Articole

(Bogdan Manolea) Spunem NU oricarei masuri de supraveghere generalizata

articol: Bogdan Manolea – privacy.apti.ro

13 aprilie 2016

ApTI a participat ieri seara de la 16 00 la o intalnire propusa de Minisiterul pentru Consultare Publica si Dialog Civic, parte a dialogului pe subiectele legate de protectia vietii private in societatea romaneasca si a scrisorii deschise trimise sapamanile trecute.

Au fost prezente mai multe organizatii non-guvernamentale si reprezentati ai institutiilor publice din domeniile comunicatiilor, societatii informationale sau justitie si afaceri interne. Timp de 3 ore si jumatate am dezbatut – destul de contondent deseori – pe subiecte legate de principiile legate de supraveghere, interceptari sau securitate cibernetica, dar ONG-urile prezente au avut un mesaj comun pentru transparenta si previzibilitatea procesului normativ, dar si pentru respectarea reala a deciziilor CCR, CEJ si CEDO in orice proces legislativ ce ar putea aduce atingere drepturilor fundamentale.

Ar trebui sa subliniem cateva idei primordiale pe care mai multe organizatii le-au ridicat pentru protectia drepturilor fundamentale in societatea romaneasca:

1. Solutia adoptata de Guverul Ciolos prin ordonanta 5 tinde sa devina una permanenta, cu toate gravele carente de constitutionalitate semnalate in mod repetat, fapt ce va avea repercursiuni grave pe termen mediu si lung.

Reprezentantul Ministerului Justitiei a aratat ca, in prezent, nu exista nici un proiect de lege in lucru care sa reglementeze situatia Centrului National de Interceptari, in conditiile in care acesta a fost creat printr-o decizie secreta a CSAT-ului.

Este imperativ ca Guvernul sa isi asume in cel mai scurt timp elaborarea unui cadru legislativ pentru “activitati de supraveghere tehnica” care sa respecte garantiile tehnic si juridice ale CEDO.

Pe de alta parte, atribuirea prin aceasta ordonanta de urgenta ca SRI sa poata face acte de cercetare penala este inadmisibila. Este necesara o delimitare clara si categorica a atributiile organelor de securitate fata de cele de cercetare penala, rolul celor doua tipuri de activitati – adunarea de informatii, pe de-o parte, si administrarea de probe, pe de alta – fiind fundamental diferite.

2. Implicarea Serviciului Romana de Informatii in elaborarea acestei ordonante de urgenta, care nu este singulara, relevata de reprezentantul SRI la dezbateri, este contrara normelor ce reglemeteaza procesul legislativ, cu atat mai mult cu cat ordonanta priveste punerea in executarea a mandatelor de supravegherete tehnica reglementate de Codul de procedura penala, si nu cele privind siguranta nationala

3. Problema complexa a raportului dintre securitate si drepturi fundamentale necesita o dezbatere publica (online si offline) detaliata si nu o trece rapida, netransparenta si neprevizibila a legilor dedicate acestui subiect, in baza unui calendar asumat de Guvern.

Principiul fundamental de la care trebuie pornit este acela ca orice masura de supraveghere generalizata (gen retentia datelor, cartele pre-pay, inregistrare WiFi) este contrara principiului proportionalitatii, astfel cum acesta rezulta din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

In final, subliniem ca, in elaborarea legilor privind securitatea nationala, Guvernul trebuie sa solicite opinia unor institutiii europene cu expertiza recunoscuta in domeniu, in special a Comisiei de la Venetia, pentru a evita adoptarea unor legi interne care sa incalce standardele europene in materia garantiilor ce trebuie sa insoteasca orice limitari ale drepturilor omului.

articol preluat de pe: privacy.apti.ro

(privacy.apti.ro) Garantii tehnice și de transparență in mandatele de supraveghere tehnica

articol: bogdan – privacy.apti.ro

31 martie 2016

Am fost astazi la dezbaterea “Garantii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere” organizata de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, împreună cu Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Centrul de Resurse Juridice, APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi Asociaţia Miliţia Spirituală.

Am abordat teme precum controlul civil al activităţii serviciilor de informaţii, rolul serviciilor de informaţii în combaterea corupţiei şi garanţiile procedurale în emiterea şi punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, plecând de la Decizia Curţii Constituţionale nr.51/2016.

Dar credem că ar trebui să ne axăm și pe standarde pentru viitor dacă vrem să avem cu adevărat garanții eficiente – atât juridice, tehnice și de transparență. Și pentru ca am propus să avem o discuție așezată, am făcut și o scurtă prezentare pe această temă în speranța că se aude că sistemul la care trebuie să ne gândim trebuie să indeplinească niște reguli foarte stricte pentru a ști că este cu adevărat de încredere:

articol preluat de pe: privacy.apti.ro

Noi îngrijorări privind supravegherea guvernamentală în SUA: Radare folosite de poliţie pot obţine imagini din interiorul locuinţelor

de Iuliana Enache – Mediafax

Cel puţin 50 de agenţii guvernamentale americane şi-au echipat în secret ofiţerii cu dispozitive radar care permit obţinerea unor imagini din interiorul caselor, o practică ce generează noi îngrijorări cu privire la amploarea supravegherii guvernamentale, relatează USA Today, în ediţia electronică.

Aceste agenţii, inclusiv FBI şi U.S. Marshals Service, au început să folosească tot mai mult sistemele radar în ultimii doi ani fără o autorizaţie din partea justiţiei şi fără să dezvăluie public când şi unde vor fi folosite acestea. Tehnologia ridică probleme legale şi de intimitate deoarece Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite a decis că ofiţerii nu pot folosi în general senzori de înaltă tehnologie pentru a obţine informaţii despre interiorul locuinţei unei persoane fără să deţină un mandat de percheziţie.

