Articole

Parlamentul se reuneşte marţi la ora 17.00, pentru votul privind numirea lui M.R. Ungureanu la SIE

/0 Comentarii/în /de /1.430 vizite

articol – stiri.tvr.ro
foto – ro.wikipedia.org

Plenul reunit al Parlamentului se reuneşte marţi la ora 17,00 pentru a decide asupra nominalizării lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE, au precizat surse parlamentare.

A început o săptămână de foc în Parlament. Zilele acestea se dă testul majorităţii pentru validarea sau invalidarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia Serviciului de Informaţii Externe.

Cele două Camere se reunesc marţi după-amiaza în plen. Social-democraţii au anunţat că nu-l vor vota pe Ungureanu. Nici ALDE nu va vota pentru nominalizarea făcută de preşedinte. În schimb, premierul interimar, Gabriel Oprea, precizează că UNPR susţine propunerea înaintată de şeful statului pentru funcţia de director al SIE.

La rândul lor, PNL şi UDMR vor vota pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea acestui serviciu.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că le-a explicat colegilor din PSD că singura soluție pentru rezolvarea problemei nominalizării lui Mihai-Răzvan Ungureanu la șefia SIE era aceea de a se convoca Parlamentul, acesta arătând că lipsa cvorumului în plenul comun de marți îl va obliga pe cel care va conduce ședința să o declare închisă și să anunțe data și locul următoarei reuniuni.

“Când ești într-o situație delicată întotdeauna trebuie să fii limpede, rece în decizie, câteodată colegii tăi se supără pentru asta, dar trebuie să le spună cineva care este adevărul. Mie îmi pare rău că sunt în această situație, dar convocarea plenului este cea mai bună soluție și este decisă de către Biroul permanent, bineînțeles că existau și altele, dar toate până la urmă aveau același final”, a spus luni Zgonea, la finalul ședinței grupurilor parlamentare ale PSD, potrivit Agerpres.

Președintele Camerei a precizat că la ședința de plen comun de marți va participa doar el și probabil un secretar de la PSD, precum și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

”Frumoasele prietenii” ale lui Tender & Co cu șefii SRI și SIE. Cum se confirmă declarațiile bombă ale Alinei Bica despre protejarea multimilionarului Tender de către serviciile secrete

/0 Comentarii/în /de /1.296 vizite

articol – Mihai Gotiu – romaniacurata.ro

Alina Bica: ”Adjunctul șefului SRI, Florian Coldea, mi-a cerut în 2013 ca, ”din rațiuni de securitate națională”, Tender să nu facă închisoare”. Declarația bombă a fostei șefă a DIICOT, prezentată ieri, în premieră, de GSP, a fost preluată apoi de alte instituții media, dar receptată cu normala doză de neîncredere, generată de situația în care se află Bica.

Atenție însă: Tender este membru într-un grup de afaceri/interese constituit la jumătatea anilor 90, din care mai fac parte numeroase persoane care au avut cele mai diverse legături cu fosta Securitate. Mai mult, fostul director SRI Radu Timofte apela la Tender pentru a obține favoruri de la fostul șef al SIE Ioan Talpeș, fapte recunoscute într-o anchetă DNA, care arată cât de apropiat era afaceristul de ambii foști șefi de servicii secrete.

Coldea a fost numit de Traian Băsescu adjunct al SRI în timpul șefiei lui Radu Timofte și și-a păstrat funcția sub George Maior, cel din urmă apropiat și el al afacerilor inițiate de Ovidiu Tender. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Coldea era considerat om de încredere al lui Băsescu, iar acum este atacat de Alina Bica, după ce l-a atacat și Elena Udrea, ambele, la rândul lor extrem de apropiate de fostul președinte.

***

Declarațiile făcute în timpul anchetelor DNA de către principalii suspecți în cazurile majore majore de corupție sunt privite, pe bună dreptate, cu o anumită doză de suspiciune. Fie pentru că inculpații vor să scape, fie că vor să arunce vina pe umerii altora. Astfel, e de la sine înțeles gradul de neîncredere cu care a fost primită dezvăluirea fostului șef DIICOT, Alina Bica, legată de presiunile pe care le-ar fi făcut prim-adjunctul directorului SRI, Florin Coldea, pentru a-l scăpa de pușcărie pe Ovidiu Tender din motive de ”securitate națională”. Doar că mărturia Alinei Bica nu e o noutate, ci o confirmare a faptului că Tender și grupul din care face parte a beneficiat de protecția serviciilor în ultimele decenii. Iar povestea acestui grup a început încă în prima parte a anilor 80, cu fapte aparent fără nicio legătură: 1) că din motive umanitare, Australia și-a relaxat politicile de emigrație față de români, 2) invitarea de către Ceaușescu a unui afacerist canadian în România.

O poveste care a început în Australia, în anii 80

Controversat șef în Securitatea comunistă (în cadrul DIE), azilant în SUA după 1978, Ioan Mihai Pacepa relatează în numeroasele lui dezvăluiri și de o operațiune externă a fostei poliții politice. Este vorba de înființarea unor filiere de traficanți de droguri în diferite țări ale lumii, nu atât pentru profitul financiar direct al unor astfel de activități (deși nici acesta nu poate fi neglijat), cât, mai ales, ca parte a unei strategii de luptă cu ”dușmanul” (țările și societățile de tip capitalist) chiar pe teritoriul acestora (prin ”subminarea lor din interior”).

