Articole

Senatul a respins moţiunea simplă a PNL privind alocaţiile pentru copii

foto – Mediafax

articol

Plenul Senatului a respins, luni, moţiunea simplă a PNL privind demisia ministrului Muncii şi mărirea alocaţiilor pentru copii, fiind înregistrate 82 de voturi "împotrivă", 56 "pentru" şi 6 abţineri.

Deputaţii s-au pronunţat asupra moţiunii simple a PNL intitulate "Avem 3,7 milioane de motive pentru a cere demisia ministrului Muncii: Copiii României şi alocaţia lor de 42 de lei" prin vot electronic, secret.

"Guvernul Victor Ponta este, în general, un guvern format din tineri. Majoritatea celor care conduc astăzi ministerele sunt oameni care au avut şansa de a se forma, ca oameni, după Revoluţie şi care şi-au trăit copilăria şi adolescenţa în primii ani ai tranziţiei. Faptul că astăzi jumătate din Guvern ar trebui să se întoarcă la şcoală, iar cealaltă jumătate să meargă la DNA arată, printre altele, că politicile publice prost gândite au efecte catastrofale pe termen lung", se arată în textul moţiunii, citit în plen de senatorul PNL Steliana Miron.

"Avem un guvern problemă! Dar, grav este că avem români competenţi şi cinstiţi care caută să plece din ţară. La fel de grav este că România devine pe zi ce trece un El Dorado pentru impostori şi pentru hoţi (…). După cum ştiţi, toţi copiii din România primesc o alocaţie de stat a cărei valoare este astăzi de 42 de lei. Ca detaliu important, această sumă nu a mai modificată de peste 6 ani, din 2009, în ciuda faptului că preţurile au crescut cu cel puţin 20% în acest interval", a spus Steliana Miron, adăugând că pentru un câine comunitar se alocă circa 140 de lei lunar, iar pentru un deţinut 2.397 lei.

Potrivit textului moţiunii, din cei 3,7 milioane de copii, aproximativ 400.000 nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ, iar rata abandonului şcolar primar şi gimnazial s-a triplat în ultimii 15 ani.

Totodată, potrivit datelor Băncii Mondiale şi UNICEF, circa 250.000 de copii din România trăiesc în sărăcie absolută.

"Considerăm că indiferenţa şi iresponsabilitatea Guvernului Victor Ponta reprezintă o ameninţare la adresa copiilor şi în general a viitorului României. Soluţiile sunt la îndemână: elaborarea unor politici care să răspundă nu doar situaţiei actuale ci şi riscurilor viitoare, precum şi susţinerea proiectelor de lege care vizează creşterea alocaţiilor în funcţie de priorităţile asumate. Însă toate acestea trebuie precedate de demisia ministrul Rovana Plumb", a mai spus Miron.

Potrivit datelor statistice, în România alocaţia pentru copii este de 42 de lei, comparativ cu alte state europene, precum Belgia, care alocă 77 de euro pentru primul copil şi 143 de euro pentru cel de-al doilea şi 212 de la al treilea, Olanda, care are alocaţii de 58 de euro pentru copii sub şase ani, 70 de euro între 6 şi 12 ani şi 82 de euro pentru copii între 12 şi 17 ani, sau Ungaria, cu alocaţii de 63 de euro şi 101 euro pentru copii cu dizabilităţi.

"Este păcat că un astfel de act politic serios începe cu atacuri personale la adresa membrilor guvernului. Asta arată cât de mult contează în realitate această moţiune pentru cei din noul PNL. De fapt, această moţiune este o formă de a folosi imaginea copiilor, de a folosi copiii pentru câştiguri de imagine (…). Este nu numai ridicol, dar, din punctul meu de vedere, este şi revoltător ca tocmai pe seama copiilor să se construiască calcule de imagine", a declarat ministrul Muncii, Rovana Plumb.

Ministrul a criticat faptul că moţiunea PNL este axată doar pe cuantumul alocaţiei pentru copii.

Plumb a afirmat că "partea absurdă a moţiunii" este faptul că aceasta poate fi iniţiată şi semnată şi de oameni care "timp de 2 ani de zile au sărăcit sute de mii de familii din România, familii cu copii, familii cu rate la bănci, familii care trebuiau să-şi îngrijească rudele, bunicii, bătrânii şi aici, desigur, că mă refer la cei din vechiul PDL".

"Acest guvern, spre deosebire de semnatarii moţiunii, încearcă să facă tot ceea ce se poate pentru a îmbunătăţi viaţa familiei din România. În acest sens, în cadrul Ministerului Muncii lucrăm la o viziune integrată în ceea ce priveşte familia. În accepţiunea noastră, familia (…) e necesar a fi tratată ca un tot unitar. Din acest motiv, viziunea noastră porneşte de la componentele structurale ale familiei şi are la bază conceperea unui pachet integrat de beneficii şi servicii sociale, modelate şi pliate pe nevoile specifice ale fiecărui membru al familiei", a mai spus Rovana Plumb.

