Olimpicii români au reeditat succesul repurtat în 2014 la Olimpiada Internaţională de Fizică, reuşind acelaşi palmares remarcabil – 5 medalii: două de aur, două de argint şi o medalie de bronz. Datorită acestui rezultat, România a ocupat din nou primul loc în Europa, respectiv locul 10 în lume, informează Ministerul Educației într-un comunicat de presă.
Medaliile de aur au fost cucerite de Tudor Creţu (argint în 2014) şi Ştefan Eniceicu (aur în 2014), elevi în clasa a XI-a, la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală. De asemenea, lui Ştefan Eniceicu i-a fost decernat şi premiul special din partea Societatii Europene de Fizică pentru cel mai mare punctaj obţinut de un elev din Europa la proba teoretică (29,8 puncte din maximum de 30).
Laureat cu aur la ediţia precedentă, Cristian Alexandru Frunză (clasa a XII-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) a obţinut anul acesta o medalie de argint, performanţă atinsă şi de colegul său de liceu, Răzvan Radu (clasa a X-a). Medalia de bronz a intrat în posesia Ilenei Rugină, elevă în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică.
Delegaţia României a fost condusă de Adrian Dafinei, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti şi însoţită de Delia Davidescu (profesor la Liceul Internaţional de Informatică) şi Sebastian Popescu, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Fizică a Universităţii „A.I. Cuza” din Iaşi.
A 46-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică s-a desfăşurat în Mumbai (India), în perioada 4-12 iulie, reunind peste 200 de concurenţi din 50 de ţări.
foto – adevarul.ro
articol – Elena Dumitru – adevarul.ro
3 decembrie 2013
N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”.
Au un nivel de trai mai ridicat decât românii, cei mai mulţi trăiesc din agricultură şi sunt mândri de gospodăriile lor. Toţi sunt conştienţi de beneficiile pe care le au datorită paşaportului maghiar. Unii mai vin în vacanţe când şi când în România, „tare proaste-s străzile, dar şi prin Ungaria mai găseşti drumuri proaste”.
Cam atât îi mai leagă de ţara de dincolo de Tisa, că rudele s-au dus pe rând, iar ei le-au adus şi îngropat în Ungaria, unde pot vedea de mormintele lor. Pentru ceea ce-au vrut cu adevărat din România, au găsit soluţii: şi-au făcut abonamente la furnizori de cablu, dar nu vor toate posturile de televiziune, ci doar Etno, Hora, Taraf, Favorit şi Trinitas.
*** „Case ieftine Ungaria” – aşa au căutat pe Google Florin şi Adriana Bunea, în iulie 2013. Trăiseră peste 40 de ani în judeţul Prahova. Lucrau în Câmpina, el la Căile Ferate Române, ea la o firmă de construcţii. Primele rezultate oferite de motorul de căutare le-au indicat localitatea Méhkerék (Micherechi, în română). În august se mutaseră deja acolo alături de cei doi copii, unul de şase ani, celălalt de 16. N-au cetăţenie ungară, nu ştiu deloc limba, nu au rude sau cunoştinţe acolo.
Decizia n-a fost luată nici din teribilism, nici din impulsivitate. După câteva ciocniri neputincioase cu sistemul de sănătate din România, când fiul cel mic a avut ceva probleme, familia Bunea a decis că-n România nu se mai poate. Patru luni mai târziu, ne primesc pe noi în curtea cu gazon a unei case mari, noi, o curte suficient de mare încât să încapă în spate şi un solar.
Îşi vând legumele în România
Care-i prima impresie despre unguri?
„Ca fraţii noştri! Mai rău e un român ca ungurii! Ungurii? Vă legaţi la suflet cu ei! Sunt nişte oameni civilizaţi, n-am cuvinte, n-am cuvinte…”, spune Florin.
Şi-au ridicat singuri solarul cumpărat cu 1.000 de euro de la Oradea la fel, tot cu ajutorul internetului şi sub supravegherea periodică a viceprimarului Bertold Netea şi a vecinilor, mereu gata c-un sfat.
„Vă spun sincer, au făcut o muncă perfectă, pe când un micherechean nu face aşa”, spune Netea. Au vândut deja prima producţie de roşii şi castraveţi, parţial în Ungaria – doar pe lângă Micherechi sunt vreo trei fabrici de conserve, parţial în pieţe din România şi, când i-am lăsat noi, făceau planuri pentru a începe să vândă şi flori.
„Nu s-a obişnuit”
La fel de entuziastă era şi familia Igaş (foto), în urmă cu 13 ani, când s-a mutat din România alături de cei doi copii, Naniana, de patru ani, şi Timotei, care se pregăteşte acum de clasa a IX-a. Între timp li s-a mai alăturat Ruben, născut în Ungaria. Locuiau înainte în Dumbrăviţa de Codru din judeţul Bihor, unde mai au şi acum câteva rude.
Printre ele şi Naniana, care a insistat până când părinţii au lăsat-o să se întoarcă în România. „Nu s-a obişnuit”, ne spune mama ei, şi-apoi ne povesteşte cu patos cum profesorul de limba română de la şcoală prefera să premieze mereu alţi copii, din comunitatea istorică de români, şi pe Naniana o trecea cu vederea – mama sa crede că se întâmpla aşa pentru că era româncă din România. Nici cu colegii nu era totul lapte şi miere.
„Vinituri”
Aşa că fata s-a întors acasă, la bunicii din partea mamei, face în continuare şcoală şi nu se gândeşte să mai vină în Ungaria. „Aşadar decizia asta, de a vă muta aici, v-a rupt familia?” „Da”, răspunde fără să stea pe gânduri mama fetei. Din partea soţului nu mai au rude în România.
„Şi vă gândiţi vreodată să vă mai întoarceţi în România?” Bărbatul ezită, însă femeia este categorică: „Nu. Niciodată”. Şi orice urmă de Naniana a dispărut din ochii ei. Doar Timotei ce se foieşte, el recunoaşte că s-a gândit la România, mai ales în ultimul an. Trebuie să-şi aleagă un liceu. El vrea să se facă fotbalist, părinţii nu prea l-ar lăsa, e greu, e nevoie de sponsori, iar băiatul şi-a cântărit şansele luând în calcul şi mutarea înapoi în România.
