Articole

(Inițiativa România) Sesizare DNA ref. posibilă falsificare semnături liste de susținere alegeri locale 2016 și Cerere adresată BEM pentru verificarea autenticității semnăturilor din listele de susținere – Alegeri locale 2016, București

Inițiativa România

foto si articol: facebook.com/initiativaromania

Inițiativa România a depus astăzi:

1. Un denunț penal privind posibila săvârșire a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 320, art. 322, respectiv art. 323 din Codul Penal, precum și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în legătură cu strângerea de semnături pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016 pentru Primăria Generală a Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, primăriile de sector și consiliile locale de sector. Denunțul a fost depus la Direcția Națională Anticorupție.(https://goo.gl/ee12Ll)

2. O cerere adresată Biroului Electoral Central, Biroului Electoral Municipal și birourilor electorale de sector pentru verificarea autenticității semnăturilor de pe listele de susținători pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016. (https://goo.gl/PD0D30)

Conform investigațiilor, informațiilor și declarațiilor publice și termenelor foarte scurte de strângere a semnăturilor de susținere a candidaților (de 2-3 zile, în unele cazuri), există suspiciuni rezonabile că parte dintre acestea au fost făcute și folosite cu încălcarea legii, prin fals și uz de fals și folosirea influenței politice a unor persoane cu funcții de conducere în partide. De exemplu:

a) Pentru ca domnul Cătălin Predoiu și doamna Cristina Pocora să poată candida, PNL a trebuit să strângă un minim de 22.000 de semnături (18.000, respectiv 4.000 de semnături). Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal a strâns cel puțin 7.334 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PNL a adunat aproape 1.000 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 16 semnături pe minut;

b) Domnul Cristian Popescu Piedone a folosit date personale și semnături ale unor minori pentru completarea listelor de susținători ai candidaturii sale. În plus, după decizia TMB de respingere a candidaturii sale, Cristian Popescu Piedone a depus un alt set de alte 5.600 de semnături. PPU-SL a strâns, deci, 1.867 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, PPU-SL a adunat aproape 234 de semnături pe oră, în condițiile în care PPU-SL este un partid foarte mic, fără resurse umane semnificative.

c) Pe 22 aprilie 2016, Biroul Electoral Central a solicitat Poliției Sectorului 1 al Municipiului București să verifice listele de semnături pe care partidele le strâng pentru depunerea candidaturilor la alegerile locale. Având în vedere solicitarea Biroului Electoral Central privind verificarea autenticității unor semnături, deducem că BEC, instituție a statului, are suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals în procesul de înregistrare a candidaturilor pentru alegerile locale din București.

d) Partidul Social Democrat are acces la și folosește în folos propriu datele personale ale cetățenilor cu drept de vot. Acest fapt este confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința nr. 341 în dosarul 4862/1/2013 (și, ulterior, prin decizie definitivă). Strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere anunțate și promovate public. Nu au existat foarte multe informații publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deși la nivelul municipiului București sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care își depune liste complete de candidați la primării și consilii locale.

e) Pentru ca domnul Robert Turcescu să poată candida, PMP trebuie să strângă un minim de 18.000 de semnături. Cu alte cuvinte, PMP a strâns cel puțin 9.000 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PMP a adunat aproape 1.125 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 19 semnături pe minut.

Există numeroase indicii că listele de susținători pentru candidații la alegerile locale din 5 iunie 2016, depuse la Birourile Electorale din București, sunt viciate fie prin falsificarea semnăturilor, fie prin utilizarea unor liste anterioare modificate, încălcând astfel dispozițiile legale ale art. 51 din Legea 115/2015 și Codul penal.

Declarațiile pe proprie răspundere privind validitatea semnăturilor nu reprezintă o măsură de siguranță suficientă pentru a asigura un proces electoral corect și echitabil.

În realitate, membrii Biroului Electoral nu verifică veridicitatea semnăturilor în condițiile prezentate, făcând doar o verificare a formei și nu a fondului listelor de susținători. Neîndeplinirea atribuțiilor legale atrage bineînțeles răspunderea autorităților competente. Pe de altă parte, este adevărat că Biroul Electoral nu are acces și nu poate căuta numele sau restul datelor personale ale susținătorilor din liste în bazele de date de la evidența populației.

Pentru a asigura respectarea legii precum și evitarea oricăror suspiciuni asupra echității și corectitudinii procesului electoral, instituțiile statului trebuie să verifice individual și specific autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaților la alegerile locale din București, indiferent cine ar fi aceștia.
Inițiativa România

articol preluat de pe: facebook.com/initiativaromania

(Simona Milea) Gwyneth Paltrow, implicată în campania contra OMG-urilor. Depune la Senatul SUA 200.000 de semnături

Gwyneth Paltrow. (Ethan Miller / Getty Images)
foto – epochtimes-romania.com
articol – Simona Milea – epochtimes-romania.com
7 august 2015

Cunoscuta actriţă americană Gwyneth Paltrow şi mama sa, Blythe Danner, s-au prezentat la Capitoliu, edificiul Congresului SUA, pe 5 august, cu o petiţie adresată Senatului şi Preşedintelui Barak Obama, împreună cu cele 200.000 de semnături împotriva proiectului de lege H.R. 1599, cunoscut ca „Legea Obscură”, care interzice să se dea informaţii despre alimentele modificate genetic (OMG).