Filiera traficanților români de droguri din Australia este cunoscută încă din anii 80. În ciuda a numeroase scandaluri, arestări și căderi, rețeaua nu este anihilată nici astăzi. Periodic, agențiile de știri difuzează informații despre arestări și condamnări ale unor traficanți și capturi de droguri în Australia în care sunt implicate și persoane cu origine română. De altfel, persoanele de origine română implicate în traficul de droguri din Australia dețin și un trist record: cele mai mari pedeapse aplicate după abolirea condamnării la închisoarea pe viață în această țară, de 18, respectiv 20 de ani (Constantin Francisc Onea, respectiv Nana Pușcaș, în 1994). Într-o interpelare din același an, senatorul liberal Ken Alfred confirma scenariul descris de Ioan Mihai Pacepa: ”În afară de îngrozitoarea povară și cruzime pe care Ceaușescu a impus-o propriului său popor timp de un sfert de secol, guvernul său a exportat, continuu, în democrațiile vestice, terorismul, asasinatul și drogurile (…) Cea mai mare a acestei activități criminale a fost organizată eficient și brutal de serviciul român de spionaj, Departamentul de Informații Externe (DIE)”.

Acesta e mediul (al traficanților români de droguri) din care provine Frank Timiș, emigrant și el în Australia în 1981. Frank Timiș, ”părintele” Afacerii Roșia Montana, a fost cercetat și amendat de trei ori pentru posesie de droguri (1982, 1989, 1991). De două ori a reușit să convingă poliția și pe judecători că ar fi consumator, nu și traficant, iar o dată (în 1989) că, de fapt, n-ar fi intenționat să-i vândă droguri unui ofițer de poliție aflat sub acoperire, ci să-l înșele. Viorel Borșa, complicele lui din 1989 și viitorul tată vitreg al lui Frank Timiș, are un lung istoric de arestări și condamnări pentru trafic de droguri. La începutul anilor 90 și-a încercat ”norocul” în mai multe afaceri din Australia (transporturi și minerit), pe care fie le-a falimentat, fie au fost lichidate pentru nerespectarea standardelor legale. Astfel arată CV-ul și portofoliul care l-au ”recomandat” pe Frank Timiș să preia cele mai importante zăcăminte de aur ale României, din Munții Apuseni. Dar nu singur.

”Întâlnirea” de la Toronto

cititi mai mult pe http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-frumoasele-prietenii-ale-lui-tender-co-cu-sefii-sri-si-sie-cum-se-confirma-declaratiile-bomba-ale-alinei-bica-despre-protejarea-multimilionarului-tender-de-catre-se/

DOSARUL MICROSOFT: Percheziţii la Dorin Cocoş, Remus Truică, fostul şef al SIE Cătălin Harnagea, fostul ministru Gabriel Sandu, Dorin Marian, Adrian Petrache şi Fundaţia Dinu Pescariu

/0 Comentarii/în /de /1.174 vizite

Procurorii DNA fac joi percheziţii la fostul şef al SIE Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la fostul ministru Gabriel Sandu, fostul consilier prezidenţial Dorin Marian, tatăl preşedintelui COSR, Adrian Petrache, şi la Fundaţia Dinu Pescariu în dosarul Microsoft, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Procurorii anticorupţie percheziţionează şi sediul firmei lui Claudiu Florică, fostul şef al Fujitsu în România.

UPDATE 12:24 – Procurorii fac percheziţii şi la sediul firmei lui Claudiu Florică, fostul şef al Fujitsu

Procurorii anticorupţie percheziţionează, joi, în dosarul Microsoft, şi sediul firmei lui Claudiu Florică, fostul şef al Fujitsu în România, acesta fiind audiat la DNA, în aceeaşi cauză, în urmă cu o săptămână.

Procurori şi ofiţeri judiciarişti au descins, în jurul orei 12.00, într-unul dintre imobilele deţinute de Claudiu Florică, aflat vizavi de sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Numele fostului şef al Fujitsu România este menţionat de martori din dosar, conform unor documente ale anchetatorilor. Claudiu Florică a fost în 10 octombrie la sediul DNA pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft, în care sunt vizaţi nouă foşti miniştri.

UPDATE 11:17 – Percheziţiile în dosarul Microsoft, şi la Gabriel Sandu, Dorin Marian şi Fundaţia Dinu Pescariu

Potrivit surselor citate, anchetatorii ridică documente de la locuinţele şi sediile de firme şi fundaţii percheziţionate, care ar putea constitui probe în dosarul Microsoft.

În acelaşi dosar, sunt percheziţionate locuinţa fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea şi cele ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.

Cătălin Harnagea a condus Serviciul Român de Informaţii (SIE) în intervalul 30 iulie 1997-1 februarie 2001, când Dorin Marian a ocupat funcţia de consilier prezidenţial (1996-2000) şi şef al Administraţiei Prezidenţiale (martie-septembrie 2000). Cătălin Harnagea a scris, în CV-ul său, că a fost, din 2005, consultantul EADS pe proiectul de securizare al frontierelor României şi pe cel de off-set.

Dorin Marian a fost asociat cu Cătălin Harnagea într-o firmă, acesta cesionând acţiunile în februarie 2007, cu o zi înainte de a fi numit în funcţia de prim-consilier al premierului din acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu.

Presa a relatat că Adrian Petrache, tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Alin Petrache, este un apropiat al lui Dorin Cocoş şi al fostului premier Adrian Năstase, partener de afaceri imobiliare cu Alexandru Bittner.

În acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica,Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac 56 de percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sedii de firme şi de fundaţii, dar şi la locuinţele unor persoane, în dosarul Microsoft, în care se fac cercetări pentru corupţie în legătură cu încheierea unor contracte de licenţiere IT.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre locuinţele percheziţionate sunt cele ale fostului şef al SIE Cătălin Harnagea şi ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoş, Remus Truică şi Nicolae Dumitru.

