Articole

Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

de Elena Dumitru – adevarul.ro

Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.

Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO.

„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American.

Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate.

„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk.

Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică.

În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru.

Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut.

Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/international/europa/razboiul-hibrid-putin-ameninta-moldova-avertizeaza-pentagonul-nato-1_54ef49d5448e03c0fd03da5c/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=R%C4%83zboiul+hibrid+al+lui+Putin+amenin%C5%A3%C4%83+Moldova%2C+avertizeaz%C4%83+Pentagonul+%C5%9Fi+NATO&utm_content=Newsletter-184089-20150226

Lupte grele în Ucraina și zeci de morți, în pofida apropierii armistițiului

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)

Foto: (c) Gleb Garanich/REUTERS

Pesimismul cu privire la aplicarea acordului de încetare a focului în Ucraina, semnat joi la Minsk, este în creștere, după ce ziua de vineri a fost din nou una foarte sângeroasă, conform ultimului bilanț provizoriu cel puțin 12 soldați ucraineni și 15 civili fiind uciși în urma luptelor dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, transmite AFP.

De altfel, președintele ucrainean Petro Poroșenko și-a atenționat vineri soldații, în timpul unei vizite într-o cazarmă, ‘să nu-și facă iluzii’ că insurgenții vor respecta acordul convenit, al cărui prim pas va fi un armistițiu ce ar trebui să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Armata ucraineană a anunțat în cursul zilei de vineri că separatiștii își consolidează pozițiile în zonele pe care le controlează și se dau lupte grele în zona unui nod feroviar strategic din apropierea localității strategice Debalțevo, unde trupele ucrainene sunt încercuite de rebelii proruși.

Mai mulți analiști consideră că separatiștii încearcă să cucerească orașul Debalțevo înaintea intrării în vigoare a armistițiului.

Pe de altă parte, Ucraina și Rusia au început să ofere propriile interpretări ale unor puncte din înțelegerea semnată în urma negocierilor purtate la Minsk de liderii lor, Petro Poroșenko și Vladimir Putin, mediate de cancelarul german Angela Merkel și de președintele francez Francois Hollande.

Astfel, în timp ce ministrul ucrainean de externe, Pavel Klimkin, a declarat că Ucraina nu și-a asumat, în timpul summitului de la Minsk, niciun fel de obligații juridice sau politice privind reforma constituțională și, în cadrul acesteia, privind descentralizarea regiunii Donbas, Kremlinul a anunțat că soarta pilotului ucrainean Nadia Savcenko, aflată în închisoare în Rusia, va fi decisă numai de justiția rusă, deși acordul prevede eliberarea tuturor prizonierilor.

De altfel, acordul, ‘intitulat Minsk 2′, întrucât documentul reia în mare parte acordul semnat tot la Minsk în septembrie, dar care nu a fost respectat, este criticat pentru lipsa mecanismelor concrete de soluționare a chestiunilor litigioase. Este de exemplu cazul controlului frontierei ruso-ucrainene, despre care în textul acordului se menționează că va reveni în întregime trupelor ucrainene, dar numai după ce se vor desfășura alegerile locale. Însă un comandant al separatiștilor la un punct de frontieră cu Rusia a declarat agenției France Presse că ‘nu crede’ că Ucraina mai poate prelua controlul frontierei, el declarându-se sigur că separatiștii nu-și vor abandona pozițiile.

La rândul său, ministrul Klimkin a recunoscut în fața parlamentului de la Kiev că acordul nu stabilește o dată privind retragerea trupelor străine de pe teritoriul Ucrainei, oficialul ucrainean făcând aluzie la militarii ruși deveniți combatanți în rândul separatiștilor și la echipamentele militare furnizate acestora de Rusia.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/