Problemele Nanianei n-au fost unice. Comunitatea istorică de români din Ungaria este închisă şi reticentă faţă de „vinituri” – românii care au venit aici după căderea comunismului. Preotul Ioan Bun, care slujeşte la biserica ortodoxă română din Micherechi, povesteşte că a fost numit astfel de cel puţin două ori, o dată de un alt preot ortodox, altă dată de un enoriaş.
Bunicul din Bihor a murit acum patru ani, l-am adus aici şi l-am înmormântat. Acolo n-avea cine să aibă grijă de mormânt.
familia Igaş din Micherechi
Sat „rămas”, salvat de agricultură
Familia Iova face parte din comunitatea istorică de români şi locuieşte de când se ştie în Micherechi. Acum, satul a mai „urcat”, dar, când erau ei tineri, acum 20-25 de ani, satul era „foarte rămas” – de la expresia „rămas în urmă”. Tot ce-au făcut oamenii aici au ridicat datorită agriculturii – majoritatea familiilor din Micherechi trăiesc din producţia de legume din solare.
Omul care „i-a primit pe toţi românii care ajungeau la Micherechi”
Dumitru Bîgu a ajuns în Micherechi din oraşul Solca, judeţul Suceava, imediat după Revoluţie. Unul dintre fraţii lui mai mari reuşise să fugă aici de pe vremea lui Ceauşescu şi s-a stabilit mai întâi la Chiticaz, apoi „a auzit de un alt sat, tot de români, şi s-a mutat aici, la Micherechi”. Dumitru venise să stea două săptămâni la fratele lui, dar n-a mai plecat.
Şi-a cunoscut soţia, pe Eriko, româncă din comunitatea istorică. S-au căsătorit în 1993, cu binecuvântarea tatălui acesteia, un bărbat mărunţel, cu păr alb, pomeţii roşii de soare şi ochi mici şi rotunzi care te urmăresc din primul hol al casei familiei Bîgu, dintr-o fotografie cu doliu în colţ. Acestui om i-a rămas vorba că era „tare deschis cu toţi românii, el i-a primit pe toţi care ajungeau din România”, ba chiar a insistat să umble la rândul lui prin ţara vecină, a ajuns până la Suceava, vizitând comunităţi penticostale sub supravegherea securiştilor.
O echipă de jurnalişti a mers în Ungaria şi a stat de vorbă cu românii de acolo. Le-a aflat problemele, le-a ascultat limba, a văzut cine sunt şi cum trăiesc. Apoi, s-a întors în România, în judeţul Harghita. Acolo a încercat să-i înţeleagă pe ungurii din România. Adevărul vă prezintă povestea celor două comunităţi fără ţară într-un documentar în premieră pentru mediul online românesc.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează
foto – infoprut.ro
„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele RomânieiTinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.
Coloana pe Calea Ieșilor, înAinte de a fi ieșit din Chișinău. Acum unioniștii se află pe jos la câțiva kilometri în afara Chișinăului. SPRIJINIȚI-LE EFORTUL!
Marşul lui Ştefan cel Mare // Mii de tineri dintre participanţii la MAN au plecat pe jos spre Bucureşti pentru Unire
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
5 iulie 2015
Cu ruscacuri în spate, mii de tineri dintre participanţii la Marea Adunare Naţională (MAN), organizată astăzi în centrul Chişinăului, au pornit spre București în Marșul lui Ștefan cel Mare pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Marşul, un veritabil tur de forţă, va dura între 5 şi 11 iulie. Dedicat voievodului simbol al neamului nostru, marșul a pornit din Piața Marii Adunări Naționale, și se va îndrepta către București. Pe teritoriul Republicii Moldova, marșul va urma traseul Strășeni – Călărași – Ungheni. Oamenii care locuiesc în localitățile prin care va trece coloana de manifestanți sunt îndemnați de către organizatori să se alăture Marșului lui Ștefan cel Mare cel puțin o zi, în intervalul menționat.
Dați share, să știe toată Moldova că: Duminică, 5 iulie, ora 14.00, toți urmașii sfântului Ștefan vor fi la MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ!
Marsul lui Stefan cel Mare – Chişinău – 5 iulie 2015 – foto – infoprut.ro
Peste 30.000 de persoane au cerut astăzi, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
5 iulie 2015
Peste 30.000 de persoane cer la acestă oră, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Actriţa emerită Ninela Caranfil a citit Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova.
Oamenii scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”.
„Haideți să refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”, a vorbit mulţimii de pe scena instalată în centrul Chișinăului senatorul liberal de la Bucureşti Dorin Dobra.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro
Manifestația a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.
„Cetățenii Republicii Moldova vor vota Unirea cu România în cadrul Marii Adunări Naționale de la Chișinău. Duminică, 5 iulie, toți cei care consideră că Unirea este unica salvare în contextul crizei economice, politice și sociale interne, dar și în cel regional tensionat, ies în stradă pentru un viitor mai bun”, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012″.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro
Această Mare Adunare Națională este a patra manifestație de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naționale din 1989, 1990 și 1991, anul 2015 este considerat momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti și pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.
Personalități marcante de la Chișinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale (BUN), precum și zeci de asociații ale Diasporei, au lansat ieri către toți cetățenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Națională.
„Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale. Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice”, consideră Anatol Petrencu, Valeriu Saharneanu, Andrei Țurcanu, Val Butnaru, Vasile Bahnaru, Mihai Cimpoi, Tudor Ungureanu, Sandu Grecu, Ion Negrei, Petru Bogatu, Iulian Filip, Alexandru Bantoș, Andrei Sochircă, Sandu Grecu și Iurie Borș.
Semnatarii apelului mai notează că unica șansă de revenire în familia popoarelor europene pentru Republica Moldova este reunificarea cu România.
Chişinău – 5 iulie 2015
,,De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești”, se arată în documentul Consiliului Onorific al BUN.
Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova:
„După 24 de ani de independență la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecință azi avem:
– o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;
– o țară declarată neutră în Constituție cu o armată străină de ocupație și cu depozite enorme de armament aparținând altui stat;
– instituții de stat nefuncționale: procuratura, Banca Națională, SIS-ul, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională de Integritate etc.;
– un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;
– o lipsă totală a securității energetice;
– lipsa strategiilor de dezvoltare a domeniilor social-economice de bază;
– o politică externă inconsecventă, amorfă și docilă față de fosta metropolă;
– nicio perspectivă de viitor prosper;
– lipsa unei elite politice și a unor lideri capabili de rezolvarea problemelor existente.
Ca rezultat al acestei situații, Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale.
Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice.
Noi însă avem o șansă de revenire rapidă în familia popoarelor europene. Este reunificarea pe cale democratică, cu respectarea tuturor normelor legale, a Republicii Moldova cu România, o țară prosperă a Uniunii Europene, cu care ne leagă unitatea de limbă, istorie și tradiții comune. E o șansă, pe care actualul Parlament și actuala clasă politică refuză s-o fructifice printr-o decizie fundamentală.
De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești.
Semnat – Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale:
Anatol Petrencu, profesor universitar, istoric
Valeriu Saharneanu, jurnalist
Andrei Țurcanu, profesor universitar, doctor hab. în filologie
Val Butnaru, publicist, dramaturg
Vasile Bahnaru, directorul institutului de filologie al AȘM
Mihai Cimpoi, academician, critic literar, ex-președinte al Uniunii Scriitorilor
Tudor Ungureanu, artist popular
Sandu Grecu, jurnalist
Ion Negrei, istoric
Petru Bogatu, jurnalist
Iulian Filip, scriitor
Alexandru Bantoș, scriitor, jurnalist, redactor-șef „Limba Română”
Andrei Sochircă, actor
Sandu Grecu, actor
Iurie Borș, creator, om de afaceri de succes”
Consiliul Onorific al BUN este alcătuit din personalități marcante din Republica Moldova – academicieni, istorici, lingviști, scriitori, publiciști, actori, artiști – care susțin reunirea celor două state românești și militează activ pentru înfăptuirea acesteia.
,,Susținem Unirea Republicii Moldova cu România. Ne exprimăm convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cerem parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii”, se precizează într-o declarație a 40 de asociații ale românilor plecați din România și Republica Moldova peste hotare, printre care și Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, Asociația Moldo-Elenă ,,Orfeu” din Atena, Asociația Românilor din Suedia, Asociația Moldovenilor din Marea Britanie, Asociația ,,Dacia” din Roma.
Declarația de susținere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora:
Noi, membrii asociațiilor românești din întreaga lume,
AVÂND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și unitatea de limbă, cultură și credință a românilor de pe cele două maluri ale Prutului,
CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind acte infirmate de evoluția istoriei și ținând cont de voința populației Basarabiei și Bucovinei,
SUBLINIIND că înțelegerea încheiată la 23 august 1939 (pactul Molotov-Ribbentrop), între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei naziste, este nulă ab initio,
RECUNOSCÂND că adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 și recunoașterea statului moldovenesc de către România a fost un pas necesar în acea perioadă spre apropierea celor două state românești,
FIIND CONVINȘI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanță crucială pentru dezvoltarea poporului român,
CONSIDERÂND că semnarea Actului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2014 constituie un pas sigur spre integrarea Republicii Moldova în spațiul economic, cultural și politic european, din care face parte și România,
REAFIRMĂM dreptul popoarelor la determinarea propriului destin și
ADOPTĂM următoarea
DECLARAȚIE:
SALUTĂM participanții la Marea Adunare Națională din Chișinău, 5 iulie 2015.
SUSȚINEM Unirea Republicii Moldova cu România.
NE EXPRIMĂM convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.
CEREM parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii.
DECLARĂM că vom susține plenar, prin activități comune, eforturile societății civile din România și Republica Moldova îndreptate spre atingerea idealului Unirii.
NE ADRESĂM participanților la prezenta Mare Adunare Națională cu îndemnul de a ne uni eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Unirii printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU .“
Declaraţia Diasporei este semnată de către Comunitatea Moldovenilor din Quebec, (Ala Mîndîcanu), Asociația Culturală Română, (Marius Finca), Asociația Scriitorilor de Limbă Romană din Québec, (Adrian Erbiceanu), Asociația Românilor din Laval, (Vania Atudorei), Ziarul Accent de Montréal, (Simona Pogonat), Ziarul ZigZag Român-Canadian, (Răzvan Dupleac), Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, (Alex Cetățeanu), Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, (Livia Nemțeanu-Chiriacescu), Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, (Dorin Dușciac), Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Asociația Culturală „(Re)descoperă România!”, Atena, Asociația Moldo-Elenă „Tyras”, Atena, Asociația Românilor din Suedia, Inițiativa „Solidaritate pentru România”, Asociația „Moldova Vision”, Dublin, Asociatia „La Maison Roumaine”, Paris (Alexandru Herlea), Asociația Moldovenilor din Marea Britanie (Antonela Maioru), Asociatia „Pro-diaspora France” (Ion Ciobanu), Asociatia universitara „Eminescu” din Geneva (Chiril Tîșcic), Asociația „Connect Moldova” din Castelfranco, Veneto, Italia, Asociatia „FC Moldova”, Asociatia „Synergie Franco-Moldave” (Lucretia Barladeanu), Asociatia A.M.I.C.I. (Italia-Venetia) (Iurie Bojonca), Asociatia de Moldoveni din Belgia „NOROC” (Aurica Uscov), Asociația „Neo-Dacii”, Strasbourg (Gheorghe Bobeică), Asociatia „Connexion Moldavie” (Violeta Grițcan), Federația Asociațiilor de Români din Europa (Daniel Țecu), Asociația Românilor „Unirea” din Göteborg, Asociația „Dacia”, Roma, Asociația Femeilor Românce din Italia – Silvia Dumitrache, președinte, Asociația „Dacia Mestre-Venezia” (Eugenia Belibov), Grupul de Inițiativă al Diasporei Unioniste din Germania (Ghenadie Boțoc), Comunitatea Moldovenilor din Chicago (Mariana Berbecaru), Comunitatea Moldovenilor din Arizona (Mariana Lozovanu), Grupul Românilor din Irlanda (Marius Marosan), Fundatia ”DOR”, Montreal, Canada (Nicolae Margineanu), „My Romania Group”, Marea Britanie (Robert Willy Toperțer), Asociația „Pro-Neamul”, Franța, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” si Radio Tv „Unirea”, Austria (Ioan Godja), Asociația Culturală „Mihai Eminescu”, Paris (Margareta Luta).