DNA a precizat că acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

În acest dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

“Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

În 3 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a avizat începerea urmăririi penale faţă de foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu în dosarul Microsoft.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, la Realitatea TV, răspunzând unei întrebări, că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane.

Şeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. “Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009, legată de o posibilă fraudare, şi acea informaţie, într-o manieră mult mai în detaliu, a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.

Numele lui Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri.

Unul dintre martori le-a declarat anchetatorilor că omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au primit “opt-nouă” milioane de euro, respectiv “circa trei milioane de euro”, pe durata derulării contractelor.

În declaraţia unui martor, redată de procurori în documentele menţionate, se arată:

“În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu (fostul şef al Fujitsu în România, n.r.) a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza.

Ştiu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui Gabriel Sandu.

Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menţionate, la fel şi persoanele de contact.

Din discuţiile purtate am înţeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanţie absolut necesară contractului.

Tot din discuţiile purtate am înţeles că sumele remise lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retraşi numerar din Elveţia de Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş.

Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost viraţi în off-shore.

Din cunoştinţele mele Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi Gheorghe Ştefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro”

Un alt martor le-a spus procurorilor, la rândul său, despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan. Iată declaraţia dată de acesta anchetatorilor:

“În decembrie 2008 la conducerea MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor) a venit Gabriel Sandu, un apropiat al lui Claudiu Florică, prin intermediul relaţiilor pe care Claudiu Florică le avea cu Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan, zis Pinalti.

În 2009 expira contractul cadru pe 5 ani pentru închirierea licenţelor Microsoft, iar Claudiu Florică căuta un nou mecanism şi o nouă firmă prin care să continue acest contract atât de profitabil pentru Claudiu Florică şi persoanele cărora le plătea mită. Întrucât în FSC nu mai lucra nici Viktor Malinowski, nici Dragoş Nicolaescu, Claudiu Florică nu mai avea nici un mod de a controla şi a impune lui FSC subcontractarea unor servicii fictive.

Ca urmare, şi-a creat propriul consorţiu folosind firme pe care le deţinea deja, direct sau prin interpuşi, de asemenea achiziţionând firma Dim Soft care avea statutul de large account resseler local, acest consorţiu urmând să câştige o licitaţie trucată pentru reînnoirea contractului de licenţiere pe perioada 2009 – 2013.

Licitaţia a fost organizată pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi întrucât Claudiu Florică nu a reuşit să determine primul-ministru de la acea vreme să aprobe încredinţarea directă a acestui contract către firma D.Con-Net.

Pentru a se asigura că niciuna dintre firmele care ar fi putut participa la licitaţia organizată în 2009, de către MCSI, Claudiu Florică s-a întâlnit personal cu patronii firmelor concurente şi le-a promis acestora fie sume de bani în conturile personale, fie servicii în valoare de sute de mii de euro din viitorul contract pe care D.Con.Net urma să-l câştige.

Ca urmare, la licitaţie s-a prezentat o singură firmă şi deşi acesta ar fi fost un motiv clar pentru a reorganiza licitaţia, ministrul Gabriel Sandu a luat decizia de a acorda contractul de 96 milioane de euro, consorţiului D.Con-Net, întrucât urma să primească un comision procentual din acest contract din partea lui Claudiu Florică.

Contractul a mai fost extins prin achiziţionarea de licenţe educaţionale, la fel cum s-a întâmplat şi în Contractul din 2004 şi Actul Adiţional nr. 1, în aceleaşi condiţii de ilegalitate pe care le-am precizat când am vorbit de actual adiţional nr. 1, precum şi o extensie de 33 milioane euro, în 2013 ca opţiune de buy-out.

Precizez aşa cum am mai spus şi mai devreme că în 2009, Guvernul României avea posibilitatea de a înlocui produsele Microsoft din administraţia publică, produse similare care aveau fie un cost de 10%, Corel Office, fie erau gratuite – Open Office.

Aceste noi produse ar fi presupus o instruire minimală, instruire care se putea realiza prin intermediul unor programe de calculator de tipul Computer Based Traning sau pur şi simplu filme video, aşa cum se întâmplă în mod curent, cu alte programe.

Oricum serviciile de instalare şi instruire ar fi fost o sumă infimă faţă de valoarea de peste 200 milioane de euro plătită de Guvernul României, în perioada 2004-2013. Dar aceste contracte cadru de tip închiriere de licenţe, au constituit şi constituie mijlocul prin care diferitele guvernări şi persoanele de decizie puteau să obţină sume mari cu titlu de mită, artizanul în toată această perioadă fiind Claudiu Florică, prin diferite firme off-shore şi diferiţi intermediari”.

Referitor la fostul şef al Fujitsu, Claudiu Florică, procurorii arată, potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi până la acest moment, că acesta, în 2003, “a identificat o oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României, sens în care a cooptat în această afacere mai multe persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membrii ai Guvernului”.

Potrivit DNA, un martor audiat în dosar a arătat, în declaraţia sa, că “Dinu Pescariu este cel care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membrii ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”.

“Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, iar prin intermediul acestuia la Nicolae Dumitru. Acesta din urmă era perceput ca o persoană cu potenţial financiar prin firmele pe care le controla (Grupul Niro) şi ca o persoană influentă prin relaţionarea cu diverse persoane din lumea politică. …. . Florică Claudiu discuta la data respectivă despre un contract de ordinul zecilor de milioane de dolari şi lăsa de înţeles că e nevoie de susţinere financiară”, se mai arată în declaraţia martorului DNA.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Primul ministru SIE a devenit businessman din studenție în firma SIECO SRL. Iată ce afaceri făcea Victor Ponta în perioada în care e acuzat de Președintele Băsescu că a fost ofițer acoperit

/0 Comentarii/în , /de /2.176 vizite

de Daniel Befu

acest articol a fost publicat pe investigații cenzurate în 14 martie 2014

EPISODUL XIV. Victor Ponta, fondator, asociat și administrator al unei firme care a avut contracte cu BANCOREX, RAPPS, FPS, RENEL…Conexiunile cu mama și sora premierului

SERIAL. PÂNZA DE PĂIANJEN CARE A PRINS ÎN PLASA EI ROMÂNIA. EXCLUSIV INVESTIGAȚII CENZURATE
colaj-victor-ponta-sieco

 

Prim-ministrul României, Victor Ponta, în anii ’90 a fost, conform datelor de la Registrul Comerțului, fondator, o perioadă asociat și administrator al firmei SIECO SRL din București, companie abonată la contracte pe bani publici.

Conform istoricului firmei de la Registrul Comerțului, firma SIECO SRL a fost fondată în 14.02.1992 de următorii fondatori persoane fizice: BALAN ADRIAN FLORIN  (TEHNICIAN) asociat 25%,  IONITA ALEXANDRINA asociat 25%,  LEASU IOAN (INGINER) asociat 25%,  PONTA VICTOR VIOREL (STUDENT) asociat 25%, iar administratori: BALAN ADRIAN și  LEASU IOAN.

În data 20.04.1993, firma notifică la RECOM retragerea acționarului LEAȘU IOAN și schimbarea cotelor deținute de ceilalți acționari (VICTOR PONTA ajungând la 33%), precum și o “Adaugare administrator”, citez: “numire PONTA VICTOR VIOREL administrator, Cetățenia română; Nascut(a) in BUCURESTI la data 20.09.1972; Puteri CF.STATUT”.

Pe 25.11.1993 se schimbă iar acționariatul, retrăgându-se IONITA ALEXANDRINA, astfel încât PONTA VICTOR VIOREL ajunge la o cotă de 50% din firma SIECO SRL.

În data de 31.05.1995 se modifică iar structura acționariatului, astfel: “Iese din societate urmatorul asociat/actionar: PONTA VICTOR VIOREL asociat (retragere), Cetatenia:română; Studii: STUDENT Nascut(a) in BUCURESTI la data 20.09.1972; Cota participare la beneficii / pierderi 50.0000000000 %”.

Deși începând cu 1995 Victor Ponta nu mai este prezent în societate în calitate de acționar, acesta rămâne însă administrator al SC SIECO SRL, până în 2002, conform informațiilor parvenite de la Registrul Comerțului:

Astfel, conform mențiunii din 19.06.2001, la rubrica Administratori/ Reprezentanti/ Cenzori, apare  PONTA VICTOR VIOREL administrator ; Data numirii in functie07.02.1992. (n.r. este o neconcordanță, care se repetă și în alte mențiuni la RECOM, data oficială a numirii lui Ponta ca administrator fiind 20.04.1993)

După menționarea lui Victor Ponta ca administrator al SIECO SRL, e precizată Activitatea PRINCIPALÃ: “2830 – Producția generatoarelor de aburi (cu excepția cazanelor pentru încălzire centrală”, iar la secțiunea “Activitãți SECUNDARE”, sunt menționate:

1552 – Fabricarea înghețatei

1589 – Fabricarea altor produse alimentare

1591 – Fabricarea băuturilor alcoolice distilate

1593 – Fabricarea vinului din struguri

1594 – Fabricarea cidrului și a vinului din fructe (cu excepïia vinurilor din struguri proaspeïi)

1595 – Fabricarea altor băuturi obïinute prin fermentare

1598 – Producïia de ape minerale îmbuteliate la surse

1599 – Fabricarea băuturilor nealcoolice

4031 – Producerea aburului și apei calde

Ulterior, în data de 26.04.2002, aflăm că are loc: retragere din functie PONTA VICTOR VIOREL administrator, Nascut(a) in BUCURESTI la data 20.09.1972; Data numirii in functie 07.02.1992; Motiv/lege : conf. Legii nr.31/1990

Pentru a consulta informațiile obținute de la RECOM despre firma fondată și administrată de Victor Ponta, dați click aici: SIECO – 1

Dacă analizăm biografia oficială a lui Victor Ponta, constatăm că acesta a ocupat concomitent mai multe funcții în statul român, în paralel cu cea de administrator al unei companii private. Nu sunt familiarizat cu prevederile legislației de la începutul anilor 2000 referitor la acest subiect și e posibil ca actualul prim ministru să fi avut dreptul legal să fie concomitent și procuror și administraror de firmă  între 1998 și 2002 (n.r. conform profilului său de pe cdep.ro,  între 1998 și 2002, Ponta a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. Între 2000 și 2001 a ocupat funcția de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor), sau șef al corpului de control al premierului Năstase (numit pe 4 aprilie 2001) și administrator de firmă abonat[ la bani publici (până în aprilie 2002).

UPDATE (ora 02.26AM) Cu ajutorul cititorilor (mulțumesc Elenina), am aflat că Legea in vigoare in perioada 1998-2002 in ceea ce priveste statutul magistratilor este

Legea nr. 92/1992, Art. 112. – Magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi, articol care ulterior a suferit mici transformări: – Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţii sau regii autonome.

