Articole

Laura Georgescu, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Ștefan și Narcisa Iorga, puși sub acuzare de DNA

AGERPRES/(AS — autor: George Onea, editor: Andreea Rotaru)

Procurorii DNA au dispus, miercuri, punerea în mișcare a acțiunii penale într-un nou dosar care o vizează pe Laura Georgescu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), alături de care sunt cercetați fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fostul primar din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan, precum și Narcisa Iorga, fost președinte și actual membru al CNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, Laura Georgescu este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu (25 de acte materiale) și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (25 acte materiale), în cazul lui Viorel Hrebenciuc acuzația fiind de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid.

Conform aceleiași surse, Gheorghe Ștefan și Narcisa Iorga au fost puși sub urmărire penală pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid.

Una dintre acuzațiile din dosar se referă la demersurile făcute de inculpați pentru revenirea asupra unei decizii a CNA din anul 2013, prin care s-a decis retragerea licenței audiovizuale pentru postul Giga Tv, controlat de Gheorghe Ștefan.

“La data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, președinta CNA, autoritatea națională în domeniul audiovizualului a decis, cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri CNA prezenți), retragerea licenței audiovizuale pentru postul Giga Tv, controlat de inculpatul Ștefan Gheorghe. În consecință, a fost emisă decizia nr. 483/ 2013, în care, după o elaborată expunere de motive și considerații de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post TV (…) a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului, singura sancțiune prevăzută de lege într-o asemenea situație fiind retragerea licenței”, se arată în comunicatul DNA.

Ulterior datei la care a fost luată această decizie, Narcisa Iorga, la acea dată membru CNA, l-a îndrumat pe Gheorghe Ștefan să apeleze la cunoștințele sale din mediul politic, pentru a influența votul cu privire la contestația pe care postul de televiziune respectiv intenționa să o formuleze.

“În acest context, Iorga Narcisa a precizat pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi acceseze și capaciteze, pentru ca aceștia, la rândul lor, să îi influențeze pe membrii CNA asupra cărora puteau să își exercite influența și autoritatea. În acest context, printre oamenii politici nominalizați de Narcisa Iorga, s-a numărat și fostul parlamentar Viorel Hrebenciuc”, se menționează în comunicat.

Procurorii anticorupție susțin că Gheorghe Ștefan i-a solicitat sprijin lui Hrebenciuc, pentru ca acesta să se implice nemijlocit în susținerea postului său de televiziune, astfel încât CNA să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licența.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/justitie/2015/05/13/laura-georgescu-viorel-hrebenciuc-gheorghe-stefan-si-narcisa-iorga-pusi-sub-acuzare-de-dna-16-27-35

SWISSLEAKS. Viorel Hrebenciuc, pe lista românilor care şi-au ascuns banii în Elveţia

de Andrei Luca POPESCU – gandul.info

Viorel Hrebenciuc este unul dintre clienţii filialei elveţiene a băncii HSBC, unde românii au conturi de peste 1,3 miliarde dolari. El împărţea contul cu omul de afaceri Robert Deutsch, personaj cheie în afacerea Megapower, în urma căreia statul român a pierdut peste 11 milioane de dolari, conform RISE Project. În 2006, când contul elveţian a fost închis, în el se mai aflau 90.000 de dolari. Dosarul Megapower a fost anchetat de premierul Victor Ponta, pe vremea când lucra ca procuror.

Filiala elveţiană a băncii britanice HSBC a găzduit conturi secrete care depăşesc 100 de miliarde de dolari, până în 2007, care aparţin unor vedete, persoane publice, diplomaţi şi judecători, dar şi unor traficanţi de arme, intermediari ai dictatorilor din lumea a treia şi ai altor infractori. Banca din Elveţia îi încuraja pe aceştia să îşi ascundă banii de autorităţile din ţările lor, pentru a scăpa de taxe sau de rigorile justiţiei. 219 persoane şi firme din România sau cu legături cu ţara noastră au depus peste 1,3 miliarde de dolari la banca elveţiană, începând cu 1974 până în 2007, printre aceştia numărându-se şi foşti sau actuali politicieni. Cel mai mare cont românesc de la banca elveţiană conţine peste 800 de milioane de dolari.

Conform RISE Project, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, arestat împreună cu fiul său Andrei în Dosarul Retrocedărilor ilegale de păduri, a avut un profil bancar la filiala elveţiană a HSBC, care reunea două conturi bancare. La aceste conturi aveau acces şi soţia sa, Letiţia, precum şi fiul lor, Andrei Hrebenciuc.

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

RETROSPECTIVĂ/ DNA în 2014: 9 foști miniștri vizați în dosarul Microsoft; arestarea șefului DIICOT, a fratelui președintelui și a unor șefi CJ

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost marcată în anul 2014 de numărul mare de dosare deschise și de arestări, printre cele mai importante anchete fiind cazul cunoscut sub numele de Microsoft în care s-a cerut în premieră ridicarea imunității în același timp pentru 9 foști miniștri.

Tot o premieră o constituie și reținerea și ulterior arestarea preventivă a șefului DIICOT, Alina Bica, și a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, dar și a unui număr mare de președinți de Consilii Județene, cercetați, reținuți sau trimiși în judecată.

O altă premieră a fost ancheta DNA privind fapte de corupție legate de atribuirea unor mari suprafețe de teren forestier, cu un prejudiciu în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier. În dosar sunt implicați și parlamentari, printre care și Viorel Hrebenciuc, dar judecători și oameni de afaceri.

În acest an, potrivit statisticilor, în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie, au fost trimiși în judecată peste 900 de inculpați și dispuse măsuri asiguratorii pentru sume de bani și bunuri de aproximativ 200 milioane de euro.