Paltrow evidenţiază că este vorba de o solicitare a 89 % dintre cetăţenii ţării, care vor să cunoască dacă alimentele conţin modificări genetice.

„Monsanto şi alţi mari antreprenori de alimente nu vor să se facă nicio etichetare a OMG-urilor. Cei 89 % dintre americani o doresc. Această lege a fost aprobată săptămâna trecută, pe 23 iulie, şi anulează legile celelalte, fiind în contradicţie cu deja aprobata „lege a etichetării”, a scris anterior Paltrow, pe Facebook.

”Se cunoaşte că organismele modificate genetic sunt un dezastru ambiental atât pe termen lung cât şi scurt. Nu cer opinia dacă sunt bune sau rele. Dorim doar etichetarea. Avem dreptul să ştim ce este în mâncarea noastră, ca şi alte 64 de ţări în care se etichetează alimentele şi nu permit alimente modificate genetic de nici un fel”, a avertizat actriţa de 42 de ani, fiica regizorului Bruce Paltrow.

Împreună cu mama sa, actriţa susţine ca legea să nu fie aprobată în Senat. Scrisoarea trimisă Preşedintelui Barak Obama conţine 200.000 de semnături strânse în doar 6 zile, menţionând că va avea un milion de semnături până la sfârşitul lunii august.

„Aceasta nu este politică”, a comentat Paltrow pe Facebook, unde a publicat petiţia. În scrisoare evidenţiază că „în ciuda faptului că 9 din 10 americani sprijină etichetarea obligatorie a OGM, Camera Repezentanţilor a aprobat recent Legea HR 1599, care interzice americanilor dreptul de a cunoaşte”, numită şi Legea Obscură.

În discursul său de la Capitoliu, Paltrow, care este mamă a doi copii, a comentat: „gătesc acasă, sunt autoarea unei cărţi de bucate şi sunt o apărătoare a alimentelor organice şi a alimentelor sănătoase”, potrivit ABC.

Claire Parker, purtător de cuvânt al unei coaliţii a antreprenorilor a afirmat: ”Sunt de acord cu asigurarea unei alimentaţii accesibile”, adăugând însă: ‘‘celebrităţile de la Hollywood ca G. Paltrow doresc ca Congresul să-şi consacre în adunările sale stilul de viaţă în lege, fără să ţină cont de realităţile cotidiene cu care se confruntă familiile americane”, acestea fiind spuse cu intenţia de a discredita solicitările actriţei.

Apărătorii legii 1599 au fost la senatorul Mike Pompeo susţinând că legea va „proteja consumatorii ” pentru a oferi „ coerenţă şi transparenţă ” în etichetări, semnalând că nu există diferite alimente OMG, ci un OMG.

Gwyneth Paltrow, câştigătoare a premiului Oscar, nu este singura din mediul artistic care a ridicat problema etichetărilor. Recent, cantautorul Neil Young a anunţat, de asemenea, că este împotriva Legii Obscure şi a donat 100 de milioane $ pentru a ajuta la implementarea legii etichetării produselor modificate în Statul Vermont, unde deja a fost semnată în anul 2014 şi va intra în vigoare în iulie 2016. Neil Young a divulgat, pe 18 iulie, pe pagina sa de internet un studiu independent în care sunt arătate riscurile produselor modificate genetic.

„Studiul demonstrează fără echivoc că modificările genetice şochează săracele plante care îşi epuizează antioxidanţii cei mai importanţi şi astfel se acumulează FORMALDEHIDA, o substanţă chimică ce cauzează cancer ”, a afirmat celebrul cântăreţ.

În context, legislatorii din statul Maine se vor reuni pentru a aproba etichetarea OMG-urilor fără a depinde de alte state. Statele din SUA adoptă, pe rând, Legea etichetării.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Eugen Tomac: Avem semnăturile pentru comisia parlamentară privind masacrul de la Fântâna Albă

foto – Mediafax
articol – Tibi Bujdei – Mediafax

Preşedintele PMP, deputatul Eugen Tomac, a declarat, miercuri, la Suceava, că a fost adunat numărul necesar de semnături ale parlamentarilor în vederea înfiinţării comisiei speciale pentru aflarea adevărului masacrului de la Fântâna Albă, unde în 1941 ar fi fost omorâţi peste trei mii de români.

Tomac, care a participat, miercuri, în Ucraina, la Fântâna Albă, la comemorarea victimelor masacrului din urmă cu 74 de ani, a anunţat, la Suceava, într-o conferinţă de presă, că există semnăturile necesare pentru înfiinţarea Comisiei speciale pentru adevăr privind masacrul de la Fântâna Albă.

El a spus că numărul minim de semnături pentru înregistrarea cererii pentru înfiinţarea comisiei este de 51, dar că cererea a fost semnată de 55 de parlamentari din mai multe formaţiuni politice.

Tomac a arătat că, având în vedere scopul acestui demers, crede că în cursul actualei sesiuni parlamentare va fi înfiinţată această comisie parlamentară.

“Printr-o regie diabolică a NKVD, peste trei mii de români care nu au dorit să rămână în URSS au fost omorâţi”, a spus Tomac, care consideră că “este important să privim cu recunoştinţă spre aceşti oameni care au dorit să rămână buni români în ţara lor”.