Senatorul PNL Mariana Câmpeanu a explicat că nu a semnat această moţiune deoarece a făcut parte o perioadă din guvernul condus de Victor Ponta.

Pe de altă parte, ea a declarat că o moţiune simplă are, în general, ca scop să aducă în atenţia Parlamentului şi a opiniei publice o problemă apărută în societate, iar problema copiilor este una dintre cele mai grave ale societăţii actuale.

Câmpeanu a precizat că în plen s-au consumat cuvinte, fără a se căuta soluţii.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

(video) Dosar de politician: Senatul și-a pătat obrazul în dosarul lui Șova

foto – captura video – youtube.com
articol – b1.ro

Astăzi o să vorbim despre demnitate și onoare în politică. O să vorbim despre cazul Șova.
Povestea este simplă: Senatul României s-a comportat penibil și s-a decredibilizat aproape o lună ca să îl salveze pe liderul PSD Dan Șova de la arestare.

Oare de ce majoritatea românilor consideră că politicienii români sunt oameni fără onoare? E suficient să urmărești declarațiile care clamează dreptul de a fi deasupra legii, reacțiile isterice la televizor când își apără corupții, într-un cuvânt, tupeul.


Politicienii cred despre ei că sunt supraoameni, că justiția, legile și regulile muritorilor de rând nu trebuie să li se aplice. Mai mult, regulile interne de partid sunt făcute doar pentru fraieri. Pentru că și în partide există șmecheri și fraieri. 

Cazul lui Dan Șova ne lămurește în primul rând asupra relației dintre șmecherul politic și HJustiției, care pentru șmecher trebuie să fie musai o justiție relativă.

Șova ține cu dinții de scaunul de senator pentru că asta e garanția sa de libertate. Senatul îl protejează atât prin votul din plen împotriva arestării, cât și prin toate tertipurile legate de redactarea sau neredactarea hotărârii de respingere a solicitării de reținere.

Dosar de politician-24 aprilie

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

Senatul a adoptat legea partidelor politice, prin care un partid se poate înfiinţa cu trei membri

foto – Mediafax
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, cu 100 de voturi “pentru”, 9 voturi “împotrivă” şi o abţinere, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003, care stabileşte, între altele, că un partid se poate înfiinţa doar cu trei membri.

Iniţiatorii propunerii legislative sunt toţi membrii comisiei de cod electoral. Senatorii nu au depus amendamente la acest proiect.

Comisia a întocmit un raport de admitere, cu includerea observaţiilor Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003 face parte, potrivit raportului comisiei, din pachetul de legi cu care comisia comună de cod electoral a fost sesizată în vederea dezbaterii şi adoptării unui cod electoral care să reflecte noile realităţi politico-sociale, conturate în ultimii ani, ca o consecinţă a modificărilor legislative în materie electorală, adaptate ulterior revizuirii Constituţiei, în 2003.

Un obiectiv important al comisiei de cod electoral a fost “eliminarea barierelor administrative la înregistrarea unui partid”, potrivit raportului.

“Astfel, o modificare de substanţă, care valorifică principiul constituţional al pluralismului politic, este cea privind lista semnăturilor de susţinere, care se propune să cuprindă cel puţin trei membri fondatori, faţă de 25.000 de membri fondatori (domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe, aşa cum prevedea legea în vigoare). De asemenea, prin consens politic, s-au eliminat prevederile care leagă organizarea internă a partidelor de organizarea administrativ teritorială a ţării. Astfel, se creează posibilitatea de a înfiinţa partide locale, independent de diviziunea adminstrativ-teritorială existentă, ceea ce va avea un rol însemnat în dinamizarea vieţii politice la nivel local”, se precizează în raportul comisiei de cod electoral.

Se propune, de asemenea, reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri.

Iniţiativa legislativă urmăreşte modificarea unuia dintre criteriile privind constatarea inactivităţii unui partid politic.

Astfel, desemnarea de candidaţi, de către un partid politic, singur sau în alianţă, nu se mai raportează la două campanii electorale parlamentare succesive, ci la două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale.

Membrii comisiei au mai stabilit că este excesiv să fie dizolvat, pe cale judecătorească, un partid politic, pe considerentul că nu au fost îndeplinite obiectivele politice stabilite, conform articolului 1 şi 2 din lege, dacă partidul nu obţine, la două alegeri generale succesive, un număr de cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional pentru candidaturile depuse în următoarele scrutinuri: consilii judeţene, consilii locale, Camera Deputaţilor, Senat. Astfel, s-a decis abrogarea articolului 48 din lege.