De asemenea, au fost obținute condamnări definitive în dosarele instrumentate de DNA în cazul a peste 1.000 de inculpați.

* Ancheta în dosarul Microsoft și EADS a fost anunțată în 10 iulie, când a fost audiat la DNA și secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului, din 21 mai 2013, cu privire la închirierea și extinderea de licențe educaționale de către Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Educației Naționale.

După mai multe audieri, în 26 septembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut ridicarea imunității pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foști miniștri privind presupuse fapte de corupție în cazul mai multor contracte referitoare la licențe IT de sute de milioane de euro. Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penal a — Senatului, respectiv a Camerei Deputaților, față de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, — Parlamentului European față de Dan Nica, — președintelui României față de Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Procurorii au extins ulterior cercetările și pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programului ”Sistem Educațional Informatizat” (SEI). Printre acuzațiile reținute în sarcina foștilor membri ai Guvernului se numără abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, prejudiciul estimativ fiind evaluat până în prezent la 60 de milioane euro.


Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FLUX

“Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica, Mihăilescu, Țicău, Athanasiu, Tănăsescu și Sandu și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele menționate au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft”, susțin procurorii.

Contractul cadru de licențiere Microsoft s-a încheiat, potrivit DNA, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat. DNA a reținut că din cele 54 milioane USD achitate de Executiv în baza contractului cadru și a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăților implicate.

Totodată, arată anchetatorii, încheierea și derularea contractului de închiriere de licențe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorțiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniștrii Funeriu și Sandu, a dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic și tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme, valoarea produselor și a serviciilor fiind supraestimată pentru includerea și comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea și derularea contractelor.

“Cercetările efectuate cu privire la Programul SEI în legătură cu implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu, precum și săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către persoanele implicate. (…) Achizițiile au fost efectuate la prețuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condițiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deși actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziție.

Probele administrate în cauză au demonstrat existența unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plății mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României și aduse tot în numerar în țară folosind diferiți intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor”, au mai reținut procurorii.

Ulterior, în 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziții în 56 de locuri din București și județul Ilfov la sedii de societăți comerciale, de fundații sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizați de percheziții au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost șef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum și la o fundație a acestuia, la cel al fostului ministru Gabriel Sandu. În 27 octombrie, au fost aduși cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și primarul Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, care, după mai multe ore de audieri, au fost reținuți, iar două zile mai târziu arestați preventiv.

Cocoș, Ștefan și Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani. Dorin Cocoș a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. În cazul lui Nicolae Dumitru procurorii au constatat că, pentru a-și exercita influența asupra miniștrilor Mihăilescu și Nica, dar și asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins și primit de la altă persoană implicată, prin virament, în contul firmei pe care o controla, 7,65 milioane USD.

În noiembrie, șeful DNA a declarat că valoarea contractelor Microsoft și EADS verificate în acest dosar depășește 1 miliard de euro, explicând că “sunt ministere care apar și într-o parte și în alta”.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVĂ

* În 20 noiembrie, șefa DIICOT Alina Bica a fost ridicată și dusă la DNA pentru audieri în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Ulterior, după mai multe ore de audieri, ea fost reținută, alături de alte persoane, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită în perioada când era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Două zile mai târziu, Alina Bica a fost arestată preventiv, alături de alți membri ai Comisiei, aceasta prezentându-și și demisia din funcția de șef DIICOT. În acest caz, procurorii anticorupție au cerut ridicarea imunității în vederea arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila (cerere admisă, însă parlamentarul este plecat din țară) și a deputatului PDL Cătălin Teodorescu (cerere inițial respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesar, procurorii dispunând control judiciar, însă ulterior Camera Deputaților a corectat eroarea privind cvorumul necesar și cererea s-a considerat aprobată).

În 15 decembrie, DNA a anunțat că dosarul a fost trimis în judecată la ÎCCJ. Membrii Comisiei sunt acuzați că, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, au aprobat, în 15 martie 2011, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul Emil Nuțiu, prin care a fost stabilită valoarea de peste 377 milioane lei pentru un teren în suprafață de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia, fapt ce a condus la un prejudiciu de peste 263 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, respectiv
Gheorghe Stelian și alte persoane.

* În 19 iunie, Mircea Băsescu, fratele președintelui, a fost citat la DNA — Structura centrală pentru a fi audiat în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, a formulat o plângere penală împotriva lui. Avocatul familiei Anghel, Pavel Abraham, depusese la dosar probe audio și video care l-ar fi incriminat pe Mircea Băsescu.

Pe de altă parte, fiica și ginerele lui Bercea Mondial erau cercetați de procurorii DNA Constanța după ce, la sfârșitul lunii mai, au fost prinși în flagrant în timp ce-l șantajau pe Mircea Băsescu, amenințându-l cu darea în vileag a unor pretinse fapte de corupție dacă nu le va da suma de 280.000 de euro.

Mircea Băsescu a fost reținut pentru trafic de influență în 19 iunie, alături de Marian Căpățână, iar o zi mai târziu au primit mandate de arestare preventivă în urma deciziei Tribunalului București. În 14 iulie, DNA a anunțat că Mircea Băsescu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de complicele său.