El a mai spus că nici până în prezent nu se ştie exact câţi români au fost omorâţi şi de unde erau ei.
“Statul român are obligaţia să creeze această comisie la nivel parlamentar”, a spus Tomac.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a arătat că acest demers este unul normal.
“Mi se pare un gest cât se poate de normal. O altă ţară, dacă ar avea cetăţeni ucişi bestial de o forţă politică în alt stat ar face un scandal pe care nici nu ni-l putem imagina. Ţine şi de onoarea statului nostru dacă ştie să-şi revendice drepturile”, a spus Diaconescu.

El a menţionat că prin înfiinţarea acestei comisii de anchetă se creează cadrul instituţional de dialog, iar Parlamentul este instituţia abilitată prin care se pot cere toate datele istorice din partea Ucrainei şi Rusiei pentru a se stabili un adevăr istoric.

“În lumea civilizată e un gest obligatoriu”, a adăugat Diaconescu.
El a arătat că va fi solicitat acces atât la arhivele din Ucraina, cât şi la cele din Rusia.

“E normal să ştim cine au fost şi ce s-a întâmplat cu oamenii aceia. Cei care au scăpat, au fost deportaţi în Siberia. Vrem să ştim cine sunt victimele şi cine sunt criminalii”, a spus Diaconescu, care a menţionat că, în cazul în care se stabilesc vinovaţii, este obligaţia statului din care aceştia provin să declanşeze proceduri judiciare.

El a mai spus că ancheta va avea un caracter mai larg pentru că au apărut informaţii că şi în Mahala, o localitate de lângă Cernăuţi, au fost ucişi circa 500 de oameni care au fost îngropaţi şi nu au cruci.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/politic/eugen-tomac-avem-semnaturile-pentru-comisia-parlamentara-privind-masacrul-de-la-fantana-alba-14101989

video – Protest împotriva Kronospan la Alba Iulia. Petiţie cu 6.000 de semnături pentru oprirea poluării din Sebeş

de Dorin Timonea – adevarul.ro

Protestatarii împotriva fabricii de formaldehidă de pe platforma Kronospan Sebeş s-au mutat la Alba Iulia. Duminică, 1 martie 2015, peste 100 de persoane participă la un marş ce are loc între sediile Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Prefectura Alba

Prima instituţie vizată de acest protest şi punctul de pornire a marşului a fost sediul APM Alba şi Garda de Mediu Alba. Manifestanţii cer relocarea noii fabrici de formaldehidă, la cel puţin 50 de kilometri depărtare de oraş. Până acum au fost organizate şapte proteste la Sebeş, la care au participat şi persoane din Timişoara, Cluj, Sibiu, dar şi alte oraşe din România, după cum au anunţat organizatorii.

În faţa sediului APM Alba, pe o vreme capricioasă cu ploaie măruntă, protestatarii au scandat: ”DNA, DNA, asta e ancheta ta”, ”Afară, afară cu Kronoşpan din ţară”, ”Nu vă fie frică, Kronoşpanul pică”, sau ”Ruşine să vă fie”. APM Alba a fost denumită ”Agenţia pentru protecţia poluatorului”. Reprezentanţii oamenilor au fost primiţi de şeful Gărzii de Mediu, Dănuţ Hălălai.

Traseul marşului este Parcul Unirii, Piaţa Cetăţii, Porţile Cetăţii, Piaţa Alessandria până la Prefectura Alba. De asemenea, organizatorii au înmânat câte o petiţie către APM Alba şi Garda de Mediu, dar şi prefectului Gheorghe Feneşer, în care se cere ferm oprirea poluării, petiţia fiind semnată de peste 6.000 de cetăţeni.

Nicușor Dan: ”În ianuarie, cel târziu în februarie, vom începe să strângem semnături pentru un partid politic”

Catiusa Ivanov – Romania Curata

Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul, unul dintre cele mai active ONG-uri din Capitală, e decis să continue implicare la nivel politic, inclusiv prin înființarea unui partid nou. Într-un interviu acordat pentru România Curată, Nicușor Dan vorbește despre acțiunile asociației pe care o conduce în 2014, despre ce trebuie să facă Ministerul Culturii pentru a opri demolarea clădirilor de patrimoniu, despre implicarea civică și stoparea abuzurilor autorităților, dar și despre demersurile pe care le va înteprinde pentru formarea noului partid.

Catiușa Ivanov: În ce procese a fost implicată Asociația Salvați Bucureștiul anul acesta, ce procese ați pierdut și ce procese ați câștigat?

Nicuşor Dan: Sunt procese de trei tipuri. Sunt procese care vin din urmă, care au ca obiectiv demolarea unor construcții ridicate ilegal, demolarea ilegală a unor construcții și, respectiv, cereri de reconstruire a construcțiilor demolate ilegal. La ultima situație, avem puține soluții pronunțate, sunt dosare tehnice de obicei, mai complicate decât cele în care trebuie să se spună dacă o autorizație este legală sau ilegală. În ceea ce privește demolarea unor construcții ridicate ilegal, am câștigat procesul cu Dudeşti 94, dar decizia poate fi atacată cu recurs. Pe Dudeşti 94 este vorba de o clădire de 10 etaje ridicată ilegal și pentru care s-au dat patru autorizații succesive P+5, P+6, P+8, P+9 dacă nu mă înșel. Aici Judecătoria a dispus demolarea și anularea autorizațiilor de construire. Mai avem încă vreo 7-8 procese care vizează demolarea unor clădiri ridicate ilegal, spunem noi. Este vorba despre Dionisie Lupu 56, Polonă 68-72, Icoanei 11-13, Maria Rosetti 38, Carol Davila 21. În ceea ce privește reconstruirea unor clădiri demolate ilegal, avem Gutenberg 3 și mai multe clădiri de pe Berzei-Buzeşti, demolate de Primăria Capitalei.

