Articole

(România Curată) Lovitură dură pentru Schweighofer! Corectitudinea certificatelor companiei verificată în Austria

articol – romaniacurata.ro
foto – riseproject.ro

6 august 2015

Certificatorul international de produse lemnoase și de întreprinderi de prelucrare a lemnului, PEFC (Programme for the Endorsement of Forest Certification), cel care a (re)acordat în iunie 2015 firmei Holzindustrie Schweighofer, printr-o firmă împuternicită, un certificat “Custody of Chain – CoC”, a trimis o plângere către respectiva firmă ‘subcontractată’ – Holzforschung Austria -, prin care-i solicită să verifice conformarea Schweighofer cu certificatul emis, arată Asociația Neuer Weg.

PEFC este o certificare internaţională ce garantează că lemnul prelucrat sau achiziţionat de Holzindustrie Schweighofer este lemn controlat, legal, din surse necontroversate. Compania s-a folosit de această certificare pentru a se apăra după ce controlul Ministerului Mediului a găsit numeroase nereguli la fabricile din România.

Motivul care stă la baza acestei plângeri îl reprezintă cele relatate recent în presa cu privire la rezultatele controlului Ministerului Mediului la fabricile Schweighofer din Sebeș și Rădăuți, cât și la firmele unor furnizori de lemn. Raportul controlului, ce a durat nu mai puțin de 5 săptămâni a fost depus recent de către minister la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece au apărut o serie de suspiciuni privind legalitatea provenienței lemnului, a avizelor de transport și a datelor înscrise în sistemul SUMAL. Una dintre cerințele de bază pentru obținerea unui certificat PEFC CoC îl constituie tocmai refuzul categoric al lemnului tăiat ilegal.

PEFC Austria a anunțat că va face publică atât reclamația adresată celor de la Holzforschung Austria (‘Cercetarea lemnului Austria‘), cât și răspunsul acestei firme. Într-un mail adresat astăzi (joi)  PEFC Austria de către Neuer Weg se atrage atenția asupra faptului că Holzforschung Austria se află de mai mulți ani în relații economice cu Schweighofer, ceea ce pune sub semnul întrebării obiectivitatea și imparțialitatea certificatorului.

Reclamatia PEFC vine și în contextul în care chiar și presa economică (de ex. ziarul Wirtschaftsblatt) și televiziunea publică (ORF) din Austria au relatat (din nou) despre suspiciunile de ilegalitate în activitatea Schweighofer în România, respectiv sesizarea Parchetului de către Ministerul Mediului.

Conform Asociației Neuer Weg, toate acestea arată cum, treptat, imaginea companiei în Austria se apropie tot mai mult de imaginea negativă din România. Or, asta înseamnă nu doar antipatia publicului general ci, mai cu seamă, un risc crescând pentru Schweighofer de a-și pierde tot mai multi clienți (și aliați) de pe piețele germane și austriece.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Dezvăluirile și filmul anchetei privind practicile companiei Schweighofer-Holzindustrie, prezentate în Parlament. Concluzii

foto – romaniacurata.ro
articol – Octavian Alexandru Berceanu - romaniacurata.ro

Octavian Alexandru Berceanu -  foto - romaniacurata.ro

Octavian Alexandru Berceanu – foto – romaniacurata.ro

Ancheta jurnaliștilor de la EIA a fost prezentat azi (marți) în cadrul comisiilor reunite de Mediu, Juridică și de Agricultură ale Camerei Deputaților. Ancheta, filmată cu camera ascunsă, dezvăluie modul în care șefii companiei austriece Schweighofer-Holzindustrie se arată dispuși să cumpere lemn tăiat ilegal (ba chiar promit și bonusuri financiare pentru asta!), dar și documente de lobby ale companiei. Filmul și documentele le puteți vedea aici – click. (România Curată)

***

Azi am fost în Parlamentul României pentru promovarea în rândul deputaților a concluziilor anchetei jurnalistice făcută de EIA-USA. Tot azi, prin proiectarea investigației derulate de Envirovnmental Investigation Agency- USA, Parlamentul României a fost pus în fața dovezilor privind lemnul tăiat ilegal și achiziționat de către austrieci. Câteva lucruri trebuie lămurite.

Documentarul este clar pentru ca autoritățile să înțeleagă că noi am înțeles rolul jucat de instituțiile statului. Acestea au înlesnit crearea unui monopol (monopson) pe piața achizițiilor de lemn prin favorizarea directă a unui competitor, respectiv oferindu-i acces direct și nelimitat la resursa de materii prime prin contractele cu Romsilva.

Acest fenomen a dus la :

1. Înlăturarea cu bună știință a tuturor micilor competitori, respectiv ateliere de tâmplărie, fabrici de mobilă, ateliere meșteșugărești și toată industria care valorifică superior lemnul, calitativ și cantitativ, adică de 5-9 ori mai bine decât austriecii. Acest efect se vede direct în bugetele locale.

2. Dispariția unor ramuri industriale a făcut ca pierderea directă a locurilor de muncă să trimită câteva zeci de mii de oameni în asistență socială. Micii negustori și prestatori de servicii locali au avut și ei de suferit și au închis afacerile. Acest efect se vede direct în bugetele locale.

3. Oferirea accesului la resursa de materie primă, nelimitat și dedicat unei singure companii (au fost și altele, însă nesemnificative, doar pentru decor) a generat prejudicii enorme bugetului statului. Acest efect se vede în bugetul statului.

4. Permiterea companiei să încurajeze crima organizată prin achiziția lemnului provenit din tăieri ilegale. Sumele strânse din activități de defrișare și comerț ilegal sunt consumate în cadrul altor activități ilegale, generatoare de venituri, precum dări de mită, finanțările mișcărilor radicale, specula imobiliară, cămătărie, comerț ilegal cu diferite produse. Acest efect se vede în creșterea corupției și a costurilor privind combaterea acesteia, dezvoltarea rețelelor de crimă organizată și probabil sponsorizarea ilegală a campaniilor electorale.

5. Distrugerea lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice prin colmatarea albiilor și a lacurilor de acumulare. Acest efect este direct și greu cuantificabil, însă este evident și vizibil de-a lungul râurilor a căror amenajare a costat enorm bugetul de stat. Exemple sunt pe râurile a căror amenajare a albiilor, conform datelor tehnice, trebuiau să reziste câteva zeci de ani, însă termenul acesta s-a redus la 2-5 ani. Din cauza defrișărilor masive, versanții muntoși sunt spălați imediat de stratul organic de sedimente, iar acestea sunt cărate în albiile inferioare. În cazul lacurilor de acumulare, care însumează mai multe guri de vărsare, lucrurile stau mult mai rău. Vorbim de anularea unor investiții derulate pe parcursul a câtorva generații, cu costuri imense în rândul populației.

cititi mai mult pe http://www.romaniacurata.ro/dezvaluirile-si-filmul-anchetei-privind-practicile-companiei-schweighofer-holzindustrie-prezentate-in-parlament-concluzii/