30.000 de persoane au solicitat, la Chişinău, UNIREA CU ROMÂNIA
articol – stiri.tvr.ro
05 Iulie 2015
La Chişinău s-a cerut unirea cu România. Sute de oameni, membri şi simpatizanţi ai platformelor unioniste, s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De acolo, au plecat în marş spre Bucureşti.
ACTUALIZARE 18:10 Potrivit infoprut.ro, manifestaţia a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.
În cadrul demonstraţiei, senatorul PNL Dorin Dobra i-a îndemnat pe oameni să “refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”
ACTUALIZARE 18:04 Organizatorii au anunţat că la marş au participat aproximativ 30.000 de persoane, iar, de la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, “care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.
În comunicatul organizatorilor se mai menţionează că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).
Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular.
O manifestaţie unionistă de amploare a început în centrul Chişinăului, pe care organizatorii o numesc Marea Adunare Naţională. Sunt oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei au venit tocmai de la Bucureşti ca să ceară unirea, a precizat coresondentul TVR Moldova, Natalia Ciumac, pentru Telejurnal.
Manifestanţii au venit ca să spună că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului şi ne putem bucura de o ţară mare. Un tricolor imens a fost desfăşurat de-a lungul Pieţii Marii Adunări Naţionale. Acţiunea este supravegheată de sute de poliţişti.
Manifestaţia nu se va încheia aici. Oamenii vor merge în marş spre Bucureşti: cinci zile vor merge pe teritoriul Republicii Moldova. Marşul va continua până la Vama Ungheni. Participanţii care vor avea paşapoartele la ei vor trece graniţa şi vor face un tur al Munteniei şi Ardealului cu trenul şi autocarul. Manifestaţia se va încheia la Bucureşti, a conchis corespondentul TVR Moldova.
Marea Adunare Națională de la Chișinău: 30.000 de participanți
articol – AGERPRES/(AS — editor: Angela Sârbu)
5 Iulie 2015
Aproximativ 30.000 de oameni au participat la Marea Adunare Națională care a avut loc duminică în centrul Chișinăului, informează un comunicat al organizatorilor.
”Treizeci de mii de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău au votat Unirea cu România. Din centrul Chișinăului, unioniștii au plecat pe jos, în Marșul lui Ștefan cel Mare, spre București”, se afirmă în comunicat.
De la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, ”care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.
Toată manifestația s-a desfășurat sub efigia lui Ștefan cel Mare. ”Ghidați de memoria și imaginea celui care a fost cel mai mare domnitor din toate timpurile, am pornit în marș spre București. Îi chemăm alături de noi pe toți cei din localitățile în care vom ajunge, pentru a ne face un viitor demn. Vrem să mergem pe jos și să le cerem fraților de peste Prut să ne accepte Unirea. Domnule președinte Iohannis, primiți-ne acasă! ”, a declarat Anatol Ursu, președintele Mișcării Civice Tinerii Moldovei, una dintre asociațiile organizatoare.
Comunicatul informează, de asemenea, că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).
Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular, se precizează în comunicat.
Pregătirile sunt în toi la Chișinău. Banner pregătit pentru azi în marș, va merge până la Prut, alături de tinerii Moldovei. Azi, toți ochii României pe CHIȘINĂU. Pe 11 iulie ne adunăm cu toții la Prut(Ungheni)
Noi suntem pregătiți să plecăm în Marșul lui Ștefan cel Mare. Dar mai întâi ne vedem la 14h la Marea Adunare Națională! https://www.facebook.com/events/449703591846064/
Zeci de mii de moldoveni vor vota, simbolic, Unirea cu ţara mamă
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
05.07.2015
Zeci de mii de cetăţenii ai Moldovei de peste Prut sunt aşteptaţi, duminică, să voteze unirea cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, care va avea loc duminică, ora 14:00, în centrul Chişinăului. Adunarea va fi urmată de un marş pe jos spre Prut.
“După trecerea la grafie latină (Prima Mare Adunare Naţională – 27 august 1989), schimbarea denumirii statului în Republica Moldova (a Doua Mare Adunare Naţională -16 decembrie 1990) şi proclamarea Independenţei faţă de URSS (a Treia Mare Adunare Naţională – 27 august 1991) – a venit momentul să convocăm a Patra Mare Adunare Naţională: 5 iulie 2015.
Vom umple Piaţa şi refacem cele mai importante momente ale istoriei noastre recente. În 2015, ca şi atunci, oamenii nu mai pot suporta regimul existent şi înţeleg că singura soluţie pentru a depăşi situaţia în care ne aflăm este Unirea cu România. Drept dovadă, în ultimele luni în Chişinău au ieşit zeci de mii de persoane şi au cerut UNIREA!
A fost un început bun însă ceea ce urmează să se întâmple în această vară va fi şi mai BUN pentru viitorul nostru. Haideţi să mobilizăm toţi chişinăuienii şi toţi locuitorii satelor şi oraşelor, cu mic, cu mare. Toţi elevii, studenţii, oamenii de afaceri, agricultorii, intelectualii trebuie să fie prezenţi pentru a vota Unirea cu România, aşa cum s-a votat limba română, suveranitatea şi independenţa în perioada formării Republicii Moldova şi începutului desprinderii ei de Moscova.!”, scriu, pe Facebook, reprezentanţii Platformei Unoniste Acţiunea 2012, unul dintre organizatorii evenimentului de astăzi.