Asta a fost un tip de acțiuni în instanță. Au mai fost câteva procese în care am intrat de partea Primăriei, ca să o ajutăm să nu fie obligată să emită niște PUZ-uri sau să plătească câteva milioane de euro. Și aici avem vreo 4-5 procese câștigate, nu toate anul acesta. Avem Piața Lahovari, unde Primăria Capitalei a fost obligată de un investitor, în instanță, să emită un PUZ pentru un bloc foarte înalt, noi am intervenit de partea Consiliului General al Municipiului București și am câștigat irevocabil la Curtea de Apel. Mai este în curs (pe rol) un proces privind obligarea primăriei de către un investitor privat să emită aviz de defrișare în Parcul Tineretului. Și aici am intervenit de partea Primăriei Capitalei.

Anul acesta am avut și multe procese cu gazele de șist. Nu am câștigat niciunul. Am pierdut vreo şase legate de conflictul dintre consiliile locale și prefect, în care consiliul local spunea că interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul unui oraș/comune și prefectul ataca, iar noi am intrat de partea consiliilor locale, de obicei Chevron a intrat de partea prefectului. Am pierdut două procese la Curtea de Apel Iași, mai sunt câteva deschise care au fost strămutate la Suceava, Bacău. Mai avem procese pe acordurile de mediu la Cluj, dar încă nu s-au judecat. Și au mai fost niște ordonanțe preşidenţiale prin care am încercat să oprim explorarea de la Pungești pentru că nu se respectă acordul de mediu. Din păcate ele n-au apucat să fie judecate în timp util și instanța a zis că a rămas fără obiect.

Catiușa Ivanov: Aveți vreo sentință definitivă și irevocabilă pentru demolarea unei clădiri ridicate ilegal?

Nicuşor Dan: Obținută de noi nu. În București există Cathedral Plaza, iar în ţară noi cunoaștem trei pe contencios-administrativ: una de la Cluj, una de la Galaţi și una de la Oradea.

Catiușa Ivanov: Există vreo sentință de reconstruire a vreunei clădiri demolate ilegal?

Nicuşor Dan: După cunoștința noastră nu există.

”Să dai o autorizație cu același conținut cu o autorizație anulată irevocabil de o instanță este un abuz care ține de Parchet”

Catiușa Ivanov: Ce procese ați pierdut anul acesta?

Nicuşor Dan: Am pierdut procesul cu Carol Davila 21. Însă au câștigat vecinii și vom face revizuire și noi. Am pierdut procesul privind anularea hotărârii de Consiliul General prin care s-a declarat utilitatea publică a diametralei Berzei-Buzeşti. Noi am spus că procedura de declarare a fost ilegală. Nu s-a ajuns să se judece pe fond. S-a judecat doar dacă noi am atacat târziu sau nu. Hotărârea s-a dat în 2006, noi am atacat când au început exproprierile și demolările în 2010. Noi am spus că nu s-au făcut procedurile de publicitate care erau prevăzute de lege, publicarea în presa locală şamd, dar cu toate astea am pierdut irevocabil. Dar PUZ-ul pentru Diametrală este anulat irevocabil.

Un alt proces pe care ne-ar fi plăcut să-l câștigăm este cel în care am ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului din lege care spune că orice drum este de interes public, fie că trece prin monumente fie că nu. Este însă un alt articol din Legea 33 care spune că dacă drumul trece prin monumente trebuie ca Parlamentul să dea o lege extraordinară, iar Curtea Constituțională a spus că nu e o chestiune de neconstituționalitate, ci e o chestiune de interpretare între aceste două prevederi care se bat cap în cap, și că asta trebuie să decidă instanța în fiecare caz, în proces civil.

Catiușa Ivanov: La drumul expres spre A1, la pasajul Ciurel, cetățenii din zonă au anulat în instanță aproape toate documentele care stau la baza proiectului. Totuși se lucrează pe șantier. Ce se poate face pentru că cetățenii spun că primăria practic îi sfidează – de fiecare dată când ei anulează o autorizație de construire primăria vine și emite o alta, iar proiectul continuă?

Nicuşor Dan: În opinia mea, să dai o autorizație cu același conținut cu o autorizație care a fost anulată irevocabil de instanță, este un abuz în serviciu tipic și este o chestiune care ține de Parchet. Din păcate, Parchetul nu funcționează la tipul acesta de infracțiune din zona urbanistică și atunci suntem obligați la mișcările astea de gherilă. Mai este și problema juridică despre cum se interpretează acea prevedere din Legea 255 care spune că poți să faci drumuri fără PUZ, doar prin studiu de fezabilitate. În opinia mea chiar și acolo trebuie să dai o autorizație, și dacă o instanță a considerat această autorizație nelegală, nu înseamnă că tu poți să mai dai încă o autorizație cu același conținut.