Potrivit DNA, la începutul anului 2011, după ce față de Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive, fiul său — Florin Anghel — i-a remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei pentru a obține o situație favorabilă acestuia: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

Președinții CJ care s-au aflat în atenția DNA în 2014 sunt:

—Nicușor Constantinescu — Constanța (15 ianuarie — începere urmărire penală într-unul dintre dosare, extindere în altă cauză și impunere interdicție de a părăsi țara, 10 februarie — control judiciar, 19 martie — reținut, 25 aprilie — trimitere în judecată, 27 mai — trimis în judecată al doilea dosar, 14 noiembrie — trimis în judecată în al treilea dosar)

—Mircea Cosma — Prahova (11 februarie — reținut, 11 aprilie — trimis în judecată)

—Adrian Duicu — Mehedinți (3 aprilie — reținut, 28 iulie — trimis în judecată)

—Horea Uioreanu — Cluj (28 mai — reținut, 23 iunie — trimis în judecată în primul dosar, 7 iulie — trimis în judecată în al doilea dosar)

—Dragoș Benea — Bacău (5 august — prezent la DNA);

—Gheorghe Bunea Stancu — Brăila (8 august — arestat la domiciliu, 21 august — DNA cere din nou arestarea, 2 octombrie — trimis în judecată)

—Aristotel Căncescu — Brașov (6 octombrie — reținut, 17 decembrie — trimis în judecată)

—Vasile Silvian Ciupercă — Ialomița (cercetat (surse) — 29 octombrie)

—Mircea Moloț — Hunedoara (3 decembrie — reținut)

—Cristinel Bîgiu — Buzău (6 decembrie — reținut)

—Titu Bojin — Timiș (10 decembrie — ridicat, 11 decembrie — pus sub control judiciar).

În majoritatea acestor cazuri, procurorii DNA au obținut ulterior reținerii șefilor CJ și mandate de arestare preventivă sau arest la domiciliu.

De asemenea, de anchetele DNA au fost vizați și unii vicepreședinți de CJ — Alexandru Iosif Francis Kiss — Bihor, Florin Mija — Brăila, Ioan Tiberiu Balint — Hunedoara și doi foști șefi de CJ, respectiv Constantin Ostaficiuc — Timiș, Constantin Nicolescu — Argeș, pentru fapte săvârșite în timpul funcției.

Printre infracțiunile care se regăsesc în cazul mai multor șefi CJ se află abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită, folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite. În majoritatea cauzelor este vorba de atribuire de contracte din bani publici către firme “de casă” și intervenții pentru numirea sau menținerea unor persoane în fruntea unor instituții.

O atenție deosebită din partea mass-media au avut-o dosarele în care au fost implicați șeful CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și șeful CJ Constanța, Nicușor Constantinescu.

Cazul lui Adrian Duicu a fost mediatizat deoarece în dosar s-a vorbit că acesta și-a folosit influența politică din cancelaria sau biroul premierului Victor Ponta asupra șefului Poliției Române, Petre Tobă, pentru numirea șefului IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, Duicu a promis că își va folosi influența să o numească pe soția lui Ștefan Ponea într-o funcție de conducere la DNA sau PÎCCJ.

Cele trei dosare ale lui Nicușor Constantinescu, dar și faptul că acesta nu a revenit în țară la data stabilită de magistrați, ulterior fiind emis mandat de arestare, au făcut ca atenția presei să fie constantă pe parcursul întregului an în acest caz.

* Un alt dosar important instrumentat de DNA a fost cel referitor la retrocedarea ilegală de suprafețe foarte mari de păduri, printre persoanele implicate fiind și parlamentari, magistrați, avocați și oameni de afaceri.

În acest caz, au fost reținuți și ulterior arestați preventiv foștii parlamentari Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza.

Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES ARHIVĂ

Viorel Hrebenciuc este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și Dan Bengescu, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.

În dosar este urmărit penal și senatorul Ilie Sârbu, pentru folosirea influenței de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, dar și Adam Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Conform DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Viorel Hrebenciuc, reţinut în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Fostul deputat PSD, scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov. DNA: Deputatul a fost reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

UPDATE – DNA: Viorel Hrebenciuc, acuzat de şase infracţiuni, reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost reţinut pentru a nu se sustrage de la urmărirea penală şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure, în care este acuzat de şase infracţiuni, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au dispus, marţi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a lui Viorel Hrebenciuc, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de păduri.

Potrivit procurorilor, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc se impunea întrucât există probe din care rezultă că a săvârşit faptele de care este acuzat, iar măsura este proporţională cu gravitatea infracţiunilor care ar fi fost comise de acesta.

De asemenea, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi a împiedica sustragerea acestuia de la urmărirea penală.

 

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov, marţi, după aproape cinci ore de audieri, şi va fi dus la instanţa supremă pentru judecarea propunerii de arestare preventivă, în condiţiile în care pe numele său a fost emisă ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost scos din sediul DNA Braşoiv în jurul orei 13.40.

Fostul parlamentar PSD, care avea cătuşe la mâini, a fost urcat de anchetatori într-o maşină, urmând să fie dus în Capitală, la instanţa supremă, pentrru judecarea propunerii de arestare preventivă, după ce procurorii DNA Braşov au emis pe numele său ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost citat să se prezinte marţi dimineaţă la DNA Braşov după ce, luni, Camera Deputaţilor a luat act de demisia deputatului.

Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme, iar de aici la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în cazul lui Hrebenciuc.

La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut.

“Da, da sunt pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de el (dosar – n.r). Un singur lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie, nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă în faţa procurorilor de la DNA”, a spus Hrebenciuc.

Viorel Hrebenciuc a mai afirmat că “DNA nu este sperietoare pentru cei care nu au greşit prea mult”.

Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut, Hrebenciuc a răspuns: “Bineînţeles”.

De asemenea, întrebat dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: “Sunt coincidenţe care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu nu l-am trădat niciodată””.

Camera Deputaţilor a luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament. Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament.

DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, precum şi în dosarul în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În acest dosar, fiul său, Andrei Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, în 24 octombrie, pentru 30 de zile.

Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

În acest dosar, au mai fost arestaţi preventiv Dan Bengescu şi Paltin Gheorghe Sturdza. Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă sunt cercetaţi sub control judiciar.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Vezi cum a devenit Hrebenciuc proprietarul a 500 mp de teren într-o stațiune, plătind cât pentru 5-6 pachete de țigări!

de Mihai Gotiu si Adrian Popescu

În 1992, Viorel Hrebenciuc a cumpărat 500 de metri pătrați de la cel care avea să devină cunoscut ca Regele Asfaltului Costel Cășuneanu în stațiunea Slănic Moldova. Cășuneanu fusese împroprietărit cu respectivul teren chiar de către Hrebenciuc, pe atunci, prefect de Bacău. Suma plătită a fost derizorie, echivalentul a jumătate din salariul mediu net/economie din acel an sau a două burse studențești. Astăzi, cu acei bani ai putea servi un prânz sau o cină în doi în oraș ori ți-ai putea cumpăra 5-6 pachete de țigări!

***

În toate declarațiile sale de avere, începând din 2004 până în prezent, deputatul Viorel Hrebenciuc menționează că e proprietarul unei parcele de teren de 500 mp în stațiunea montană Slănic Moldova (Slănic Moldova este și colegiul său electoral – n.r.), dobândit în 1991. După cum se poate vedea din documentele prezentate mai jos, proprietar al respectivului teren este, de fapt, din 1992. Să fie o scăpare a lui Viorel Hrebenciuc sau doar o încercare de masca modul mai mult decât controversat prin care a devenit proprietar? Și faptul că a plătit pentru acest teren suma de aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari!? Să reconstituim faptele.

În anul 2000, Costel Cășuneanu (cunoscut și ca Regele Asfaltului) a devenit vecin cu Traian Băsescu în zona Băneasa din Capitală. La acea dată, Cășuneanu avea deja un alt vecin celebru în stațiunea Slănic Moldova, Viorel Hrebenciuc. Iar contextul în care cei doi au devenit vecini e mai complicat și mai greu de justificat de către cei doi, decât coincidența tranzacțiilor cu terenuri făcute de Cășuneanu transportatorul (care avea nevoie de licențe de la Ministerul Transporturilor) și Traian Băsescu, Ministrul Transporturilor la acea vreme.

1. Hebrenciuc îl împroprietărește pe Cășuneanu

În 1992 pe baza Legii 18/1991, lui Costel Cășuneanu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafață de 2.500 mp de teren (pădure) în stațiunea Slănic Moldova. Lucru de mirare, în condițiile în care Cășuneanu era de loc din altă localitate a județului, comuna Oituz. Terenul este extrem de bine poziționat: cu front (deschidere) la Drumul Județean Slănic Moldova – Poiana Sărată și cu pădurea în spate, adică cum nu se poate mai bine pentru o stațiune montană. Cel care a semnat Titlul de Proprietate în iulie 1992 a fost Prefectul Județului Bacău. Iar în acel moment prefect era Viorel Hrebenciuc (între 1990-1992), semnătura lui regăsindu-se în colțul din stânga jos (vezi foto-copia).

casuneanu titlu proprietate resize

Cășuneanu îi vinde lui Hrebenciuc

Rețineți data: Certificatul de Proprietate a fost semnat pe 7 iulie 1992. La mai puțin de o lună, pe 3 august 1992, 20% din această suprafață, mai exact 500 mp au fost vânduți familiei Hrebenciuc. Pentru a nu trezi suspiciuni, operațiunile de vânzare-cumpărare au fost realizate de către Arhip Costică, mandatat în acest sens Viorel Hrebenciuc pe data de 29 iulie 1992.Suma contractului: 10.000 de lei.

casuneanu hrebenciuc vanzare resize

Valoarea a 500 de metri pătrați? Azi, o cină în oraș, ieri, două burse studențești!

Conform Arhivei BNR, cursul mediu de schimb al dolarului în august 1992 a fost de aproximativ 375 de lei pentru un dolar american. Ceea ce înseamnă că Viorel Hrebenciuc a plătit aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari pentru un teren de 500 de metri pătrați, teren aflat într-o stațiune, cu deschidere la drum și cu pădurea în spate!

Conform Institutul Național de Statistică (INS), în 1992, salariul mediu (net) pe economie a fost de 20.000 de lei. Un salariu peste medie (fără a fi însă vorba de salarii de top) trecea de dublul acestei sume. Un șef de serviciu într-o bancă comercială avea în august 1992 o remunerație de 42.000 de lei, iar câteva luni mai târziu (inflația fiind galopantă în acea perioadă) de 70.000 de lei. Conform Hotărârii de Guvern nr.150 din martie 1992, bursa de studiu categoria I pentru studenți era de 6.120 de lei, iar categoria II de 5.290 de lei.

Raportat la salariul mediu/economie din 1992, achiziția lui Viorel Hrebenciuc valora mai puțin de jumătate. Raportat la un salariu bun (fără a fi de top), cei 500 de metri pătrați puteau fi cumpărați cu un sfert sau și mai puțin de salariu sau din două burse studențești! La ora actuală, cei 25 de dolari plătiți de Hrebenciuc pe teren echivalează cu un prânz sau o cină de două persoane la restaurant sau cu 5-6 pachete de țigări sau cu două tricouri ori cu o pereche de ghete și comparațiile pot continua!

Remarcat de Iliescu

Astfel și-a început Viorel Hrebenciuc ascensiunea. În 1992, Ion Iliescu a remarcat capacitatea organizațională a prefectului de Bacău și l-a ”transferat” la București, ca Secretar General al Guvernului. ”Legenda” spune că Iliescu ar fi apreciat la Hrebenciuc modul în care s-a descurcat în timpul inundațiilor din acel an. Declarațiile pe care Viorel Hrebenciuc le dă acum în fața procurorilor și, în curând, și a judecătorilor, arată acum cum și în ce scop și-a folosit abilitățile organizaționale.