Radarele funcţionează ca nişte fini detectori de mişcare, folosind unde radio pentru detectarea mişcărilor precum respiraţia umană de la o distanţă de peste 15 metri. Acestea pot depista dacă în casă este vreo persoană, unde se află şi dacă se mişcă.

Foşti şi actuali oficiali federali susţin că informaţia este critică pentru menţinerea siguranţei ofiţerilor în cazul în care aceştia iau cu asalt clădirile sau salvează ostatici. Dar avocaţii pentru drepturile omului şi judecătorii şi-au exprimat îngrijorările cu privire la circumstanţele în care agenţiile guvernamentale ar putea folosi radarele şi faptul că le-au folosit până în prezent fără ştirea populaţiei.

“Ideea că Guvernul poate trimite semnale prin pereţii casei tale pentru a vedea ce se întâmplă în interior este problematică”, a declarat Christopher Soghoian, specialist în tehnologie la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile. “Tehnologiile care permit poliţiei să vadă în interiorul unei case sunt printre cele mai intruzive instrumente de care dispune poliţia”.

Folosirea radarelor de către agenţi nu a fost cunoscută până în decembrie, când o Curte federală de Apel din Denver a declarat că ofiţerii au folosit unul înainte de a intra într-o casă pentru a aresta un bărbat care încălcase termenii eliberării condiţionate. Judecătorii şi-au exprimat îngrijorarea că agenţii au folosit noua tehnologie fără un mandat de perchiziţie, avertizând că “folosirea fără mandat a unui astfel de instrument puternic pentru a căuta în interiorul locuinţelor ridică întrebări grave cu privire la respectarea celui de-al Patrulea Amendament”.

Unele dispozitive radar au capacităţi mult mai avansate, prezentând inclusiv imagini tridimensionale cu persoanele aflate în interiorul clădirii, potrivit materialelor oferite de producător. Unul dintre ele poate fi montat pe un avion fără pilot. Departamentul Justiţiei a finanţat o cercetare pentru dezvoltarea unor sisteme care să poată cartografia interioarele unor clădiri şi localiza persoanele aflate în interior.

Radarele au fost concepute iniţial pentru a fi folosite în Irak şi Afganistan.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

SUA au ameninţat Yahoo cu o amendă uriaşă pentru a o constrânge să predea datele utilizatorilor

Autorităţile americane au ameninţat Yahoo! cu o amendă de 250.000 de dolari pe zi în 2007-2008 pentru a constrânge compania să ofere datele utilizatorilor săi în numele securităţii naţionale, a anunţat joi grupul de Internet.

Potrivit documentului de 1.500 de pagini care va fi dat publicităţii joi, grupul american a fost constrâns în cele din urmă să cedeze în faţa cerinţelor administraţiei.

“Documentele publicate arată cât de mult a trebuit să luptăm în fiecare etapă pentru a ne opune măsurilor de supraveghere ale administraţiei”, a afirmat Ron Bell, responsabil de probleme juridice la Yahoo!, într-un mesaj postat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului.

Potrivit lui Bell, autorităţile au mers până la a ameninţa gigantul de Internet cu o amendă de 250.000 de dolari pe zi pentru a o constrânge să dezvăluie datele, în cadrul programului de interceptare a telecomunicaţiilor PRISM.
“Am refuzat să ne supunem la ceea ce considerăm o supraveghere care contravine Constituţiei”, a asigurat oficialul Yahoo!.

Dezvăluit de fostul spion american Edward Snowden, programul PRISM al Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) permite interceptarea comunicaţiilor electronice ale persoanelor străine şi care se află în străinătate.

Potrivit documentelor lui Edward Snowden, Facebook, Google, Microsoft, Apple, AOL, Skype şi Yahoo! sunt asociate acestui program chiar dacă aceste companii neagă în continuare că au oferit acces direct la serverele lor.

În mesajul său, Yahoo! nu dezvăluie amploarea datelor furnizate autorităţilor dar se felicită pentru că a obţinut desecretizarea celor 1.500 de pagini de documente confidenţiale.

“Apreciem că este vorba despre o victorie importantă pentru transparenţă şi sperăm că aceste arhive vor contribui la promovarea unei dezbateri clare despre relaţia dintre viaţa privată, o procedură echitabilă şi colectarea de informaţii de către serviciile secrete”, subliniază oficialul Yahoo! în mesajul său.

Potrivit unor documente ale justiţiei cenzurate parţial şi consultate de AFP, Yahoo! a sfidat administraţia afirmând că programul său de supraveghere încalcă normele de protecţie a vieţii private.

Într-un pasaj, grupul arată că solicitările administraţiei “sunt neconstituţionale deoarece permit o supraveghere fără mandat a comunicaţiilor personale ale cetăţenilor americani (…), şi că ele nu sunt justificabile”.

Yahoo! a pledat, de asemenea, că programul nu se limita la supravegherea ţintelor în străinătate ci avea loc şi în Statele Unite, “fără ca acestea să fie informate că le sunt înregistrate comunicaţiile pe Internet”.

“Curtea Supremă americană nu a aprobat niciodată o supraveghere fără mandat a cetăţenilor americani”, afirmă grupul într-un alt pasaj.

Cu toate acestea, un document datat 14 mai 2008 arată că Yahoo! a fost nevoită să se plieze cerinţelor administraţiei în ceea ce priveşte “utilizatorii prioritari ai mesageriei electronice pe care administraţia voia să îi supravegheze”.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/