Articole

Percheziţii la Consiliul Judeţean Iaşi. Preşedintele şi vicepreşedintele CJ Iaşi, vizaţi pentru nereguli la un contract de 340.000 de lei

foto – Mediafax
articol – Florin Gheţău, Catalin Lupasteanu – Mediafax

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, şi vicepreşedintele Alin Aivănoaei sunt vizaţi în dosarul în care DNA face percheziţii, faptele cercetate fiind legate de nereguli privind un contract de 340.000 de lei, pentru servicii de promovare a judeţului, spun surse judiciare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac, miercuri, 21 de percheziţii, dintre care 19 la Consiliul Judeţean Iaşi, în birourile unor directori ai Direcţiei Economice, Serviciului Financiar Contabil şi Direcţiei Achiziţii, într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie şi fals, care ar fi fost comise în perioada 2013-2015.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest caz sunt în atenţia anchetatorilor DNA Iaşi preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, vicepreşedintele Alin Aivănoaei, fostul vicepreşedinte Victor Chirilă şi directorul executiv al Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, Cristina Teodora Jinga.

Faptele cercetate de procurori sunt legate de acordarea unui contract, prin procedura “cerere de ofertă”, societăţii Laser Co SRL Iaşi.

Contractul, în valoare de 340.000 de lei, pentru servicii de promovare a judeţului Iaşi, semnat în 27 septembrie 2013, presupunea 16 repere şi avea durata maximă de execuţie de trei luni de la data semnării. În caz de executare cu întârziere, prestatorul putea fi obligat la plata de penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din contravaloarea serviciilor rămase de executat, au precizat sursele citate.

Suma ar fi fost achitată firmei, iar procesul verbal de recepţie ar fi consemnat că totul este în regulă calitativ şi cantitativ, deşi în cele trei luni ar fi fost predate doar 11 din cele 16 repere de promovare. Auditul intern al CJ ar fi sesizat neregulile, iar acest aspect i-ar fi fost adus la cunoştinţă lui Cristian Adomniţei.

Preşedintele CJ Iaşi ar fi fost însă nemulţumit de constatările auditului intern şi ar fi ameninţat că “va lua măsuri drastice dacă ceea ce a constatat auditul ajunge la cunoştinţa publicului şi în presă”, au arătat sursele citate.

Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA Iaşi fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2013-2015.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Percheziţii DNA la IPJ Timiş, Primăria şi Poliţia Recaş. Printre cei vizaţi: prefectul judeţului Timiş, primarul din Recaş şi şefii Poliţiei Judeţene

de Liliana Iedu, Otilia Ciocan – Mediafax

Procurorii DNA fac, luni, percheziţii la cinci instituţii publice, într-un dosar privind fapte de corupţie, printre cei vizaţi fiind şeful Poliţiei Judeţene şi adjunctul acestuia, Sorin Muntean şi Florin Bolboş, precum şi şeful de la Rutieră, Marcel Crăciunescu, spun surse judiciare. Prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici sunt printre cei vizaţi, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 – 2014.

În dosar se fac cercetări pentru fapte de trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj, iar printre cei vizaţi sunt şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, doi ofiţeri de Rutieră, precum şi primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel (PSD).

foto timpolis.ro

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

RETROSPECTIVĂ/ DNA în 2014: 9 foști miniștri vizați în dosarul Microsoft; arestarea șefului DIICOT, a fratelui președintelui și a unor șefi CJ

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost marcată în anul 2014 de numărul mare de dosare deschise și de arestări, printre cele mai importante anchete fiind cazul cunoscut sub numele de Microsoft în care s-a cerut în premieră ridicarea imunității în același timp pentru 9 foști miniștri.

Tot o premieră o constituie și reținerea și ulterior arestarea preventivă a șefului DIICOT, Alina Bica, și a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, dar și a unui număr mare de președinți de Consilii Județene, cercetați, reținuți sau trimiși în judecată.

O altă premieră a fost ancheta DNA privind fapte de corupție legate de atribuirea unor mari suprafețe de teren forestier, cu un prejudiciu în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier. În dosar sunt implicați și parlamentari, printre care și Viorel Hrebenciuc, dar judecători și oameni de afaceri.

În acest an, potrivit statisticilor, în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie, au fost trimiși în judecată peste 900 de inculpați și dispuse măsuri asiguratorii pentru sume de bani și bunuri de aproximativ 200 milioane de euro.

De asemenea, au fost obținute condamnări definitive în dosarele instrumentate de DNA în cazul a peste 1.000 de inculpați.

* Ancheta în dosarul Microsoft și EADS a fost anunțată în 10 iulie, când a fost audiat la DNA și secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului, din 21 mai 2013, cu privire la închirierea și extinderea de licențe educaționale de către Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Educației Naționale.

După mai multe audieri, în 26 septembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut ridicarea imunității pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foști miniștri privind presupuse fapte de corupție în cazul mai multor contracte referitoare la licențe IT de sute de milioane de euro. Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penal a — Senatului, respectiv a Camerei Deputaților, față de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, — Parlamentului European față de Dan Nica, — președintelui României față de Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Procurorii au extins ulterior cercetările și pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programului ”Sistem Educațional Informatizat” (SEI). Printre acuzațiile reținute în sarcina foștilor membri ai Guvernului se numără abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, prejudiciul estimativ fiind evaluat până în prezent la 60 de milioane euro.


Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FLUX

“Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica, Mihăilescu, Țicău, Athanasiu, Tănăsescu și Sandu și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele menționate au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft”, susțin procurorii.

Contractul cadru de licențiere Microsoft s-a încheiat, potrivit DNA, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat. DNA a reținut că din cele 54 milioane USD achitate de Executiv în baza contractului cadru și a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăților implicate.

Totodată, arată anchetatorii, încheierea și derularea contractului de închiriere de licențe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorțiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniștrii Funeriu și Sandu, a dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic și tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme, valoarea produselor și a serviciilor fiind supraestimată pentru includerea și comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea și derularea contractelor.

“Cercetările efectuate cu privire la Programul SEI în legătură cu implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu, precum și săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către persoanele implicate. (…) Achizițiile au fost efectuate la prețuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condițiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deși actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziție.

Probele administrate în cauză au demonstrat existența unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plății mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României și aduse tot în numerar în țară folosind diferiți intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor”, au mai reținut procurorii.

Ulterior, în 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziții în 56 de locuri din București și județul Ilfov la sedii de societăți comerciale, de fundații sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizați de percheziții au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost șef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum și la o fundație a acestuia, la cel al fostului ministru Gabriel Sandu. În 27 octombrie, au fost aduși cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și primarul Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, care, după mai multe ore de audieri, au fost reținuți, iar două zile mai târziu arestați preventiv.

Cocoș, Ștefan și Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani. Dorin Cocoș a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. În cazul lui Nicolae Dumitru procurorii au constatat că, pentru a-și exercita influența asupra miniștrilor Mihăilescu și Nica, dar și asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins și primit de la altă persoană implicată, prin virament, în contul firmei pe care o controla, 7,65 milioane USD.

În noiembrie, șeful DNA a declarat că valoarea contractelor Microsoft și EADS verificate în acest dosar depășește 1 miliard de euro, explicând că “sunt ministere care apar și într-o parte și în alta”.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVĂ

* În 20 noiembrie, șefa DIICOT Alina Bica a fost ridicată și dusă la DNA pentru audieri în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Ulterior, după mai multe ore de audieri, ea fost reținută, alături de alte persoane, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită în perioada când era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Două zile mai târziu, Alina Bica a fost arestată preventiv, alături de alți membri ai Comisiei, aceasta prezentându-și și demisia din funcția de șef DIICOT. În acest caz, procurorii anticorupție au cerut ridicarea imunității în vederea arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila (cerere admisă, însă parlamentarul este plecat din țară) și a deputatului PDL Cătălin Teodorescu (cerere inițial respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesar, procurorii dispunând control judiciar, însă ulterior Camera Deputaților a corectat eroarea privind cvorumul necesar și cererea s-a considerat aprobată).

În 15 decembrie, DNA a anunțat că dosarul a fost trimis în judecată la ÎCCJ. Membrii Comisiei sunt acuzați că, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, au aprobat, în 15 martie 2011, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul Emil Nuțiu, prin care a fost stabilită valoarea de peste 377 milioane lei pentru un teren în suprafață de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia, fapt ce a condus la un prejudiciu de peste 263 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, respectiv
Gheorghe Stelian și alte persoane.

* În 19 iunie, Mircea Băsescu, fratele președintelui, a fost citat la DNA — Structura centrală pentru a fi audiat în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, a formulat o plângere penală împotriva lui. Avocatul familiei Anghel, Pavel Abraham, depusese la dosar probe audio și video care l-ar fi incriminat pe Mircea Băsescu.

Pe de altă parte, fiica și ginerele lui Bercea Mondial erau cercetați de procurorii DNA Constanța după ce, la sfârșitul lunii mai, au fost prinși în flagrant în timp ce-l șantajau pe Mircea Băsescu, amenințându-l cu darea în vileag a unor pretinse fapte de corupție dacă nu le va da suma de 280.000 de euro.

Mircea Băsescu a fost reținut pentru trafic de influență în 19 iunie, alături de Marian Căpățână, iar o zi mai târziu au primit mandate de arestare preventivă în urma deciziei Tribunalului București. În 14 iulie, DNA a anunțat că Mircea Băsescu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de complicele său.

Potrivit DNA, la începutul anului 2011, după ce față de Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive, fiul său — Florin Anghel — i-a remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei pentru a obține o situație favorabilă acestuia: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

Președinții CJ care s-au aflat în atenția DNA în 2014 sunt:

—Nicușor Constantinescu — Constanța (15 ianuarie — începere urmărire penală într-unul dintre dosare, extindere în altă cauză și impunere interdicție de a părăsi țara, 10 februarie — control judiciar, 19 martie — reținut, 25 aprilie — trimitere în judecată, 27 mai — trimis în judecată al doilea dosar, 14 noiembrie — trimis în judecată în al treilea dosar)

—Mircea Cosma — Prahova (11 februarie — reținut, 11 aprilie — trimis în judecată)

—Adrian Duicu — Mehedinți (3 aprilie — reținut, 28 iulie — trimis în judecată)

—Horea Uioreanu — Cluj (28 mai — reținut, 23 iunie — trimis în judecată în primul dosar, 7 iulie — trimis în judecată în al doilea dosar)

—Dragoș Benea — Bacău (5 august — prezent la DNA);

—Gheorghe Bunea Stancu — Brăila (8 august — arestat la domiciliu, 21 august — DNA cere din nou arestarea, 2 octombrie — trimis în judecată)

—Aristotel Căncescu — Brașov (6 octombrie — reținut, 17 decembrie — trimis în judecată)

—Vasile Silvian Ciupercă — Ialomița (cercetat (surse) — 29 octombrie)

—Mircea Moloț — Hunedoara (3 decembrie — reținut)

—Cristinel Bîgiu — Buzău (6 decembrie — reținut)

—Titu Bojin — Timiș (10 decembrie — ridicat, 11 decembrie — pus sub control judiciar).

În majoritatea acestor cazuri, procurorii DNA au obținut ulterior reținerii șefilor CJ și mandate de arestare preventivă sau arest la domiciliu.

De asemenea, de anchetele DNA au fost vizați și unii vicepreședinți de CJ — Alexandru Iosif Francis Kiss — Bihor, Florin Mija — Brăila, Ioan Tiberiu Balint — Hunedoara și doi foști șefi de CJ, respectiv Constantin Ostaficiuc — Timiș, Constantin Nicolescu — Argeș, pentru fapte săvârșite în timpul funcției.

Printre infracțiunile care se regăsesc în cazul mai multor șefi CJ se află abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită, folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite. În majoritatea cauzelor este vorba de atribuire de contracte din bani publici către firme “de casă” și intervenții pentru numirea sau menținerea unor persoane în fruntea unor instituții.

O atenție deosebită din partea mass-media au avut-o dosarele în care au fost implicați șeful CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și șeful CJ Constanța, Nicușor Constantinescu.

Cazul lui Adrian Duicu a fost mediatizat deoarece în dosar s-a vorbit că acesta și-a folosit influența politică din cancelaria sau biroul premierului Victor Ponta asupra șefului Poliției Române, Petre Tobă, pentru numirea șefului IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, Duicu a promis că își va folosi influența să o numească pe soția lui Ștefan Ponea într-o funcție de conducere la DNA sau PÎCCJ.

Cele trei dosare ale lui Nicușor Constantinescu, dar și faptul că acesta nu a revenit în țară la data stabilită de magistrați, ulterior fiind emis mandat de arestare, au făcut ca atenția presei să fie constantă pe parcursul întregului an în acest caz.

* Un alt dosar important instrumentat de DNA a fost cel referitor la retrocedarea ilegală de suprafețe foarte mari de păduri, printre persoanele implicate fiind și parlamentari, magistrați, avocați și oameni de afaceri.

În acest caz, au fost reținuți și ulterior arestați preventiv foștii parlamentari Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza.

Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES ARHIVĂ

Viorel Hrebenciuc este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și Dan Bengescu, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.

În dosar este urmărit penal și senatorul Ilie Sârbu, pentru folosirea influenței de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, dar și Adam Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Conform DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/