Șeful Romsilva, teren lângă Cășuneanu

Un alt vecin cu parcela lui Cășuneanu în 1992 era Gheorghe Gavrilescu. Acesta, conformAsociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, apare în 1996 ca fiind unul din membrii de onoare ai asociației, președintele de onoare era fiind Adrian Năstase. De acolo aflăm că Gheorghe Gavrilescu, vecinul din Slănic Moldova al lui Costel Cășuneanu, a ocupat funcția de director general al Romsilva în intervalul 1991-1997. Asta înseamnă că Gavrilescu ocupa respectiva funcție și în momentul împroprietăririi lui Cășuneanu cu cei 2.500 mp care oficial aveau statutul de pădure, din cadrul cantonului silvic Poiana Sărată. Și faptul că însuși șeful Romsilva își avea parcela lui la Slănic Moldova, e o atestare în plus a locației excelente a terenului: între cantonul silvic și cabana Salvamont și vis a vis de izvoarele stațiunii.

O altă persoană căreia i-a vândut Cășuneanu 500 mp în aceleași condiții cu parcela dată lui Viorel Hrebenciuc este o anume Ligia Voican, din București, rudă cu Voican Petreși Voican Elena, pentru care n-am găsit elemente de asociere cu vreo funcție publică până în prezent. În cazul în care cititorii pot asocia, la nivelul anului 1992, numele Ligiei Voican cu vreo funcție publică, îi rugăm să ne semnaleze la secțiunea comentarii.

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

foto coperta image.stirileprotv.ro/

EXCLUSIV/DOCUMENTE. Super-combinația de 5 stele a lui Hrebenciuc. Cum a fost devalizată Perla Moldovei: afaceri cu firme de stat, offshore-uri, fii, fini și nași

de Adrian Popescu

Dosarul Retrocedării pădurilor este doar una dintre afacerile tenebroase în care a fost implicat Viorel Hrebenciuc. Mergând pe firul datelor prezentate de procurorii DNA în acest caz, România Curată a descoperit că firma (offshore) deținută de Andrei Hrebenciuc în Cipru ”locuiește” la aceeași adresă cu o firmă implicată în preluarea celui mai valoros activ al stațiunii Slănic Moldova. Nu e o coincidență. Reconstituind istoria devalizării stațiunii, regăsim personaje apropiate familiei Hrebenciuc, de la finul acestuia și primar al localității, Andrei Șerban, până la Iacobov și Necolaiciuc. România Curată vă prezintă astăzi date și documente ale unei afaceri incredibile, iar mâine va reveni cu prezentarea unor documente care prezintă sursa averii și a puterii lui Viorel Hrebenciuc de la începutul anilor 90.

***

C.P. 2046, Nicosia, Cipru. Cine mai e în aceeași ”cutie” cu Andrei Hrebenciuc

Andrei Hrebenciuc a fost arestat pentru 30 de zile în dosarul retrocedării frauduloase a celor 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău. Procurorii și-au susținut cauza pe declarațiile directorului firmei Reședința Vârstnicilor, Carmen-Elisabeta Drăgoi, conform căreia deținătorul societății Reședința Vârstnicilor, offshore-ul Majura Ltd, din Cipru, îl are ca proprietar pe Andrei Hrebenciuc. Un offshore a cărui adresă este Strati Myrivilli 5, Strovolos, C.P. 2046, Nicosia, Cipru.

România Curată a descoperit că la aceeași adresă funcționează alte două offshore-uri care fac afaceri în țara noastră, unul dintre ele fiind legat de Viorel Hrebenciuc. Mai exact Sharp Advanced Solutions SRL din București fondată în 03.11. 2011 de Mergeani Nicolae (50%) și Prodan Victor Adrian (50%) și cu administrator Carmen-Elisabeta Drăgoi (adică persoanele nominalizate în dosarul retrocedării frauduloase).

În 26.03.2012, firma Sharp Advanced Solutions SRL a intrat în acționariatul SC Hotel Perla Moldovei SRL, cumpărând de la asociatul unic Șerban Maria, 0,03% din societate. Maria Șerban Maria este mama lui Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Totodată Andrei Șerban este și finul lui Corneliu Iacobov. În plus, nașul fiicei lui Andrei Șerban e Dumitru Sechelariu (decedat). Andrei Șerban e și primar PSD al orașului Slănic Moldova și unul din membrii grupării care a participat la devalizarea RAFO Onești. Pe 22.05.2012, cei doi asociați din Sharp Advanced Solutions SRL, au cedat 20% din părțile sociale către Lomarus Limited cu sediul social în Strati Myrivilli nr. 5, StrovoIos, P.C. 2046, Nicosia, Cipru, adică fix aceeași adresă cu a Majura Ltd., offshore-ul implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

În 29.06.2012 mama finului lui Viorel Hrebenciuc a cedat 49,97% din SC Hotel Perla Moldovei SRL către Sharp Advanced Solutions SRL, care a ajuns să dețină astfel 50% din afacere. Practic, 10% din Hotelul Perla (cotat la 5 stele) din Slănic Moldova era deținut la acel moment, indirect, de un offshore cu aceeași adresă cu a offshore-ului controlat de Andrei Hrebenciuc implicat în retrocedarea frauduloasă a pădurilor, iar 50% de către mama finului lui Viorel Hrebenciuc.

Cum pe 01.06.2012, atât Prodan Victor Adrian cât și Mergeani Nicolae își cedaseră părțile lor sociale din Sharp Advanced Solutions SRL către Lomarus Limited s-a ajuns la situația în care mama finului lui Viorel Hrebenciuc deținea 50% din hotel, iar offshore-ul cipriot restul de 50%.