Firma fondată de premier, abonată de succes la instituții de renume ale statului, anterior ieșirii lui Ponta din firmă

Intrând pe site-ul firmei SIECO SRL (www.sieco.ro), descoperim portofoliul de lucrări cu care firma se mândrește. Printre ele apar și numele câtorva instituții care au funcționat (sub respectivele denumiri) atunci când Victor Ponta era fie acționar, fie administrator al SIECO. Astfel, enumerăm doar Fondul Proprietatii de Stat Focșani, Fondul Proprietatii de Stat Stavropoleos, Fondul Proprietatii de Stat Vulcan, Fondul Proprietatii de Stat Industriilor, Fondul Proprietatii de Stat Grivitei, BANCOREX Drobeta Turnu Severin, R.E.N.E.L. Turnu Severin etc.

bancorex 1

Bancorex a fost radiată de la Serviciul Comerțului la data de 1 octombrie 1999 (Victor Ponta era încă administrator al SIECO SRL la momentul lichidării Bancorex). Nu știm data la care firma fondată de actualul premier a prestat pentru Bancorex, atunci când el era doar administrator, sau și acționar. Doar domnia sa poate răspunde la această întrebare. Eu am încercat în nenumărate rânduri (martor mi-e domnul Zaharescu, acum trimis la muncă departe…) să obțin un punct de vedere al premierului la multiplele aspecte semnalate de mine în seria de anchete publicate pewww.investigatiicenzurate.wordpress.com, însă Victor Ponta mi-a răspuns cu subiect și predicat, atunci când l-am întrebat ultima oară când e dispus să îmi răspundă la întrebări: “Dumitale niciodată”. Precizez, ca element important, că trebuie verificat în mandatul cărui președinte al Bancorex s-a derulat contractul firmei SIECO cu banca de stat. E important de văzut dacă în timpul mandatului de președinte al Bancorex al lui Dan Pascariu (numit șef al CA al Tarom de Guvernul Ponta), în timpul mandatului lui Vlad Soare, unul din vechea gardă de acționari ai FC Național (pe când Victor Ponta face parte din garda tânără de acționari ai FC Național), sau în timpul mandatului de consilier al președintelui Bancorex al lui Mircea Ursache 1997-1999 (pus vicepreședinte al ASF de Guvernul Ponta). Nu vreau să arunc vreo bănuială nici asupra lui Dan Pascariu, nici a lui Mircea Ursache, nici a lui Vlad Soare. Doar că Victor Ponta, care a ales (cu succes până acum) ca strategie de combatere a investigațiilor mele tăcerea, trebuie să iasă public cu lămuriri pentru excludera oricăror bănuieli la adresa celor trei domni.

Fondul Proprietății de Stat, actualul AVAS, a funcționat sub denumirea de FPS din 1992 până în 2001, când i s-a schimbat numele în Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Proprietății Statului (APAPS), din 2004 fiind rebotezat Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Victor Ponta a fost acționar ori administrator în firma SIECO în intervalul 1992-2002, deci contractele cu FPS s-au derulat în perioada în care domnia sa era în firmă. Anii ni-i poate preciza doar domnia sa.

Regia Autonomă de Electricitate (RENEL) este o fostă companie de stat, înființată în anul  1990, în locul “Departamentului Energiei Electrice și Termice” (DEET) – fost “Ministerul Energiei Electrice” (MEE) din perioada ceaușistă. Societatea deținea toate activitățile în domeniul curentului electric în România: producție, transport, distribuție. În anul 1998 RENEL a fost desființat prin spargere în mai multe companii. Și în cazul contractelor cu RENEL, Victor Ponta ocupa în firmă fie postul de administrator, fie avea calitatea de asociat.

Întreaga panoplie de lucrări din portofoliul SIECO SRL o puteți vizualiza dând click pentru mărire pe ilustrațiile de mai jos, care sunt capturi ale site-ului firmei:

ImageImageImageImageImage

Dintre lucrările din portofoliul SIECO SRL, mi-a atras atenția în mod special contractul laVILA LAC DOI din portofoliul RAPPS. De ce spun asta? Iată ce spune Vladimir Tismăneanu într-un editorial publicat pe Hotnews în ianuarie 2014: “Vila “Lac 2″ a fost complet remobilata si reamenajata pentru a fi resedinta de weekend a presedintelui Nastase, a primei doamne a tarii, Dana Nastase, si a oaspetilor lor”. Adică șeful lui Ponta a renovat vila statului (pe care și-o dorea pentru el). Mai știm, din portofoliul SIECO și că firma fondată de Ponta a făcut lucrări la VILA LAC DOI. Întrebarea e când? E posibil și ca VILA LAC DOI să fi fost renovată de mai multe ori, sau ca  firma fondată de Ponta să nu fi fost contractată de statul român atunci când Năstase a renovat-o, ci în cu totul alt moment.

Știm doar că unul din apropiații lui Ponta și totodată coleg cu acesta în Guvernul Năstase, Eugen Bejinariu, a ocupat în perioada 2001 – 2003 funcția de Director General – Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat și în 2003 – 2004 pe cea de Ministru Coordonator al Secretariatului General al Guvernului, funcție din care controla RAPPS.

Image

De asemenea, ulterior venirii alianței DA la Guvernare, cu Călin Popescu Tăriceanu în frunte, RAPPS a fost controlat de oamenii de încredere ai lui Dorin Cocoș. Așa cum am arătat în investigațiile anterioare, până în septembrie 2006 legăturile cuplurilor Ponta-Sârbu și Udrea-Cocoș au fost extrem de strânse, însă îi regăsim și ulterior împreună la evenimente mondene, până în 2009, iar firma cumnatului lui Ponta, Iulian Herțanu, a câștigat un contract de 11 milioane cu statul român în tandem cu firma partenerilor și prietenilor vechi ai lui Dorin Cocoș, (Dan Besciu și Sorin Vulpescu), Euroconstruct Trading 98, în ianuarie 2012. Aceste aspecte le poate lămuri din nou, tot Victor Ponta.