Catiușa Ivanov: Primăria susține în continuare că e nevoie de drumul respectiv și că ei fac bine ce fac. Cetățenii de acolo și voi spuneți că nu e bine ce fac. Până la urmă de ce este așa de rău că se face drumul respectiv?

Nicuşor Dan: Chiar în memoriul de prezentare al drumului acesta se spune că este făcut ca să lege autostrăzile A1 și A2. Deci el este un proiect care vine din anii `70 și prin care se încuraja traversarea Bucureștiului de-a lungul Dâmboviţei prin Piața Unirii. Asta în toată lumea civilizată nu se mai face de 50 de ani, și acest proiect poate să paralizeze circulația prin centru. Acum, în toată lumea civilizată, se dezvoltă șoseaua de centură. La noi este valabilă aceeași soluție şi să prelungești șoșelele din zonă până în şos. de centură – Bulevardul Timişoara, Strada Liniei- și în felul acesta să nu obligi toată lumea din Drumul Taberei să meargă pe Valea Cascadelor ca să iasă în Iuliu Maniu şi să-l nenorocească. Asta este o chestiune la mintea cocoşului.

”Cred că turnul Cathedral Plaza va fi demolat”

Catiușa Ivanov: Un alt caz controversat este Cathedral Plaza. Au trecut aproape doi ani de când instanța a decis demolarea clădirii. Primarul Sorin Oprescu spune că a cerut lămuriri în instanță cu privire la cine demolează clădirea, dar Arhiepiscopia Romano-Catolică spune că acesta evită să demoleze această clădire. Crezi că primăria tergiversează demolarea sau decizia instanței de demolare nu a fost completă și nu se știe cine demolează și pe banii cui?

Nicuşor Dan: În mod evident Primăria tergiversează. Hotărârea instanței este clară: primăria trebuie să demoleze. Acum mai este un proces pe rol, în opinia mea este o conivenţă între Millenium și Primărie, în care Millenium solicită intrarea în legalitate a clădirii și primarul a găsit cu asta un prilej să spună că așteaptă să vadă cum se va termina procesul. Deci va dura încă 2 ani până se ia o decizie. În opinia mea, dacă Parchetul ar fi ce trebuie să fie, acesta ar fi un caz de abuz în serviciu și ar trebui începută urmărirea penală împotriva primarului și a arhitectului șef pentru că nu duc la îndeplinire hotărârea judecatoarească.

Catiușa Ivanov: Crezi că până la urmă va fi demolată această clădire?

Nicuşor Dan: Eu cred că se va întâmpla, da! Eu cred că în niciun caz nu costă demolarea 20 de milioane de euro cum spune primarul general. Probabil e ceva de ordinul a două milioane de euro. Și dacă primăria are voință, demolează și ulterior impută cheltuielile astea primarului Sectorului 1, care a dat autorizația de construire.

Catiușa Ivanov: Ce-ar însemna demolarea acestei clădiri pentru cei care construiesc ilegal sau pentru cei care eludează într-un fel legea sau dau şpagă și obțin autorizații de construire sau PUD-uri, PUZ-uri?

Catiușa Ivanov: În mod evident este o mafie imobiliară. La noi la asociație vin vreo două-trei sute de oameni în fiecare an și ne spun că s-a construit o clădire la 2-3 metri de fereastra lor. Deci sunt sute de autorizații și de documentații care sunt ilegale în fiecare an. Nu funcționează Inspectoratul de Stat în Construcții, nu funcționează Instituția Prefectului. Poliţia locală nici nu mai vorbim. Singurul mod de a ieși din situația asta este ca să existe fie niște condamnări penale pentru oameni din aparatul direcțiilor din primării, fie să existe niște astfel de hotărâri de demolare care să fie ulterior imputate de către autoritate funcționarilor care au semnat și în felul acesta o să se teamă. Altfel o să continuăm ca până acum.

Catiușa Ivanov: Anul acesta au fost defrișați zeci de arbori din Parcul Tineretului, de pe terenul retrocedat Mărioarei Micşunescu. Știu că sunteți parte în procesul pentru oprirea defrişărilor și sistarea lucrărilor de construire. Deși instanța a decis oprirea defrișărilor, vecinii spun că s-a continuat cu tăierea arborilor. În ce stadiu se află acest proces și ce se poate face în acest caz?

Nicuşor Dan: Din nou este vorba despre instituții care aveau posibilitatea să dea amenzi de zeci de mii de euro pentru fiecare etapă de defrișare și nu au dat. În total au dat doar 5.000 lei.

Catiușa Ivanov: De ce nu a oprit nimeni defrișările, totuși?

Nicuşor Dan: Aceste instituții au dispus oprirea defrișărilor, a dispus și instanța, dar constructorul nu respectă. Trebuie să existe o prevedere prin care Garda de Mediu împreună cu Poliţia și Inspectoratul de Stat în Construcții să intre pe șantier şi să îi ridice pe cei care nu respectă aceste decizii pentru o infracțiune în curs. Asta nu s-a întâmplat niciodată. Avem exemple cum sunt Eminescu 188, cum a fost Carol Davila 21 unde s-a dispus oprirea lucrărilor, dar după s-a lucrat ani de zile și nimeni nu a făcut nimic.