Convocată de Blocul Unităţii Naţionale (BUN), format din 22 de entităţi nonguvernamentale, printre care Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Represiunilor din Moldova, Marea Adunare Naţională va fi a patra astfel de manifestaţie din istoria statului format în urma destrămării URSS.
Anterior evenimentului, personalităţi marcante de la Chişinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale, precum şi zeci de asociaţii ale Diasporei, au lansat către toţi cetăţenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Naţională, potrivit infoprut.ro.
“Vă îndemnăm, stimaţi compatrioţi, să ieşim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Naţională, pentru a institui o largă mişcare civică de susţinere a cursului politic al reunificării ca o prioritate naţională a politicii celor două state româneşti”, se arată în apelul Consiliului Onorific al BUN către moldoveni.
La finele adunării, participanţii vor porni în marş, pe jos, spre Prut.
Gheorghe Badea și Valentin Vișoiu sunt numele investitorului, respectiv antreprenorului general al micro-hidrocentralelor de pe râurile Capra și Buda din Făgăraș, aflate pe lista celor pentru care Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României. În ciuda numeroaselor sesizări civice, care reclamau ilegalități în serie, MHC-urile au fost duse la bun sfârșit. România Curată vă prezintă CV-ul mai puțin romanțat al celor doi afaceriști, precum și conexiunile politice care le-au asigurat ”succesul”.
Badea, nașul fiicei primarului Piteștiului
Patronul celor zece MHC-uri de pe râurile Capra și Buda, Gheorghe Badea, a fost (până toamna trecută) șeful Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Argeș. E un afacerist local foarte cunoscut în județ, Badea producând subansamble pentru uzinele Dacia și pentru cele ale Ford de la Craiova. A fost partener de afaceri cu influentul Constantin Stroe (ex-șeful uzinelor Dacia, actualmente vicepreședinte în cadrul Renault România) și cu Constantin Scarlat (patronul CNCD, care la rându-i a fost arestat la domiciliu în Dosarul Publitrans, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu în contractul cu societatea de transport public din subordinea Primăriei Piteşti).
Scarlat ar fi obţinut contractul privind transportul public piteştean prin eludarea procedurilor de licitaţie. Presa locală scria că Scarlat e cercetat de DNA şi pentru afacerea ridicării de maşini, atribuite de același primar Tudor Pendiuc (PSD).
Un apropiat al lui Gheorghe Badea, Inal Cagri, a fost inclus pe parcurs în dosarul mitei către primarul Tudor Pendiuc. Asta după ce Ema Pendiuc, fiica primarului, a declarat că banii de apartament i-a împrumutat de la Inal Cagri, pe care i l-a prezentat Silviu Badea. Ultimul menționat este fiul lui Gheorghe Badea și administratorul afacerii cu MHC-uri. Procurorii susțin însă că dețin dovezi că împrumutul a fost antedatat, fiind doar de fațadă. De notat că Gheorghe Badea e nașul de cununie al Emei Pendiuc (vezi aici). Ca urmare a menționării numelui său în scandalul șpăgii primite de primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, la o zi după ce s-au efectuat percheziții la sediul Subansamble Auto SA, Gheorghe Badea a demisionat de la șefia CCI Argeș.
Gheorghe Badea deține și BACSI Investement Group SRL, care a beneficiat de fonduri UE (REGIO) de la MDRT în mandatul Elenei Udrea în valoare de 6,9 milioane lei pentru extinderea hotelului ESCALADE din județul Brașov. De asemenea BACSI a primit de la primăria Piteștiului, condusă de Pendiuc, un contract pentru livrarea unor echipamente pentru o sală de fitness.
Milionarul Vișoiu, turnătorul VIP-urilor
Constructorul MHC-urilor a fost firma CONARG CONSTRUCT SRL patronată de Valentin Vișoiu, considerat cel mai bogat argeșean în 2014, cu o avere de 70-75 milioane euro. Vișoiu a fost arestat la domiciliu în Dosarul Publitrans, fiind acuzat de spălare de bani şi că ar fi dat mită primarului Tudor Pendiuc un apartament de lux în București pentru a pune mâna pe contractul transportului public de persoane din orașul Pitești. Vișoiu e implicat şi în Dosarul ANRP, care a stat la baza arestării Alinei Bica, prietena Elenei Udrea, mituită de Dorin Cocoș. De la Vișoiu i s-a înfundat și lui Horia Georgescu, fostul șef al ANI. Tot de la Vișoiu i se trage și deputatului PNL Theodor Nicolescu.
În Dosarul ANRP, Vișoiu apare ca beneficiar al unei depăgubiri de 90 milioane euro, el fiind de fapt cureaua de transmisie a unei tranșe din șpaga încasată de Dorin Cocoș de la samsarul Gheorghe Stelian. Elena Udrea interacționase în trecut cu Gheorghe Stelian, care i-a vândut în 2006 ex-liderei PMP terenul din cartierul Floreasca (strada Frederich Chopin).
Valentin Vișoiu apare și într-o altă despăgubire de la ANRP. E vorba de o moșie a cunoscutei familii Brătianu, în urma căreia Vișoiu și alți trei parteneri de afaceri cu drepturi litigioase, printre care şi Radu Pricop, ginerele fostului președinte Traian Băsescu, au primit 10 milioane de euro despăgubiri de la ANRP.
foto – comunicatemedia.ro
articol – Gabriel Ferugean
Gabriel Ferugean
2 iunie 2015
Citesc pe undeva că MApN cere 10% (circa 2,6 milioane euro) din încasările clubului pe 2014 pentru brandul Steaua, în timp ce oficialii FCSB oferă doar 100 de mii de euro.
Undeva, pe la 2011, cineva a făcut o evaluare a brandurilor românești. Evident, brandul Steaua nu a ajuns acolo, pentru că nu era vorba și de cluburi sportive. Dar topul este unul relevant cu privire la valoarea brandurilor din România. Și pornește de la 355 milioane de euro pentru Borsec, trece pe la Dacia – 259, Ursus – 204, Dedeman – 50, Petrom – 24 și ajunge la 22 milioane de euro pentru Bucovina, a 50-a în top.