Buna cunoaștere a lui Ponta a patrimoniului RAPPS s-a văzut imediat după venirea sa la guvernare, când locatarul VILEI LAC TREI, Președintele României Traian Băsescu, l-a numit “dottore” fix înainte ca Nature să publice plagiatul său, iar ca replică, Ponta a făcut public planul de “retirement” al lui Băsescu la VILA DANTE, tot din portofoliul RAPPS.

Buna cunoaștere a RAPPS s-a văzut și când guvernul condus de Victor Ponta a permis rămânerea aceleiași conduceri care se consideră stat în stat și care nu răspunde nici unei solicitări de presă care ar putea strica jocurile regiei, decât dacă e forțată printr-o decizie a tribunalului (vezi speța cu SAR).

S-a văzut și când guvernul condus de Ponta a permis acel simulacru de transparentizare a listei cu mușterii a RAPPS, permițând în schimb organizarea unei licitații de înstrăinare a activelor la prețuri sub valoarea reală, care îi avantajează tot pe cei cu influență străveche în RAPPS.

Alte lucrări care mi-au atras atenția sunt cele efectuate de SIECO  la PETROM. De ce spun asta? Pentru că și firma cumnatului lui Victor Ponta, Grossmann Engineering Group, a supt de la țâța generoasă a PETROM. Asta înseamnă că două firme în care apar membri ai familiei Ponta se adapă din banii PETROMULUI. Întrebarea la care poate răspunde premierul este dacă lucrările din portofoliul SIECO referitoare la PETROM s-au făcut când premierul în funcție era acționar al SIECO, când acesta era doar administrator al SIECO sau după plecarea sa în 2002? Dacă premierul nu v-a răspunde, așa cum mi-a promis-o în față, atunci când a vrut să arunce lista de întrebări pe care i-am înmânat-o, vă invit pe voi, angajați ai PETROM, să analizați portofoliul de lucrări efectuate de SIECO la acele obiective ale PETROM și să vă amintiți când au fost renovate sau dotate cu climatizare, instalație nouă de încălzire, etc. Și vă rog să scrieți anul efecturării lucrărilor în mesaje publice postate de voi pe site-ul www.investigatiicenzurate.wordpress.com.

Această investigație conține multe întrebări fără răspuns, pentru că răspunsurile șed tocmai la prim ministrul României. Vă rog, dragi cititori, să contribuiți la anchetă cu informații și despre alte lucrări efectuate de firma SIECO SRL la obiective ale statului, precum spitalele indicate pe site, dar și la altele necunoscute mie, dat fiind că SIECO, în finalul enumerării de lucrări din portofoliul său, încheie astfel:

“și multe, multe altele……………..”

Legătura firmei mamei lui Victor Ponta cu firma SIECO SRL

În data de 31.05.2001, firma SIECO anunță la RECOM că și-a schimbat sediul social la o nouă adresă: Modificare sediu social:  sect. 5 Str. CAPORAL BURLACU ION, Nr.69, cod postal 70000, Act sediu: Contract de vânzare cumpărare Nr. 403 din data 09.03.1999

Image

ImageImage

Conform Monitorului Oficial și a datelor de la RECOM, mama premierului, NAUM CORNELIA NICULINA  și sora premierului, HERȚANU FLORINA ALEXANDRA  au fost asociate în firma EXFIN 2000 SRL. În urma hotărârii din 13.05.2008 a Adunării Generale a Asociaților, mama lui Victor Ponta și-a cedat părțile sociale către o terță persoană, rămânând oficial în firmă doar Alexandra, sora prim-ministrului, cu 49%. Cu acel prilej s-a decis și deshiderea unui “punct de lucru pentru activitatea de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, având nr. 6920 în Codul CAEN, la etajul clădirii din Str. Cap.Burlacu Ion nr. 69, sector 5, București, conform contractului de închiriere nr. 2/04.10.2005 și a actului adițional nr. 1/01.10.2006 la contractul de închiriere”. Această adresă corespunde sediului SIECO SRL.

Nu ne oprim asupra elementului bizar referitor la închirierea unui sediu cu doi ani și jumătate înainte de deschiderea unui punct de lucru, de către firma de contabilitate a familiei Ponta, ci asupra faptului că firma de contabilitate fondată de mama premierului și deținută de mama și sora premierului, după care de o terță persoană și de sora premierului, a deschis un sediu secundar de lucru în clădirea firmei SIECO SRL, acolo unde acționar și administrator a fost Victor Ponta.

În prezent firma EXFIN 2000 își desfășoară activitatea în aceeași clădire cu SIECO. În toamna lui 2012, când am vizitat sediul firmei EXFIN 2000, la birou le-am găsit pe mama premierului, care deși din 2008 nu mai este acționar în firmă, dă o mână de ajutor și pe ex-soția premierului Roxana Ponta, care e angajată a firmei, împreună cu alte rude ale familiei.

Punctez și că EXFIN 2000 SRL are în portofoliul său de clienți și firma SIECO SRL, la care firma de contabilitate stă în chirie (Citește aici investigația mea de pe RL în care prezint punctul de vedere al Corneliei Naum, mama lui Victor Ponta).