În ceea ce privește procesul, Judecătoria Sectorului 4 a dat o decizie, o hotărâre parțială de sistare a defrișărilor deși am cerut și oprirea lucrărilor de construire. Am formulat recurs la această decizie și s-a dat termen în ianuarie 2015. Avem o mare problemă cu ordonanța președințială folosită în acest proces. Noi am formulat ordonanță președințială în luna iulie 2014. Codul de procedură civilă obligă judecătorul să dea o soluție în 24 de ore însă nu-l obligă să dea un termen rezonabil la proces. Nu este posibil acest lucru. În Tineretului, de exemplu, până s-a dat ordonanța s-au tăiat toți pomii.

”Nu poți să fii Minister al Culturii și să nu ai un iventar al clădirilor din zonele construite protejate”

Catiușa Ivanov: Dacă în urma cu câțiva ani apăreau tot timpul știri cu clădiri de patrimoniu demolate, în ultimul an nu a mai fost vorba de așa ceva. Nu se mai demolează sau nu mai știm noi?

Nicuşor Dan: Nu mai știm noi că se demolează. De exemplu, săptămână trecută s-a demolat o clădire pe bd. Regina Maria nr. 60. Nu a știut nimeni. Pe strada Toamnei mi-a spus cineva că s-a demolat, dar după demolare. A mai fost în acest an o demolare pe str. Semilunei. Aș vrea să răspund mai detaliat la această întrebare. Dacă ești numit manager într-o companie, primul lucru pe care îl faci este să vezi care este situația activelor. Peste ce conduci. Nu se poate să fii Minister al Culturii şi să nu ai un inventar al clădirilor din zonele construite protejate. Să te duci, să faci o fotografie. Ministerul nu are în momentul de faţă fotografii nici pentru monumentele istorice, nu știe dacă mai sunt în picioare sau nu. De aici pornește totul. Din păcate, situația este păstrată la nivelul acesta pentru ca rețelele de influenţă imobiliară să poată să se folosească de lipsa de informații.

Catiușa Ivanov: Ce crezi că trebuie să facă autoritățile pentru a proteja mai bine patrimoniul construit şi să îl pună în valoare fiindcă dacă ajung niște ruine nu mai atrag pe nimeni și se invocă scuza ca trebuie demolate?

Nicuşor Dan: Da, se invocă aceasta scuză sau cartierul este distrus și nu mai trebuie să fie zona protejată. Mai întâi trebuie să facem un inventar al monumentelor și al imobilelor din zonele construite protejate. Trebuie să fie un inventar cu fişa imobilului, măcar o fişă minimală cu o fotografie, fiindcă nu există nicio urmă dacă cineva demolează, trebuie să te duci tu în arhivă să dovedești. După aceea, avem o problemă cu funcționarii. Dintre funcționarii Ministerului și din Direcțiile de Cultură un sfert sunt în regulă, iar restul sunt fie incompetenți fie hoți sau și una și alta. În plus, personalul este insuficient.

După aceea, tocmai din cauză că Legea urbanismului prevede derogări, nu avem o piață pentru cei care ar vrea să cumpere case în aceste zone deoarece nu există garanția confortului unei zone protejate. Ei riscă oricând să se trezească cu un bloc la fereastră. Dacă vrem să avem o piață în acest sens, atunci trebuie să respectăm cu strictețe regulamentele de zone protejate. Respectarea înseamnă și intervenția de urgenţă atunci când se lucrează fără autorizație în aceste zone. Eu mă îngrozesc când mai trec pe câte o stradă și văd că fațada este deja dată jos fără niciun panou de șantier și o să apără o termoizolație în loc.

”Momentul Roșia Montană a fost crucial pentru societatea civilă”

Catiușa Ivanov: Cum s-a dezvoltat în ultimii ani societatea civilă și ce trebuie făcut ca cetățenii să se implice mai mult atunci când se comite o nedreptate și nu neapărat lângă ei, ci în oraș, în general?

Nicuşor Dan: Mie mi se pare că un moment crucial a fost momentul cu Roșia Montană din 2013 când bătălia părea pierdută și faptul că au ieșit zeci de mii de oameni în stradă a schimbat decizia politică. Din păcate trăim o perioadă în care presa este în grea suferință și nu mai reușește să fie factor de amplificare a unor acțiuni simbolice ale societății civile. Și atunci nu mai funcționează să faci o scrisoare, să o trimiți și la presă, ca acțiunea să fie promovată, ci trebuie să faci mitinguri de la 100 de oameni în sus și acțiuni în instanță. Dar, în ansamblu, este mult mai bine ca acum 10 ani. În București sunt cel puțin 20 de grupuri de cartier care încep să învețe mecanismele administrative și acesta este un lucru îmbucurător.

Catiușa Ivanov: Ce crezi că i-ar determina pe cetățeni să se mobilizeze mai bine?

Nicuşor Dan: Noi acum avem un proiect prin care facem niște training-uri prin care învățăm oamenii care sunt mecanismele juridice. Că în momentul de faţă sunt activi câteva sute și noi am vrea să fie zeci de mii, ține de exemple de succes. Când vor fi suficiente exemple de succes, vor ieși mai mulți oameni în stradă, vor reacționa atunci când se petrece o nedreptate. Dar suntem pe un trend pozitiv. Evident că niciodată nu suntem mulțumiți de viteza cu care se schimbă mentalitatea și disponibilitatea oamenilor de a interveni.