Printre modificările aduse de propunerea legislativă se mai află eliminarea codului numeric pesonal (CNP-ului) din lista semnăturilor de susţinere a membrilor fondatori.

Legea urmează să ajungă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

CCR constată conflict între puteri în cazul Șova; Senatul obligat să redacteze hotărârea

Foto: (c) Mihai POZIUMSCHI / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Curtea Constituțională a României a admis miercuri sesizarea șefului CSM și a constatat că există conflict de natură constituțională între autorități, urmând ca Senatul să redacteze hotărârea referitoare la cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.

“În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului. Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan-Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”, se arată în comunicatul CCR transmis miercuri AGERPRES.

Tot miercuri, în cazul sesizării președintelui Klaus Iohannis, Curtea, cu unanimitate de voturi, a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — PÎCCJ și CSM, pe de o parte, și Parlament, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaților și a Senatului de a modifica dispozițiile art.24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

De asemenea, CCR a respins contestația PNL ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului.

Pe 7 aprilie, plenul Camerei Deputaților și Senatului a decis cu 292 de voturi pentru și un vot împotrivă că urmărirea penală, reținerea și arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți la ședință.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(video) Senatul a încuviințat reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov

Darius Valcov poate fi arestat

sursa – https://www.youtube.com

Senatul a încuviințat reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov
Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță)

Senatorii au încuviințat miercuri solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) de reținere și arestare preventivă a senatorului Darius Vâlcov în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

Senatul a adoptat hotărârea cu 97 de voturi pentru, 48 împotrivă și 5 anulate. Votul a fost secret cu bile.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Senatul adoptă legea care interzice total fumatul în spaţiile publice, deputaţii au votul final

foto – Mediafax
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Propunerea legislativă semnată de 22 de parlamentari, prin care se interzice total fumatul în spaţiile publice, a fost adoptată, miercuri, de plenul Senatului, legea urmând să ajungă la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun a fost votată de senatori cu 86 de voturi ”pentru”, 8 abţineri şi 30 de voturi împotrivă.

Senatoarea PC Cristiana Anghel, care s-a opus acestei legi, a ţinut să le transmită un mesaj colegilor săi care au votat pentru interzicerea fumatului în spaţiile publice.

”Am şi eu o întrebare, pentru dragii mei colegii care au votat mizeria asta de lege, pentru că nu poate să fie altceva. Ce se vor face dacă eu aduc o iniţiativă legislativă prin care interzic comercializarea băuturii? Nu consumul, comercializarea? Ce se fac dragii mei colegi dacă eu, din cauza ţigării, fac stare de sevraj şi de fiecare dată când e vot în plen, ora aia de vot final, şi trebuie să mă duc să fumez?”, a spus Anghel.

”Nu ar fi o idee rea”, i-a răspuns preşedintele de şedinţă, Cristian Dumitrescu (PSD), în aplauzele sălii.

Propunerea legislativă pentru interzicerea fumatului în soaţiile publice a mai fost pe ordinea de zi a plenului Senatului pe 18 februarie, când, la propunerea senatorului Dumitru Pelican, liderul grupului senatorilor liberal-conservatori, actul normativ a fost retrimis la Comisia pentru sănătate pentru a fi modificat, în sensul reglementării posibilităţii ca în instituţiile publice să poată fi amenajate totuşi, nişte spaţii speciale pentru fumat.

”Dacă stai zece ore în această instituţie, sunt zile când am stat şi 12, sunt zile în care am stat foarte puţin, unde să fumez? Chiar nu pot să am un loc amenajat într-o instituţie publică, unui mic, să fumez o ţigară, pentru că (…), atunci când devii dependent de tutun, e tot un fel de drog. Nu poţi să omori un om cu această lege. Lasă-i un locşor, acolo, de fumat!”, argumenta conservatorul, care e fumător.

De altfel, legea a determinat, atunci, discuţii contradictorii în plenul Senat.

Retrimisă la comisia de sănătate, senatorii au decis, pe 10 martie, să păstreze proiectul fără amendamente, în sensul interzicerii totale a fumatului în spaţiile publice.

Potrivit propunerii legislative, se interzice complet fumatul în spaţiul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, precum şi în unităţile sanitare de stat şi private.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Senatul a votat impotriva accesului gratuit al populaţiei la legi

foto – legeaonline.ro
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

Senatorii ţării au respins miercuri, 4 martie, cu 70 de voturi ale senatorilor PSD, PLR şi PC, din 107 prezenţi o iniţiativă legislativă prin care se cerea ca cetăţenii României să aibă acces gratuit la legile adoptate de legiuitorii ţării şi publicate în Monitorul Oficial.