Probabil că lucrurile s-au mai schimbat oarecum în 4 ani dar bănuiesc că e destul de clar cît de realiste sînt pretențiile părților în această negociere.
Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.
In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.
Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.
Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).
Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.
In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.
Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.
Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.
foto – danielroxin.blogspot.ro
articol – Daniel Roxin – danielroxin.blogspot.ro
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a acceptat să-i ofere licență de exploatare canadienilor de la Carpathian Gold în zona Vaii Rovina, a anunțat compania într-un comunicat.
Canadienii de la Carphatian Gold au primit licența pentru o perioadă de 20 de ani, timp în care compania va săpa pentru aur și cupru. Perimetrul în cauză se află la doar 20 de kilometri de Roșia Montană. Vestea a făcut ca acțiunile companiei să sară în aer la bursă, acestea crescând cu 200%, într-o zi.
Este pentru prima oară când România oferă o astfel de licență fără nicio implicare a unei companii de stat în proiect.
Subsidiarul din România al Carpathian Gold, Samax România SRL va începe aducerea la zi a Evaluării Economice Preliminare din 2010, pentru a revizui costurile și opțiunile firmei canandiene.
Valea Rovinei face parte dintr-o zonă cunoscută drept „Patrulaterul de Aur”, una din cele mai prolifice areale din Europa în ceea ce privește metalele prețioase.
Carphatian Gold mai acționează și într-un perimetru din Brazilia, pe care îl are în proprietate. Șeful SAMAX România SRL, subsidiarul român al Carpathian Gold, este Alexandru Nicolici, fostul șef al companiei de stat Cuarț SA.
În anul 1989, Cuarț SA avea peste 5.000 angajati, având lucrari raspândite pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj si executa anual peste 40.000 m galerii, 250 m puturi, 1.400 m suitori si 70.000 m foraje cu sondeze, cu o cifra de afaceri anuala de cca. 24mil. USD.
Între timp, compania a fost închisă, titrează activenews.ro
Fondatorul Wikileaks Julian Assange a declarat, marţi, că este vital ca România să arate că practici precum existenţa unei închisori CIA pe teritoriul său nu sunt tolerate şi “să se ancheteze pe ea însăşi”, precizând că SUA se ocupă cu “abuzuri” şi “corup” astfel şi ţara noastră.
Fondatorul Wikileaks Julian Assange a dialogat cu jurnaliştii Gândul Claudiu Pândaru şi Andrei Luca Popescu, marţi seară, timp de o oră, prin intermediul unei transmisiuni online. Publicul a putut transmite întrebări pentru Julian Assange, pe pagina de Facebook “Frontline Club Bucharest / Event”. Discuţia cu Julian Assange a fost urmată de proiecţia filmului “1971″, ce prezintă cazul real al unui grup de activişti pentru pace care publică documente secrete compromiţătoare despre unele acţiuni ale FBI.
Astfel, întrebat dacă a meritat să fondeze Wikileaks şi să îşi asume consecinţele divulgării de date, Julian Assange a spus că timpul va da răspunsul în această chestiune.
“Timpul ne va da răspunsul. Nu cred că jurnaliştii trebuie să fie martiri (..), dar cred că mergem în direcţia bună”, a afirmat Assange.
Acesta a vorbit şi despre cum a reuşit, prin activitatea sa, să “lovească cele trei capete ale monstrului american”, adică şi puterea legislativă, şi pe cea executivă, dar şi puterea judecătorească.
“Noi am estimat că este un proces de 5-7 ani. Acum suntem aproape în anul al cincilea. Wikileaks, ca organizaţie, a reuşit să supravieţuiască şi să crească. Şi cadrul legislativ se clarifică”, a spus Julian Assange, în dialogul cu jurnaliştii Gândul.
De asemenea, Julian Assange a vorbit şi despre schimbările la care se aşteaptă odată cu alegerea unui nou preşedinte. “Sunt mari şanse ca următorul preşedinte american să fie unul democrat. Într-un mod pervertit, este mai bine pentru Wikileaks să existe un preşedinte republican în State, pentru că atunci democraţii pot activa ca opoziţie în materie de libertăţi civile şi război. Când există un preşedinte democrat, republicanii din opoziţie nu se vor plânge de încălcarea libertăţilor civile şi de activităţi de război”, a precizat fondatorul Wikileaks.
În interviul acordat jurnaliştilor români, Julian Assange a mai vorbit şi despre spionajul american şi supravegherea electronică, activităţi care duc la baze imense de date, precum şi despre activităţile de interes din statele lumii, inclusiv din România.
Întrebat dacă ar trebui să existe o limită a tipului de documente pe care organizaţii precum Wikileaks ar trebui să le publice şi cum cântăreşte interesul publicului, Julian Assange a declarat: “Spre deosebire de organizaţiile media, avem o listă de criterii foarte stricte: publicăm doar documente cu importanţă diplomatică, istorică, etică, documente care au fost ascunse în anumit fel”.
Julian Assange a mai spus, în interviu, că marile afaceri “devin mari ţinându-şi guvernul de partea lor”.
El a fost întrebat şi dacă a refuzat vreodată să publice documente, gândindu-se la eventualele efecte, fondatorul Wikileaks precizând că există mereu o cale de a publica.
“Am publicat aproape 9 milioane de documente, din mii de speţe. Credem că există mereu o cale de a publica. Asta nu înseamnă că publici totul pe măsură ce primeşti. Uneori, poţi restricţiona anumite informaţii pe termen scurt. Sunt cazuri foarte rare, dar când ajungem în această situaţie, nu publicăm totul, dar spunem de ce. Oamenii omoară oameni, nu informaţiile. Dar zi de zi, guvernele omoară oameni”, a spus Assange.
Întrebat dacă ar trebui să existe un filtru între organizaţii precum Wikileaks şi publicul care are acces la aceste baze de date, Julian Assange a declarat: “De ce credeţi că nu facem asta deja? De unde a apărut ideea că noi nu filtrăm? Există 110 organizaţii media cu care avem contract şi lucrăm foarte bine. Totul a pornit de la faptul că am blocat accesul The Guardian.