În 11.11.2013, Sharp Advanced Solutions SRL a intrat și într-o altă societate, Servorada SRL (fosta SC. Perla Moldovei Internațional SRL) din Slănic Moldova, deținută la acel moment de Lăcătușu Eugen și Mureșanu Alexandrina Cornelia. Cei doi au vândut 83,33% din părțile sociale către Sharp. Fiica lui Lăcătușu Eugen este proprietara uneia din cele trei vile din cadrul complexului rezidențial privat unde locuiește Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Același Eugen Lăcătușu a fost prezent și în acționariatul Hotel Perla SA (via Perla Turism SRL), după care s-a retras brusc, cedându-și partea mamei finului lui Hrebenciuc. Important, Servorada SRL este, printre altele și acționarul majoritar al SC Poiana Brașov SA.

În acest an, pe 12.05.2014, offshore-ul Lomarus Limited a vândut 64% din Sharp Advanced Solutions SRL către Gabriela Crăiniceanu, fosta șefă de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc. Asta înseamnă că 32% din Hotelul Perla (5 stele) din stațiunea turistică Slănic Moldova îi aparține fostei șefe de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc; 18% aparține offshore-ului care are aceeași adresă cu alt offshore deținut de Andrei Hrebenciuc, iar 50% e deținută de mama finului lui Andrei Hrebenciuc. În prezent asociatul unic al Sharp Advanced Solutions este Gabriela Crăiniceanu, iar împuternicit este Gabriel Dospinescu. Dospinescu e finul lui Andrei Șerban, care este finul lui Viorel Hrebenciuc.

Asta înseamnă că jumătate din Hotelul Perla din Slănic Moldova (5 stele) și pachetul majoritar de acțiuni la SC Poiana Brașov SA sunt deținute de ex-șefa de cabinet a lui Hrebenciuc, după ce au fost trecute mai înainte pe la mama finului lui Viorel Hrebenciuc, apoi pe la un offshore din Cipru care are același sediu social cu offhsore-ul Majura Limited, în spatele căruia procurorii afirmă că ar fi Andrei Hrebenciuc.

perla moldovei HVRecent, o echipă de prestări servicii foto-video cu ajutorul dronelor, a realizat un filmuleț de prezentare a stațiunii Slănic Moldova. În acel filmuleț, aparatul de filmat a trecut pe deasupra hotelului de 5 stele atât de strâns legat de familia Hrebenciuc. Pe terasa de la ultimul etaj sunt inscripționate stilizat inițialele hotelului HP (Hotel Perla), iar pe terasa de la etajul I, nu se mai respectă același mod de inscripționare, ci sunt trecute inițialele H.V. (Hrebenciuc Viorel?!). Terasa inscripționată HV e aferentă celui mai luxos apartament din hotelul de cinci stele. Filmulețul încă poate fi vizionat pe youtube la acest link (secvența cu terasa HV de la minutul 2.09).

Hotelul Perla a fost cea mai bună unitate de cazare a stațiunii în perioada comunistă, fiind locul unde erau găzduite cu preponderență grupurile de turiști străini. După cum veți vedea mai jos și restul hotelurilor și vilelor din stațiune (care au fost în administrarea Întreprinderii Balneo Climaterice) au ajuns la aceiași membri ai grupării Hrebenciuc (via Corneliu Iacobov).

La aceeași adresă din Cipru cu Lomarus Limited și Majura Limited, legate de familia Hrebenciuc, mai funcționează câteva offshore-uri ale Lukoil și alte două offshore-uri cu activitate în România. E vorba de Abeo Limited și Zamano Limited, partenere cu un alt offshore, Tennessee Investment Limited (cu adresa: Georgiou Seferi 4, Birou 4A, Agioi Omologites, C.P. 1076, Nicosia, Cipru) în firma Prime Property Advisers SRL.

Perla turistică a Moldovei, la mâna finului lui Hrebenciuc

“Avem viziuni diferite şi despre viaţă şi despre afaceri şi despre modul de a te comporta şi modul de a face politică. Avem viziuni diferite. Dumnealui este adeptul falimentului, e adeptul unor combinaţii. Mie nu-mi plac combinaţiile. Mie îmi plac oamenii care au angajaţi şi fac profit, nu oameni care au un laptop şi fac profit. După aia eu m-am retras din PSD”

Dumitru Sechelariu despre Viorel Hrebenciuc, într-un interviu acordat unui ziar central cu puțin timp înainte de a muri

Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite de la începutul  secolului al XIX-lea. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, care în comunism a atins apogeul, cu un patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri, care până în 1998 au fost pline mereu de vizitatori. Apoi a urmat preluarea “la pachet” a majorității hotelurilor și vilelor de către gruparea Iacobov și prăbușirea stațiunii, care a generat exodul unei părți masive a populației rămasă fără locuri de muncă, fie peste hotare, fie în alte localități din țară.

Conform unei interpelări a deputatului Mircea Ciopraga din 2005, gruparea Iacobov a achiziționat în 1999 cu 20 miliarde de lei vechi, respectiv 2 milioane de lei noi, pachetul majoritar (75%) din Întreprinderea Balneo Climaterică Slănic Moldova, rebotezată după revoluție SC Perla Moldovei SA, cu sprijinul conducerii de la acea vreme a instituției. Prețul de achiziție a fost de aproximativ 1,1 milioane euro la cursul de referință al anului 1999(18.405 lei vechi/euro ) și a fost mult subevaluat, în contextul în care din portofoliul de active făceau parte Hotelul Perla, la care am făcut referire mai sus, Hotelul Dobru, o altă bijuterie (odinioară), Cazinoul din Parcul Stațiunii (monument istoric), un complex hotelier (Complexul Cerdac) și numeroase vile și terenuri. La asta se adaugă dreptul de administrare a izvoarelor naturale ale stațiunii, pe care li l-a acordat Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în virtutea faptului că societatea privată era continuatoarea activității societății de stat.

