș erau dușmani de moarte ș.a.m.d.

Că nu este așa o dovedesc izvoarele istorice, probele pe care acești indivizi corecți politic cu interesele globalizării nivelatoare, le ignoră cu nonșalanță.

Astfel, deși publicul larg are cunoștiință doar despre Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul la 1600, în realitate dorința românilor din cele trei țări de a se uni nu s-a exprimat atunci doar în acel moment extraordinar, întreg secolul al XVI-lea fiind unul al luptei pentru unire.

Chiar înainte de Mihai Viteazul (numit de dușmani Malus Dacus – Dacul cel Rău), domnitorul Petru Rareș al Moldovei făcea planuri de unire cu vlahii din Transilvania, pentru identitatea limbii și a culturii. În acest sens, în anul 1543, spionii habsburgi informau Imperiul că transilvănenii vor să se unească cu românii de peste Carpați (Moldova) și că, împreună cu muntenii vor să desființeze vămile dintre ei și să formeze o singură dietă (parlament) al celor trei țări române.

Tot în secolul XVI, Despot Vodă, la intrarea în Moldova vorbește despre faptul că vine în numele celor 3 Dacii, cu dorința de unire a lor…

Așadar, în această emisiune vom demonstra, pe baza izvoarelor istorice, că în Evul Mediu, românii din cele trei Țări Românești erau conștienți de legătura lor de sânge și că ideea unirii dintre ei nu este un fapt singular din perioada lui Mihai Viteazul.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin

articol preluat de pe https://www.youtube.com