Dar ideea că nu am filtra informaţiile este un gunoi. Alte organizaţii media sunt invidioase pe succesul nostru, pentru că suntem o concurenţă la nivel social, economic, dar şi când vine vorba despre premii. Noi furnizăm infrastructură de business şi tehnică în toată lumea. Orice organizaţie poate face asta, dacă există voinţă. Dar la ei nu există voinţa de a se asigura că pot publice în orice circumstanţe”.
Julian Assange a vorbit şi despre legea Big Brother din România privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
“E important că România are o dezbatere (pe marginea legii Big Brother – n.r). În multe ţări nu există dezbatere, dar este important şi de unde apare această dezbatere”, a spus Assange, precizând că, în multe state, o astfel de dezbatere apare când există dezvăluiri cu privire la abuzuri.
“Nu sunt un expert când vine vorba despre România, dar bănuiesc că există temeri similare în fundalul acestei debzateri. Costurile pentru supraveghere electronică scad cu 50% în fiecare an. O ţară ca România poate să monitorizeze majoritatea comunicaţiilor în mare parte a timpului şi pentru mare parte din populaţie”, a completat Julian Assange.
Un alt subiect dezbătut în interviul acordat de fondatorul Wikileaks a fost existenţa unei închisori secrete a CIA pe teritoriul României, în contextul declaraţiilor făcute recent pentru Der Spiegel de către fostul preşedinte Ion Iliescu, care spunea că a aprobat “în principiu” o solicitare a SUA din perioada 2002 – 2003 privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba despre vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale.
Despre acest subiect, Julian Assange a spus că “nu există un abuz mai mare pe care un stat poate să-l comită decât să asasineze sau să ţină în captivitate în secret oameni”.
“Nu există un abuz mai mare pe care un stat poate să îl comită decât să asasineze sau să ţină în captivitate, în secret, oameni. SUA fac asta şi corup România în cel mai grav mod. Este vital ca România să arate că asemenea abuzuri nu sunt tolerate şi să se ancheteze pe ea însăşi. România a avut probleme, în trecut, cu Rusia şi cu alte state şi există discuţia să îi facă astfel de concesii Americii, ceea ce este o procărie totală. România primeşte ce vrea de la Rusia. Sigur că, pe termen lung, poate fi o ameninţare, dar România trebuie să se poziţioneze cu atenţie în relaţie cu vecinii mari, precum Rusia sau Germania. Şi SUA fac un tip de anexare în România sau alte ţări, anexând sistemele electronice”, a declarat Julian Assange, potrivit gandul.info.
Fondatorul Wikileaks Julian Assange a vorbit şi despre fostul contractor al Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA) Edward Snowden şi despre decizia acestuia de a fugi în Rusia.
“Snowden nu este prizonierul Rusiei, este un anumit tip de prizonier al SUA, care i-au anulat paşaportul în timp ce se îndrepta spre Cuba. De ce doar Rusia, Venezuela, Ecuador şi Libia au fost dispuse să îi acorde azil? Răspunsul este evident: alte state se tem de SUA”, a afirmat Assange.
Julian Assange a mai spus, în interviul acordat jurnaliştilor Gândul, că anul acesta Wikileaks va mai publica încă un milion de documente.
“Anul acesta vom mai publica încă un milion de documente. Duminică, am dezvăluit detalii despre Trident, programul nuclear de submarine aflat în stare de degradare. Sunt multe lucruri interesante. Ne bucurăm că, dacă acum doi ani ne luptam să ne apărăm verdicitatea informaţiilor publicate şi să supravieţuim ca organizaţie, am supravieţuit, nu am distrus niciun document din cele care ni s-au cerut să fie distruse, am învins blocada economică de care suntem vizaţi”, a adăugat Assange.
Julian Assange, celebru jurnalist australian, este fondator şi redactor-şef al site-ului Wikileaks, care publică documente secretizate provenite din scurgeri de informaţii.
Assange este investigat în Statele Unite din anul 2010, după ce Wikileaks a publicat o serie de documente militare şi diplomatice secrete. Jurnalistul a primit azil politic din partea autorităţilor ecuadoriene în anul 2012, fiind găzduit şi în prezent de Ambasada Ecuadorului din Londra. Pentru activitatea sa în cadrul Wikileaks, Julian Assange a câştigat mai multe premii internaţionale pentru jurnalism, fiind considerat un promotor al libertăţii presei şi jurnalismului de investigaţie.
foto preluat de pe adevarul.ro
articol – George Simion – adevarul.ro
George Simion
În drum spre vamă, fiind escortat de ofiţerii de la Chişinău, mă gândeam că nu îi cheamă Mihai, Saşa şi Victor. Ei au fost doar executanţii inocenţi ai acestei decizii ruşinoase, de fapt, cei trei inşi din maşina care mă ducea spre Prut ar fi trebuit să poarte numele Vladimir, Vladimir şi… Vladimir. Şoferul era, clar, Voronin.
În stânga probabil era Plahotniuc, cu care mă mai întâlnisem şi în 2009. Şi în dreapta, ruşinat, stătea Filat, mai de la ţară, gata să parvină în viaţă dar prostit de ceilalţi doi să pice drept singur vinovat.
Republica Moldova este condusă de 24 de ani de o castă politică neschimbată. Ei m-au arestat, pe ei i-am deranjat. Cei trei Vladimiri de azi sunt doar exponenţii vizibili. În spatele lor sunt sute de familii care stăpânesc pământul dintre Prut şi Nistru în stil medieval şi ţin prizonieri aproape 4 milioane de cetăţeni, în perfectă coordonare cu alte zeci de familii nomenclaturiste de peste Nistru. Altădată exponenţii se chemau Snegur, Lucinschi sau Sangheli. Nu trebuie să confundăm însă locuitorii dintre Prut şi Nistru cu această castă. Basarabenii noştri ne iubesc sincer şi iubesc România mai mult decât am făcut-o noi vreodată. De multe ori, ei înghit chiar în sec: oare dacă cerem Unire, nu facem un rău Ţării? NU, dragii mei, România nu a fost mai mândră de voi când l-aţi dat jos din maşină pe Voronin pe 7 aprilie 2009 sau sâmbătă, 16 mai, când aţi ieşit zeci de mii de oameni în stradă.