Concluzie, cu puține episoade înainte de finalul activității mele pe acest blog de atitudine împotriva cenzurii din presa românească

Nu este nimic rău în faptul că actualul premier al României are un background în economia de piață (chiar dacă o bună parte din contracte au fost cu statul). Cum nu este deloc nelalocul lui un jurnalist care cercetează trecutul celui care, de facto, ocupă a doua funcție de putere într-un stat. Istoria (fără ascunzișuri) a unei persoane aflate în funcție de putere e necesară pentru a identifica în trecut, semne potențiale ale comportamentului prezent și viitor al unui om de stat. Nelalocul lor mi se par trusturile de presă care de aproape doi ani de zile, de când Ponta e prim ministru, nu au ieșit cu nici o dezvăluire despre premier, exceptându-l pe Traian Băsescu, care a citit Nature înainte de a fi apărut la chioșcurile din America, după care s-a exprimat plastic: dottore.

Eu nu sunt caimacul jurnalismului (nu-s nici cel mai dalb, nici cel mai blând) și această investigație nu este una grea (Întrebați orice jurnalist de investigație cu experiență și vă va spune că dacă se dorea săparea în trecutul lui Ponta, informațiile despre SIECO se aflau numaidecât). Însă după evenimentele care s-au consumat în jurul acestor investigații care mi-au fost cenzurate, concluzionez că problema a fost alta: Ceea ce nu e pe agenda puternicilor zilei nu e nici pe agenda “presei mari” (da, cea credibilă, cu vedete, cu figuri morale, patriarhale, condeie de geniu). Și chiar și atunci când o investigație de tipul celei scrisă de mine în august 2012 despre contractele de zeci ce milioane de euro cu statul a firmei cumnatului lui Ponta, a răzbit într-un ziar, celelalte ziare și televiziuni s-au făcut că n-o văd, cu două infime excepții. Îmi amintesc obiceiul unui fost șef de ziar cu care am lucrat (ziar care nu a preluat investigația cu afacerile cu statul ale familiei Ponta), șef din valul nou (de viitor), care în fiecare dimineață alinia toate ziarele unul lângă altul și le analiza deschiderea de ziar, principalele titluri, layout-ul…

România e oglinda noastră

Articol realizat cu sprijinul RISE

ÎȚI RECOMAND SĂ CITEȘTI ȘI CELE DOUĂ INVESTGAȚII DE MAI JOS:

CENZURAT. DOCUMENTE. Partenerii de afaceri ai lui Victor Ponta din “FC Național”. Conexiunile lor cu conducerea ASF, cu SOV, Nicolae Popa, Dorin Cocoș, Florin Georgescu, Gabriel Oprea, Daniel Chițoiu, Rușanu, Dăianu și dezvoltatorii cartierului unde locuiește prim ministrul

și

Ce mi-a cerut un președinte de partid politic. Presa trebuie să fie liberă. Nu pot accepta propunerea ta de a te sprijini, în spatele cortinei, cu investigațiile mele în lupta ta politică. Scuze

articol preluat de pe http://investigatiicenzurate.wordpress.com/

Traian Băsescu: Victor Ponta este agentul acoperit

/0 Comentarii/în /de /1.224 vizite

Președintele Traian Băsescu a declarat public că Victor Ponta a fost ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe în perioada 1997-2001.

”Victor Ponta trebuie să recunoască că a fost ofițer acoperit al SIE în perioada 1997-2001”, a declarat Traian Băsescu, la Realitatea TV.

Traian Băsescu susține că așa se explică ascensiunea fulminantă a lui Victor Ponta atât în cariera profesională, cât și în politică. ”In 95 el a iesit procuror, a fost repartizat la Parchetul de la sectorul 3 cred. A stat in 96, in 97 si in 98 dintr0o data la Parchetul general. N-am constatat sa fi facut vreo isprava acolo la sector, sa fi starpit macar pe aia care vindeau gogosari in piata fara bon”.

Întrebat dacă Victor Ponta ar trebui să se retragă din cursă, Băsescu a răspuns: ”Nu știu, e treaba lui ce face”.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Legea securitatii cibernetice revine pe fast forward

/0 Comentarii/în /de /1.458 vizite

Doar nu credeati ca o data cu decizia pe pre-pay, onor alesii nostrii si institutiile impingatoare de securism cibernetic au inteles ca textele de lege ar trebui dezbatute serios – mai ales cele care aduc atingere libertatilor fundamentale?

Propunerea de lege prvind securitatea cibernetica a Romaniei n-a mai fos dezbatuta in Camera Deputatilor, ca a trecut prin adoptare tacita pe 17 Septembrie.

De cum a fost trimisa la Senat, a primit termen de 2 (doua) zile (adica maine) pentru a primi raport de la Comisia de aparare (adica Comisia de fond). (desi NU este oficial in procedura de urgenta). Evident, comisia de drepturile omului nu a fost inclusa nici macar pentru aviz.

Dupa cum v-am mai precizat deja, propunerea asta de lege este mult mai naspa decat cea cu pre-pay-ul care un mizilic. Sa va reamintesc cele mai interesante propuneri:

Toate firmele (ca SRI zice ca utilizatori nu inseamna persoane fizice, eu zic ca inseamna – dar sa nu ne pierdem in detalii) trebuie sa “permita accesul la date” acestor autoritati (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO si ANCOM). Accesul se face la simpla “solicitare motivata”. Atentie mare – nu e vorba sa dai datele informatice pe care le ai si care ar putea sa ajute la vreo investigatie, ci “accesul la date”, daca n-am fost prea subtil cu diferenta asta.
Toate firmele care au un laptop, smartphone sau orice alt device trebuie sa adopte politici de securitate cibernetică, ca si să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Asta inseamnă minim 1500 de euro/firma investiți in securitate. (o sa vedeti ce chestii frumoase trebuie sa scrieti in politicile de securitate cibernetica…)

In vreme ce UE ne cere ca aceste instituții care se ocupa de domeniul securității cibernetice să fie “organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, noi dam SRI-ul ca cea mai democratica, civila si apropriata de cetateni dintre institutii. Competenta tehnica o avea, dar sub control democratic nu este. Si nici nu cunoaste termeni precum dezbatere publica, acces la informatii publice sau transparenta decizionala.
Dar va zic – nu va agitati prea mult!

Oricum Senatul nu are timp sa dezbata, iar cele “18 victime/secunda (n.m – asta vine 1.5 mil de victime pe zi) ale Internetului” au nevoie de SRI sa le protejeze. Chiar daca ele nu vor.:roll:

De asemenea, observatiile unora si amendamentele depuse nici macar nu sunt luate in considerare pentru este greu sa judeci cu mintea ta. Daca ne zice SRI ceva, atunci asa este cu siguranta. :roll:

Iar argumentele de drepturile omului sau deciziile CCR nu sunt suficiente pentru nimeni – oricum Romania nu este o democratie. CCR a declat ca accesul la datele de trafic trebuie supus controlului unui judecator, dar cu siguranta va decide altfel daca datele accesate pot fi si date de continut (deci mai mult decat date de trafic).:roll:

Solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. Această
împrejurare este de natură a constitui o ingerinţă în drepturile fundamentale la viaţă intimă, familială şi privată şi a secretului corespondenţei şi, prin urmare, contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră şi protejează aceste drepturi.

Am zis destule. Pentru o completare a imaginii generale cititi si articolul lui Dan Tapalaga – Tara Democratiei cu Epoleti. Iar unul dintre autorii de pe Contributors comenteaza sec situatia de detaliu mai bine decat v-as fi descris-o eu:

Mai există de asemenea în România legi proaste, cu dispoziții neconstituționale, adoptate de parlamentari ce fac exces de zel în clădirea unor relații de bună vecinătate cu alte instituții ale statului, precum și instituții ale statului ce fac exces de zel în criticarea Curții Constituționale pentru că cenzurează excesele de prostie intenționată ale Parlamentului. Toate acestea sub acoperirea unei șarade legate de rezultate deosebite, însă selective (mai nou chiar în sens activ-negativ), în lupta împotriva corupției, precum și sub acoperirea a de acum omniprezentei amenințări externe, în special cibernetice și în special din Orientul Mijlociu. Ar fi rizibil dacă nu ar fi trist pentru că înainte să fie albastru precaut a fost roz imaginat, mai ales înainte ca prietenoasa primăvară rusească să își arate delicat ghioceii la Odessa.

Într-un cuvânt, totul e bine în România, țara este sigură și va fi bine protejată cibernetic de acțiuni de subversiune internă realizate în forță, precum puciul parlamentar anticonstituțional din vara lui 2012, un maxim de stabilitate roz sub umbrela alianței ce e datoare să apere România. Uneori chiar și de ea însăși, nu-i așa? Și în continuare, în România, nimeni nu are absolut nicio problemă.
articol preluat de pe http://legi-internet.ro
foto http://www.caleaeuropeana.ro

Şeful SIE a demisionat şi se pregăteşte, cel mai probabil, să intre în cursa pentru Cotroceni

/0 Comentarii/în /de /1.209 vizite

Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis luni, 22 septembrie a.c., o scrisoare preşedintelui Senatului, Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu-Ştefan Zgonea, pentru a îi informa că şeful SIE, Teodor Meleşcanu, a demisionat din funcţie.

Şeful statului le cere celor doi să ia act de demisia din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SRI) a lui Teodor-Viorel Meleşcanu şi să declare vacantă această funcţie, urmând ca Parlamentul să adopte o hotărâre conform Art. 76 alin. (2) din Constituţie.

Reamintim că Teodor Meleşcanu, şeful SIE, şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa de a candida la preşedinţie, lucru pe care nu îl poate face decât demisionând.

Săptămâna trecută, întrebat dacă ia în calcul o candidatură la prezidenţiale, Meleşcanu declara că va da luni un răspuns “dacă vor fi întrunite condiţiile”. “Dacă aveţi puţină răbdare, luni dimineaţă o să avem răspunsul la toate. Dacă vor fi întrunite condiţiile, luni dimineaţă o să vă dau un răspuns”, a declarat Meleşcanu, întrebat dacă se înscrie în cursa pentru Cotroceni.

Luni, colonelul Dogaru, şeful militarilor în rezervă, care, în calitate de coordonator al Consiliului Naţional al Societăţii Civile (CNSC), s-a ocupat de strângerea semnăturilor pentru candidatura la prezidenţiale a lui Meleşcanu, a declarat pentru Gândul că a fost strâns numărul necesar de semnături şi probabil şeful SIE îşi va anunţa candidatura marţi.

CNSC se recomandă drept exponentul unor sindicate, ONG-uri şi cetăţeni “dezgustaţi de politicianism”, şi afişează pe site-ul său mesaje anti-”băsiste” şi de solidaritate cu participanţii la mitingul convocat de Antena 3 la Cotroceni, miting care a degenerat în violenţe la adresa unor jurnalişti, iar colonelul Dogaru cerea în 2012, potrivit Hotnews, desfiinţarea DNA şi a Curţii Constituţionale.
articol preluat de pe pe http://epochtimes-romania.com