Catiușa Ivanov: Ce planuri aveți pentru anul viitor ca și Asociație?

Nicuşor Dan: În primul rând o să lucrăm pe cele două proiecte pe care avem finanțare din Fondul ONG. Unul este cu training-urile și ulterior cu ghidarea ONG-urilor în petiții și chiar acțiuni în instanță. O să avem în ianuarie la Cluj, Iași și București training-uri. După aceea o să ghidăm ONG-urile și totodată o să funcționeze acest call center prin care o să ajutăm cetățenii să reacționeze când se întâmplă ilegalități sau abuzuri în construcții, pe spații verzi și patrimoniu. În acest proiect o să facem și o bază de date cu toate procesele pe care le-am avut, cu hotărâri judecătorești, tocmai ca lumea să înțeleagă mai bine din exemple cum poate să acționeze.

În al doilea proiect vom scrie în fiecare lună autorităților și o să facem pentru București un fel de listă a autorizațiilor care sunt emise și o listă a parcursului administrativ al acestora – certificat de urbanism, acord de mediu, aviz de la Ministerul Culturii – ca să reușim să prevenim lucrurile înainte că autorizația să fie emisă.

Procese sunt deja vreo 40 în curs. Cele mai multe țin de demolări/ construcții ilegale/ reconstrucții de clădiri demolate ilegal. Christian Tell este ultimul proces pe care l-am demarat. Pe Christian Tell a fost casa în care a locuit Vladimir Ghika și care a fost demolată în 2013. Noi am făcut o cerere de anulare a autorizațiilor și reconstruire a acestui imobil.

”În ianuarie 2015, cel târziu în februarie, începem să strângem semnături pentru un partid politic”

Catiușa Ivanov: La alegerile din 2016 vei candida din nou la funcția de primar al Capitalei? Independent sau susținut de un partid politic?

Nicuşor Dan: În ianuarie 2015, cel târziu în februarie, vom începe să strângem semnături pentru un partid politic. Sunt mai mulți oameni care vor asta, sunt oameni care au fost în campania noastră din 2012, sunt oameni care au fost în diversele mitinguri de protest din 2012-2013, sunt oameni din ţară care vor să candideze în alegerile din 2016. Toți vrem să facem un partid care să ne ajute să candidăm nu doar ca independenți, ci și cu liste de consilieri la alegerile locale din 2016 și ulterior la parlamentare. Pentru mine, eu sunt un om care nu vreau să promit ce nu știu să fac. În momentul de faţă știu ce este de făcut pentru București, deci partea locală este în regulă. Pentru partea națională nu cred că există în momentul de faţă un proiect pentru România din partea acestor grupuri și tocmai de aceea vreau să las deoparte partea națională. Deocamdată trebuie să stabilim direcția, după care vom stabili cum se numește acest partid. Cu acest partid voi candida la Primărie în 2016 și voi propune o listă de consilieri.

Catiușa Ivanov: Te gândești la o alianță cu alte partide, în afară de partidul acesta pe care îl veți face voi?

Nicuşor Dan: Vom vedea atunci. În principiu vom candida din partea acestei structuri noi. În 2012 când am candidat am spus că orice partid poate să mă susțină, dar nu negociez cu nimeni. În 2016 probabil că va fi o poziție foarte asemănătoare, însă să vedem dacă nu apar alte formațiuni politice noi.

Catiușa Ivanov: Din ce bani vă veți face campania?

Nicuşor Dan: Ca și în 2012, din donații. Atunci am strâns 50.000 de euro. Acum ținând cont de rezultatul de atunci și de faptul că există ceva concret – în 2012 oamenii au susținut un gest simbolic –  că există o posibilitate să avem un primar și o listă de consilieri, mă aștept ca să strângem mai mulți bani.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Cetățenii din sectorul 3 strâng semnături pentru demiterea primarului Robert Negoiță. Acesta arată către Sebastian Ghiță

Catiusa Ivanov

Cetățenii din sectorul 3 al Capitalei doresc să îl demită pe primarul Robert Negoiță prin referendum. Potrivit unui anunț postat pe Facebook aceștia au început să strângă semnături, pentru organizarea unui referendum de demitere fiind nevoie de acordul a cel puțin 25% din populația cu drept de vot din sector.

Potrivit anunțului postat pe Facebook, oamenii cer demiterea primarului din următoarele motive:

  1. Primarul Robert Negoiță are datorii neplătite la ANAF în valoare de aproximativ 45 milioane Euro. Cum poate fi un infractor bun administrator al bunului public?
  2. Încălcarea promisiunilor electorale în privința taxei pentru salubrizare. În campania electorală Robert Negoiță a promis taxa 0 pentru salubritate, dar imediat ce și-a început mandatul a crescut această taxă cu 60%
  3. Încălcarea promisiunilor electorale în privința reabilitării termice a blocurilor din sector. În campania electorală Robert Negoiță a promis reabilitare gratuită pe toată perioda mandatului, dar în prezent cetățenii sunt nevoiți să plătească pentru reabilitarea termică a blocurilor, care se face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții: peste 60 milioane Euro, bani ce vor trebui plătiți de cetățeni. De asemenea cetățenii trebuie să plătească și cele 8 milioane Euro doar consultanță în procesul reabilitării termice din sectorul 3, o sumă catastrofal de mare comparativ cu sumele practicate în domeniu.
  4. Deturnarea de fonduri prin plata ilegală către anumite firme privilegiate a peste 8,5 milioane de euro în 2012, potrivit raportului Curții de Conturi. Inspectorii spun că banii au fost dați unor firme private, prin modificarea unor contracte. Banii plătiți ilegal de Primăria Sectorului 3 reprezintă 95% din prejudiciul total produs la nivelul Capitalei.
  5. Distrugerea spațiului verde din jurul blocurilor, prin betonarea aleilor, scuarurilor, alveolelor, grădinilor din jurul celor peste 2000 de blocuri. Distrugerea a peste 5 hectare spațiu verde.
  6. Betonarea a peste 8000 de arbori și condamnarea acestora la moarte sigură prin folosirea unor lacuri chimice industriale de sufocare a acestora sau betonarea rădăcinilor.
  7. Comasarea școlilor și generarea unui proces amplu de înghesuire a elevilor și folosirea infrastructurii școlare pentru interesele de partid- vezi exemplul Sălii de Sport Elie Radu, redenumită Apollo.
  8. Realizarea unor lucrări ilegale pe Bulevardul Unirii în valoare de 15 milioane Euro.
  9. Schimbarea inutilă a peste 5000 de bănci de pe arterele sectorului cu noi bănci modulare, mult supradimensionate față de nevoile reale.
  10. Concesionarea parcurilor din sector și alocarea a peste 50 de milioane de euro pentru firma Cris Garden pentru suma modică de 6.500 Euro/an
  11. Plata a 1,7 milioane de Euro pentru fântână din fata Cinematografului Gloria, o investiție inutilă cat timp la 30 de metri se află Parcul Alexandru Ioan Cuza.
  12. Plată a peste 3 milioane de Euro pentru bordurile roșii de pe marile bulevarde: Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady.
  13. Ghetoizarea sectorului prin îngrădirea locurilor de joacă cu garduri de 2 metri.
  14. Lipsa de transparență decizionale față de cetățeni, întrucât nici un proiect aprobat de primărie nu a fost supus dezbaterii publice, conform legii.
  15. Promovarea unor personaje supuse strict politic în funcții de conducere în Primăria Sector 3, enumerând pe Constantin Mitache (administrator proiecte europene și vicepreședinte PSD), George Manciu (director utilități publice, mebru PSD), Octavian Ghețu (director economic, fost angajat al firmelor primarului), Pencea Florentina (secretar Consiliu Local, prefect al Județului Ilfov care a avizat dosarul de construcție a blocurilor lui Robert Negoiță care au luat foc).
  16. Ignorarea sesizărilor cetățenilor, la care nu se răspunde conform legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice.
  17. Desfășurarea de lucrări fără autorizație de mediu în parcul Titanii, încălcându-se legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților

Formularele pentru strângerea de semnături pot fi descărcate de aici:https://www.facebook.com/events/1604675803093954/1605023479725853/?ref=notif¬if_t=plan_mall_activity

Robert Negoiță: Ghiță e de vină

Robert Negoiță a declarat joi că în spatele acțiunii de strângere de semnături pentru demiterea prin referendum se află un partid nou înființat, aluzie la formțiunea anunțată de Sebastian Ghiță după ce a fost dat afară din PSD, și nu are motive să își dea demisia deoarece și-a respectat promisiunile făcute în campania electorală. Consilierii PDL din Consiliul Local sector 3 spun că nu au nicio legătură cu această acțiune cetățenească, dar că îi vor sprijini pe cetățeni în ceea ce privește strângerea de semnături.

“Tocmai s-a înființat un partid și cred că el inițiază astfel de lucruri. Ei spun că taxa 0 la gunoi a fost crescută cu 60%. La noi este taxa 0 la gunoi. De când sunt eu primar, locuitorii din sectorul 3 nu mai plătesc taxa la gunoi. De ce să îmi dau demisia dacă m-am ținut de cuvânt. La reabilitare termică nicio primărie din țara asta nu a reabilitat mai multe blocuri decât noi, de când am devenit primar. Trebuie să veniți să vedeți ce școli am făcut noi în sector, grădinițe, creșe, parcuri. De ce să îmi dau demisia? Eu vreau să continui să fac lucruri bune pe acest mandat”, a declarat Negoiță în cadrul ședinței de Consiliu local de joi.

Referitor la acuzația de betonare a sectorului, Robert Negoiță a declarat că a explicat pe Facebook ce se întâmplă.

“Știu că sunt mulți cetățeni revoltați să vadă schimbările radicale care se petrec în jurul lor. Știu că plopii și corcodușii din fața blocului au valoare sentimentală pentru locatarii care, mulți dintre ei, au crescut odată cu acești pomi. Soluțiile de modernizare pe care le-am implementat nu ne vor lăsa fără spațiu verde! Trebuie doar să aveți răbdare să vedeți rezultatele pe termen lung ale schimbărilor pe care le facem acum”, a postat Negoiță pe Facebook.

Acesta a lămurit și misterul bordurilor roșii puse în tot sectorul.

“Erau două borduri una peste alta. Mașinile le deranjau și creștea iarba printre ele. Am încercat să văd ce se întâmplă în țări mai dezvoltate. Nu e invenția mea”, a spus Negoiță.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

foto http://www.evz.ro/