Dacă raportăm amploarea manifestaţiei de sâmbătă de la Chişinău la populaţia Bucureştiului, în a doua capitală românească au ieşit în stradă 60.000 de persoane. Vă imaginaţi ce cutremur ar stârni asta în ţară? Vă puteţi gândi când vreodată o să ieşim noi atâţia pentru o cauză? Nu, suntem prea ocupaţi să facem exerciţii de imaginaţie, să privim în faţă sufletul românesc, să ascultăm glasul sângelui care ne curge prin vine, preferăm să ne spălăm pe mâini, LAŞ, ca Ponţiu Pillat: Unirea nu o vor basarabenii, gata, dosar închis! Pe mine a avut cine să mă apere (minister de externe, ambasador, consul). Dar pe cele trei milioane de români de peste Prut cine îi apără?
M-au arestat ca să alimenteze teza din capul basarabenilor: nu cereţi unirea cu românii, că vă vor abandona, ei vin aici, strigă cu voi, dar imediat fug acasă dacă apar probleme. Eu n-am plecat, deci trebuia să fiu expulzat. Nici nu o să plec şi nu o să plecăm, pentru că unul din miturile cu care ne-au injectat în aceşti ani, pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dispară! Revin la Chişinău pentru că şi acolo sunt acasă.
“Şi nu pe mine m-au expulzat, ci au încercat să expulzeze din Basarabia ideea unionistă.’
Au recurs la acest abuz în speranţa că nu va mai avea loc manifestarea de sâmbătă, de parcă un singur om putea face aşa ceva. În speranţa că voi, CHIORILOR, nu o să-i vedeţi pe basarabeni, aşa cum sunt, aşa cum au fost mereu. Uite că nu le-a ieşit. O nouă tânără generaţie a societăţii din Basarabia s-a născut la Chişinău, cum ciclic, la 7 ani, tot iau naştere acolo. Observaţi-i, comuncaţi cu ei, fiţi prezenţi, şi… cel mai important: IUBIŢI-I NECONDIŢIONAT!
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Zeci de persoane au protestat în fața Ambasadei Republicii Moldova la București față de emiterea unei interdicții pentru cinci ani și expulzarea liderului unionist George Simion de la Chișinău.
George Simion – foto preluat de pe infoprut.ro
La protest a fost prezent și George Simion, venit din Republica Moldova, după ce aseară a fost escortat de autorități până la vamă.
Manifestație de susținere a românului expulzat din Moldova. George Simion: Guvernul de la Chișinău s-a întrunit de urgență pentru a discuta de acest abuz
Protestatarii au scandat „Unitate națională”, „Chișinău și București, două inimi românești”. George Simion a spus că expulzarea nu este despre el, ci despre toţi basarabenii unionişti – peste 3,5 milioane. „Scopul pentru care am fost expulzat este de a intimida, de a băga frica în basarabenii unionişti. Nu mi-au pus interdicţiei mie, ci ideii unioniste”, a spus George Simion.
Iurie Reniță, ambasadorul Republicii Moldova a ieșit în fața clădirii, pregătit să ia un document de la protestatari pentru a-l transmite mai departe autorităților de la Chișinău.
„Voiam să ştiu dacă aveţi un memoriu sau o petiţie. Cunosc cazul domnului Simion, ştiu că aţi avut discuţii, şi mai mult decât comentariile pe care le-a făcut Ministerul de Interne nu pot să vă spun”, a spus diplomatul.
Întrebat despre motivele care au dus la emiterea unei interdicții, Reniță a spus că deține aceleași informații care circulă în presă, cu precizarea că ambasada nu se ocupă de investigații.
„Am solicitat şi eu prin intermediul Ministerului de Interne şi Ministerul de Externe mai multe detalii vizavi de ceea ce s-a produs la Chişinău în cazul dumneavoastră particular. Vă asigur că nu se pune problema de a expulza cetăţeni din Republica Moldova, vă asigur. Nu e o chestiune de expulzare cazul dumneavoastră în particular, urmează a mai fi clarificat. Ambasada nu este o structură de investigaţii, am solicitat toată informaţia pe cazul respectiv”, a mai spus ambasadorul.
Iurie Reniță, vizibil iritat, a ținut un discurs în fața presei despre relațiile dintre România și Republica Moldova.
„Vă asigur că, în afară de acest caz, particular, relaţiile dintre România şi Republica Moldova sunt consistente şi importante. Cred că aici e lucrul cel mai import. E necesar să susţineţi şi să sprijiniţi Republica Moldova, pentru că parcurgem o perioadă extrem de importantă şi delicată”, i s-a adresat ambasadorul lui George Simion.
După discuțiile cu ambasadorul, protestatarii au mers în fața Ministerului Afacerilor Externe. George Simion a anunțat că o delegație din partea Acțiunii 2012 va fi primită vineri, la orele 10.00, la minister.
Liderul Acțiunii 2012, George Simion, a fost expulzat din Republica Moldova pentru rațiuni de securitate națională, potrivit documentului pe care l-a primit în vamă. Pe numele său a fost emisă o interdicție de intrare în Republica Moldova pentru cinci ani.
Ambasada României la Chișinău cere informații autorităților din Republica Moldova pentru „reținerea de către reprezentanții Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova” a liderului Acțiunii 2012, George Simion, a precizat MAE de la București.
Simion a declarat că a fost reținut în fața Liceului„ Gheorghe Asachi”, unde urma să se întâlnescă cu cadrele didactice. El a fost invitat de colaboratorii SIS să-i însoțească la sediul instituției. Ulterior, a fost urcat în mașina cu care a fost dus spre granița cu România.
George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de cinci ani de la Serviciul de Informații și Securitate, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. Președintele Acțiunii 2012 a fost reținut la Chișinău de ofițerii SIS Vadim Popovici și Victor Frumusachi.
Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei organizează la Chișinău pe 16 mai o manifestație de amploare pentru a pune capăt corupției și sărăciei.