Iniţiativa de modificare a Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial (MO) al României aparţine senatorului independent Valeriu Todiraşcu. Acesta propunea eliminarea taxei nr. 4 plătită de cetăţeni pentru accesul la propriile lor legi publicate în Partea I a MO, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line, de pe site-ul MO.

“Guvernul României, prin Monitorul Oficial (MO), va continua să revândă accesul cetăţenilor la propriile lor legi prin menţinerea actualelor patru taxe aprobate de Guvern şi Parlament, respectiv: TAXA nr. 1 plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite către bugetul de stat din care Guvernul finanţează activitatea Parlamentului şi a Monitorului Oficial; TAXA nr. 2 plătită suplimentar de cetăţeni prin taxe şi impozite din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare care plătesc către MO pentru publicarea legilor emise; TAXA nr.3 plătită suplimentar de cetăţeni către MO atunci când doresc să intre în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie; TAXA nr.4 plătită suplimentar de cetăţeni către MO atunci când doresc să vizualizeze legile în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line.”, semnalează Todiraşcu, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Potrivit senatorului, iniţiativa legislativă respinsă de senatori nu impune niciun cost în plus pentru modificarea actualei platforme on-line a MO şi nici abonamentele actuale ale MO (instituţie altminteri finanţată din banul public) nu ar avea de suferit, căci vizualizarea pe monitor nu afectează furnizarea în varianta printată pe suport de hârtie sau în varianta electronică, sub formă de fişiere pdf, ce nu vor putea fi descărcate ci numai consultate online.

Todiraşcu mai reaminteşte că “scopul înfiinţării MO nu a fost nicidecum obţinerea de venituri şi profit pe seama îngrădirii accesului şi a cunoaşterii legilor de către cetăţeni, prin taxarea acestora” şi, mai mult Constituţia României statuează clar că “dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit” şi că “autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice.”

“În mod evident legile României reprezintă informaţii de interes public” arată Valeriu Todiraşcu iar MO este o Regie Autonomă subordonată Guvernului, care “prin taxe imorale şi ilegitime îngrădeşte accesul cetăţenilor la legile României.”

În urma respingerii iniţiativei legislative, românii vor continua să plătească către Guvern toate cele patru taxe actuale de acces la propriile lor legi, respectiv:

Taxa nr.1, plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite, în calitate de contribuabili, către bugetul de stat, din care Guvernul cheltuie bani pentru finanţarea activităţii MO;

Taxa nr.2, plătită de cetăţeni prin taxe şi impozite, în calitate de contribuabili, către bugetul de stat, din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare, care, pentru publicarea în MO a legilor emise, plătesc la rândul lor suplimentar către MO, deci tot din banii cetăţenilor, conform Art. 20 (1) din legea MO: “Cheltuielile determinate de publicarea actelor în MO, părţile I, III–VII, şi a celor prevăzute la art. 6 lit. D se suportă de către emitenţi, pe baza tarifelor aprobate anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Secretariatului General al Guvernului”;

Taxa nr.3, plătită de cetăţeni atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către MO pentru a putea intra în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie, conf. Art. 18 din legea MO: “Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ editează MO atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizare contra cost.

Taxa nr.4, plătită de cetăţeni atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către MO pentru accesul legilor publicate în Partea I a MO, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit on-line, de pe site-ul MO, conf. Art. 18 din legea MO: “Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ editează MO atât în format tipărit, cât şi în format electronic pe care îl pune la dispoziţia tuturor categoriilor de utilizare contra cost.

Împotriva propunerii legislative a lui Todiraşcu au votat reprezentanţii PSD şi membrii grupului PLR-PC, cu Călin Popescu Tăriceanu în frunte. Urmează votul Camerei Deputaţilor.

Reamintim în context că, recent, în cadrul unui interviu acordat către avocatura.com, judecătorul CSM Cristi Danileţ, atrăgea atenţia că în România s-a ajuns la paradoxala situaţie că nici judecătorii să nu mai cunoască legea.

“Accesul la Justiţie, un acces autentic la Justiţie, nu înseamnă numai accesul la clădirile instanţelor, cum în mod greşit se confundă. Sau accesul la anumite proceduri. Ci înseamnă şi accesul la informaţie. Informaţii legale. Or, în România noi avem două probleme: 1. Legile nu sunt publice. Ele aparţin Statului, legile sunt editate de către Stat, de către Monitorul Oficial, însă ele sunt vândute, inclusiv instituţiilor publice. Sunt vândute. Deci ele nu sunt publicate în mod oficial, de către Stat, la liber, şi să poată fi cunoscute de către populaţie.” a declarat judecătorul Danileţ

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com