Ulterior acestei tranzacții, membrii grupării, coordonați la nivel local de finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban (acum primar) și Corneliu Iacobov  și-au împărțit între ei o serie de active mai prețioase, ca la Monopoly, au mutat inclusiv sediul PSD-ul local în clădirea Cazinoului, evacuând pentru asta biblioteca orășenească, pe care au înghesuit-o într-un apartament de bloc în care nu a încăput nici jumătate din fondul de carte.

”Chilipirul” Cerdac. Cum a plătit Electrica pentru o nestemată din coroană mai mult decât prețul coroanei!

Fiindcă gruparea Iacobov plătise echivalentul a 2 milioane de lei (noi) pentru achiziționarea stațiunii, a trebuit să-și “recupereze cheltuiala”, vânzând la numai câteva luni distanță Complexul Turistic Cerdac  unei societăți de stat, dispusă să plătească pe un singur activ cât au plătit ei pe întreaga stațiune, dar să le mai dea și ceva bani de buzunar în plus. Astfel, aceștia  au vândut Complexul Turistic Cerdac (evaluat la 150.000 de lei în momentul cumpărării) către SC Electrica SA București, pentru 2,65 milioane de lei. Interpertând datele, înseamnă că afaceriștii băcăuani au reușit performanța să cumpere pe gratis o stațiune întreagă mai puțin un hotel (cel vândut către Electrica) și să mai și rămână cu un profit consistent. Contractul a fost semnat de directorul general adjunct al Electrica SA, Teodor Firican. Important de spus e faptul că înainte ca Complexul Cerdac să ajungă la Electrica SA, acesta fusese achiziționat de Vradicor Financiar Group, parte a grupării Iacobov, pentru suma de 460.000 de lei, Electrica plătind suma menționată mai sus către Vradicor. Astfel, SC Perla Moldovei, în care mai existau și acționari minoritari, a încasat doar un pic mai mult de 20% din suma plătită de Electrica.

Simplificat, schema a arătat astfel: gruparea a preluat “toată stațiunea” la un preț derizoriu. La scurt timp, a vândut doar „un activ” al acesteia (evaluat undeva în jur de 7,5% din activul total) cu un preț care depășea suma de achiziție a “întregii stațiuni”. Cum cumpărătorul final al activului în discuție, Electrica SA, era tot companie de stat, practic s-a ajuns la situația în care statul a ”răscumpărat” 7,5% din stațiune cu un preț mai mare decât vânduse întregul. Mai mult, din suma de răscumpărare doar 20% a ajuns la firma care administra stațiunea, ci direct în conturile unei firme intermediare. Astfel s-au evaporat banii care au fi putut fi folosiți pentru modernizarea și continuarea activității turistice în Slănic Moldova.

lvjdfrl

1opkp4j (1)

Multiplicarea schemei la CFR

Povestea devalizării Stațiunii Slănic Moldova nu s-a încheiat aici. După modelul tranzacției cu Electrica SA, a urmat vinderea altor active mai puțin interesante pentru membrii grupării, la preț supraevaluat, tot către o altă instituție a statului prietenoasă. Iar cine putea fi mai prietenos decât Mihai Necolaiciuc?

Surse din cadrul CFR au prezentat pentru România Curată, tranzacțiile încheiate în mandatul lui Miron Mitrea la Ministerul Transporturilor și a lui Mihai Necolaiciuc la șefia CFR:

în 4 aprilie 2011 contract de vânzare cumpărare (CVC) între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Pensiunea Căprioara în suprafață de 711.88 mp – în sumă de 980.000 lei

în 4 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Vila Zorile în sumă de 998.000 lei

în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Vila Zorile, în suprafata de 449.24 mp, în sumă de 110.000 lei

în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Pensiunii Căprioara în suprafață de 1298.5 mp în sumă de 388.000 lei

în 8 iunie 2001 CVC  între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri specifice Corp B – în sumă de 290.000 lei

în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri generale Corp A – în suma de 538.000 lei

în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament clădire spații cazare corp C – în sumă de 980.000 lei

în 12 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA -teren aferent activului ” baza de tratament ” în suprafata de 3410.20 mp – în sumă de 834.000 lei

În total, doar aceste active ”balast” vândute la preț umflat CFR-ului lui Necolaiciuc, la mai puțin de doi ani de la achiziție (în contextul în care nu avusese loc o creștere a prețurilor, neexistând un boom imobiliar), au adus în buzunarele grupării care-l avea în față pe Corneliu Iacobov, suma de 5,124 milioane lei, adică o valoare de 250% mai mare decât suma de achiziție a tuturor activelor stațiunii!

La distanță de 13 ani de la acel moment, în care omul ministrului Mitrea dădea banii statului oamenilor lui Hrebenciuc, aflăm că Mitrea i-a vândut un apartament lui Hrebenciuc și că Hrebenciuc încerca să-l ajute pe vechiul lui prieten, prin intervenția pe lângă Dănuț Șova, ca să abroge articolul de lege care i-ar fi trimis și pe Mitrea și pe Hrebenciuc după gratii.

Sfârșitul Perlei

A urmat apoi achiziția tuturor întreprinderilor de utilități publice ale orașului Slănic Moldova, de la transport în comun, la apă-canalizare, la salubritate, la spațiile comerciale ale orașului de către membrii grupării. Stațiunea a fost, pur și simplu, sufocată Ulterior, activele mai importante rămase au fost trecute pe numele mamei finului lui Viorel Hrebenciuc (o bătrână multimilionară, care de fapt e doar un paravan, un fel de mătușa Tamara), iar societatea mamă, SC PERLA MOLDOVEI SA, golită de active, a acumulat datorii imense la stat, furnizori și bănci, numai către RAFO Onești, datoriile prezente fiind de 13,4 milioane lei.

Finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban, care e și primar al localității Slănic Moldova, printr-un sistem copiat de la nașii săi, și-a instituit la nivel local o rețea de cumetrii și angajări de rude în Primărie, prin care inclusiv terenuri din domeniul public au fost împărțite către diverși, din patrimoniul comunității înfruptându-se apropiații, inclusiv viceprimari.

Aceasta e povestea nespusă a stațiunii Slănic Moldova, colegiul electoral al lui Viorel Hrebenciuc, locul din care a fost ridicat de mascați pentru a fi dus cu forța la DNA pentru a afla învinuirile ce i se aduc în dosarul retrocedărilor frauduloase de păduri. E vorba de o întindere nesfârșită de codri, care încep de cealaltă parte a crestelor care străjuiesc valea Slănicului.

***

perla moldovei 1

***

Anecdotic: Corneliu Iacobov i-a scris recent din carceră o scrisoare “de ajutor” lui Valeriu Zgonea (PSD), în care se mândrește în CV inclusiv cu una din firmele care au participat la căpușarea stațiunii Slănic Moldova (Vladicor SA). El se mai mândrește și că a fost cândva fruntaș pesedist la Bacău. Iacobov îi cere lui Zgonea dezlegare la averea acumulată în anii tulburi când grupul de la Bacău era pe cai mari. Scrisoarea către Vali Zgonea și CV-ul său îl puteți citi aici.

Conexiuni Hrebenciuc-Cocoș

Jurnaliștii de la Rise Project au descoperit că “Lipscani 30-34 Centre SRL” (spațiul unde funcționează magazinul H&M de pe Lipscani) e deținut în proporție de 50% de Alin Cocoș și 50% de offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited, deținut de alte două offshore-uri:  Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited. Ultimele două sunt firmele care controlează Majura Limited (implicată în dosarul DNA al retrocedărilor ilegale în care a fost arestat Andrei Hrebenciuc).

Cât de bogată a fost stațiunea Slănic Moldova când aparținea statului român:  Iată cum arăta portofoliul SC PERLA MOLDOVEI SA în 1995,  înainte ca societatea de stat să intre în colimatorul grupării din jurul lui Viorel Hrebenciuc: Hotel Perla, Berărie Fundație, Popas Turistic, Vila Crinu, Vila Lăcrămioara, Vila Doina, Vila Ursulețul, Vila Rica, Vila Liliana, Restaurant Cernica, Vila Zorile, Vila Rodica, Vila Lia, Pavilionul Racoviță, Vila Cerbul, Vila Camelia, Vila Poiana, Vila Bradul, Vila Aluniș, Vila Violeta, Vila Vulturul, Vila Oituz, Vila Căprioara, Vila Gladiola, Vila Privighetorilor, Vila Pallas, Vila Flora, Clădire Popicărie, Complex Cazino, Gospodărie Anexă, Atelier Tâmplărie, Garaj Auto, Vila Dobru, Bază Tratament (Corp A, Corp B, Corp C), Izvoare.

***

Articol editat de Mihai Goțiu

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

Anunțul OFICIAL al DNA despre Ilie Sârbu și Viorel Hrebenciuc. Prejudiciu de 300 de milioane de euro

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de următoarele persoane: 

ADAM IOAN, deputat în Parlamentul României, pentru infracțiunile de instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, constituire a unui grup infracțional organizat, trei infracțiuni de cumpărare de influență 

SÂRBU ILIE, senator în Parlamentul României, pentru infracțiunile de folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat 

HREBENCIUC VIOREL, deputat în Parlamentul României, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite 

CRĂCIUNESCU ADAM, director general al RNP Romsilva, pentru infracţiunile de abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat 


În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt: 
La data de 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabil, la solicitarea inculpatului Adam Ioan, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier și de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA. Decizia judecătorească ar fi fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. 
Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP ROMSILVA, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier). 

Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, inculpatul Adam Ioan împreună cu alte persoane interesate şi cu inculpatul Hrebenciuc Viorel, a constituit și coordonat un grup, ce urmărea să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată. În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri ( de exemplu să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău). 

În acest context, în calitate de director general al RNP Romsilva, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, începând cu anul 2013, inculpatul Crăciunescu Adam a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către inculpatul Hrebenciuc Viorel, prin intermediul lui suspectului Sîrbu Ilie, referitoare la modul în care RNP Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de pădure de peste 40.000 de hectare. În consecință, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a șicanat efectuarea de acțiuni în justiție împotriva intereselor avute de grupul infracțional organizat format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă(cerere admisă de ÎCCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, inculpatul Crăciunescu Adam a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă și i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna și punerea în aplicare a acestei decizii. 
La data de 15 octombrie 2014, suspectului şi inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307, respectiv 309 Cod de procedură penală. 

Faţă de inculpatul CRĂCIUNESCU ADAM s-a dispus măsura controlului judiciar, potrivit căreia, acesta trebuie să respecte următoarele obligaţii: 
- să se prezinte la Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov; 
- să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov cu privire la schimbarea locuinţei; 
- să se prezinte la poliţie, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. 
- să nu depăşească limita teritorială a ţării, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului; 
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; 
- să nu ia legătura cu alte persoane expres menţionate, implicate în acelaşi dosar. 
Inculpatului CRĂCIUNESCU ADAM i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. 

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. 
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.

articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro/