Articole

RETROSPECTIVĂ/ DNA în 2014: 9 foști miniștri vizați în dosarul Microsoft; arestarea șefului DIICOT, a fratelui președintelui și a unor șefi CJ

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost marcată în anul 2014 de numărul mare de dosare deschise și de arestări, printre cele mai importante anchete fiind cazul cunoscut sub numele de Microsoft în care s-a cerut în premieră ridicarea imunității în același timp pentru 9 foști miniștri.

Tot o premieră o constituie și reținerea și ulterior arestarea preventivă a șefului DIICOT, Alina Bica, și a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, dar și a unui număr mare de președinți de Consilii Județene, cercetați, reținuți sau trimiși în judecată.

O altă premieră a fost ancheta DNA privind fapte de corupție legate de atribuirea unor mari suprafețe de teren forestier, cu un prejudiciu în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier. În dosar sunt implicați și parlamentari, printre care și Viorel Hrebenciuc, dar judecători și oameni de afaceri.

În acest an, potrivit statisticilor, în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie, au fost trimiși în judecată peste 900 de inculpați și dispuse măsuri asiguratorii pentru sume de bani și bunuri de aproximativ 200 milioane de euro.

De asemenea, au fost obținute condamnări definitive în dosarele instrumentate de DNA în cazul a peste 1.000 de inculpați.

* Ancheta în dosarul Microsoft și EADS a fost anunțată în 10 iulie, când a fost audiat la DNA și secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului, din 21 mai 2013, cu privire la închirierea și extinderea de licențe educaționale de către Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Educației Naționale.

După mai multe audieri, în 26 septembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut ridicarea imunității pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foști miniștri privind presupuse fapte de corupție în cazul mai multor contracte referitoare la licențe IT de sute de milioane de euro. Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penal a — Senatului, respectiv a Camerei Deputaților, față de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, — Parlamentului European față de Dan Nica, — președintelui României față de Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Procurorii au extins ulterior cercetările și pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programului ”Sistem Educațional Informatizat” (SEI). Printre acuzațiile reținute în sarcina foștilor membri ai Guvernului se numără abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, prejudiciul estimativ fiind evaluat până în prezent la 60 de milioane euro.


Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FLUX

“Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica, Mihăilescu, Țicău, Athanasiu, Tănăsescu și Sandu și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele menționate au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft”, susțin procurorii.

Contractul cadru de licențiere Microsoft s-a încheiat, potrivit DNA, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat. DNA a reținut că din cele 54 milioane USD achitate de Executiv în baza contractului cadru și a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăților implicate.

Totodată, arată anchetatorii, încheierea și derularea contractului de închiriere de licențe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorțiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniștrii Funeriu și Sandu, a dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic și tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme, valoarea produselor și a serviciilor fiind supraestimată pentru includerea și comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea și derularea contractelor.

“Cercetările efectuate cu privire la Programul SEI în legătură cu implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu, precum și săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către persoanele implicate. (…) Achizițiile au fost efectuate la prețuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condițiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deși actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziție.

Probele administrate în cauză au demonstrat existența unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plății mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României și aduse tot în numerar în țară folosind diferiți intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor”, au mai reținut procurorii.

Ulterior, în 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziții în 56 de locuri din București și județul Ilfov la sedii de societăți comerciale, de fundații sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizați de percheziții au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost șef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum și la o fundație a acestuia, la cel al fostului ministru Gabriel Sandu. În 27 octombrie, au fost aduși cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și primarul Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, care, după mai multe ore de audieri, au fost reținuți, iar două zile mai târziu arestați preventiv.

Cocoș, Ștefan și Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani. Dorin Cocoș a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. În cazul lui Nicolae Dumitru procurorii au constatat că, pentru a-și exercita influența asupra miniștrilor Mihăilescu și Nica, dar și asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins și primit de la altă persoană implicată, prin virament, în contul firmei pe care o controla, 7,65 milioane USD.

În noiembrie, șeful DNA a declarat că valoarea contractelor Microsoft și EADS verificate în acest dosar depășește 1 miliard de euro, explicând că “sunt ministere care apar și într-o parte și în alta”.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVĂ

* În 20 noiembrie, șefa DIICOT Alina Bica a fost ridicată și dusă la DNA pentru audieri în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Ulterior, după mai multe ore de audieri, ea fost reținută, alături de alte persoane, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită în perioada când era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Două zile mai târziu, Alina Bica a fost arestată preventiv, alături de alți membri ai Comisiei, aceasta prezentându-și și demisia din funcția de șef DIICOT. În acest caz, procurorii anticorupție au cerut ridicarea imunității în vederea arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila (cerere admisă, însă parlamentarul este plecat din țară) și a deputatului PDL Cătălin Teodorescu (cerere inițial respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesar, procurorii dispunând control judiciar, însă ulterior Camera Deputaților a corectat eroarea privind cvorumul necesar și cererea s-a considerat aprobată).

În 15 decembrie, DNA a anunțat că dosarul a fost trimis în judecată la ÎCCJ. Membrii Comisiei sunt acuzați că, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, au aprobat, în 15 martie 2011, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul Emil Nuțiu, prin care a fost stabilită valoarea de peste 377 milioane lei pentru un teren în suprafață de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia, fapt ce a condus la un prejudiciu de peste 263 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, respectiv
Gheorghe Stelian și alte persoane.

* În 19 iunie, Mircea Băsescu, fratele președintelui, a fost citat la DNA — Structura centrală pentru a fi audiat în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, a formulat o plângere penală împotriva lui. Avocatul familiei Anghel, Pavel Abraham, depusese la dosar probe audio și video care l-ar fi incriminat pe Mircea Băsescu.

Pe de altă parte, fiica și ginerele lui Bercea Mondial erau cercetați de procurorii DNA Constanța după ce, la sfârșitul lunii mai, au fost prinși în flagrant în timp ce-l șantajau pe Mircea Băsescu, amenințându-l cu darea în vileag a unor pretinse fapte de corupție dacă nu le va da suma de 280.000 de euro.

Mircea Băsescu a fost reținut pentru trafic de influență în 19 iunie, alături de Marian Căpățână, iar o zi mai târziu au primit mandate de arestare preventivă în urma deciziei Tribunalului București. În 14 iulie, DNA a anunțat că Mircea Băsescu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de complicele său.

Potrivit DNA, la începutul anului 2011, după ce față de Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive, fiul său — Florin Anghel — i-a remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei pentru a obține o situație favorabilă acestuia: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

Președinții CJ care s-au aflat în atenția DNA în 2014 sunt:

—Nicușor Constantinescu — Constanța (15 ianuarie — începere urmărire penală într-unul dintre dosare, extindere în altă cauză și impunere interdicție de a părăsi țara, 10 februarie — control judiciar, 19 martie — reținut, 25 aprilie — trimitere în judecată, 27 mai — trimis în judecată al doilea dosar, 14 noiembrie — trimis în judecată în al treilea dosar)

—Mircea Cosma — Prahova (11 februarie — reținut, 11 aprilie — trimis în judecată)

—Adrian Duicu — Mehedinți (3 aprilie — reținut, 28 iulie — trimis în judecată)

—Horea Uioreanu — Cluj (28 mai — reținut, 23 iunie — trimis în judecată în primul dosar, 7 iulie — trimis în judecată în al doilea dosar)

—Dragoș Benea — Bacău (5 august — prezent la DNA);

—Gheorghe Bunea Stancu — Brăila (8 august — arestat la domiciliu, 21 august — DNA cere din nou arestarea, 2 octombrie — trimis în judecată)

—Aristotel Căncescu — Brașov (6 octombrie — reținut, 17 decembrie — trimis în judecată)

—Vasile Silvian Ciupercă — Ialomița (cercetat (surse) — 29 octombrie)

—Mircea Moloț — Hunedoara (3 decembrie — reținut)

—Cristinel Bîgiu — Buzău (6 decembrie — reținut)

—Titu Bojin — Timiș (10 decembrie — ridicat, 11 decembrie — pus sub control judiciar).

În majoritatea acestor cazuri, procurorii DNA au obținut ulterior reținerii șefilor CJ și mandate de arestare preventivă sau arest la domiciliu.

De asemenea, de anchetele DNA au fost vizați și unii vicepreședinți de CJ — Alexandru Iosif Francis Kiss — Bihor, Florin Mija — Brăila, Ioan Tiberiu Balint — Hunedoara și doi foști șefi de CJ, respectiv Constantin Ostaficiuc — Timiș, Constantin Nicolescu — Argeș, pentru fapte săvârșite în timpul funcției.

Printre infracțiunile care se regăsesc în cazul mai multor șefi CJ se află abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită, folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite. În majoritatea cauzelor este vorba de atribuire de contracte din bani publici către firme “de casă” și intervenții pentru numirea sau menținerea unor persoane în fruntea unor instituții.

O atenție deosebită din partea mass-media au avut-o dosarele în care au fost implicați șeful CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și șeful CJ Constanța, Nicușor Constantinescu.

Cazul lui Adrian Duicu a fost mediatizat deoarece în dosar s-a vorbit că acesta și-a folosit influența politică din cancelaria sau biroul premierului Victor Ponta asupra șefului Poliției Române, Petre Tobă, pentru numirea șefului IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, Duicu a promis că își va folosi influența să o numească pe soția lui Ștefan Ponea într-o funcție de conducere la DNA sau PÎCCJ.

Cele trei dosare ale lui Nicușor Constantinescu, dar și faptul că acesta nu a revenit în țară la data stabilită de magistrați, ulterior fiind emis mandat de arestare, au făcut ca atenția presei să fie constantă pe parcursul întregului an în acest caz.

* Un alt dosar important instrumentat de DNA a fost cel referitor la retrocedarea ilegală de suprafețe foarte mari de păduri, printre persoanele implicate fiind și parlamentari, magistrați, avocați și oameni de afaceri.

În acest caz, au fost reținuți și ulterior arestați preventiv foștii parlamentari Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza.

Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES ARHIVĂ

Viorel Hrebenciuc este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și Dan Bengescu, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.

În dosar este urmărit penal și senatorul Ilie Sârbu, pentru folosirea influenței de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, dar și Adam Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Conform DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

RETROSPECTIVĂ/ Ministerul Mediului, de la programul ,”Rabla” la Delta Văcărești, în 2014

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Carmen Marinescu)

Premiera privind modul de derulare a Programului “Rabla”, și anume alocarea electronică a tichetelor valorice, a făcut ca inițiativa Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice /MMSC/, cu finanțare din Fondul de Mediu, să se încheie în acest cu o lună mai devreme decât termenul stabilit. În retrospectiva 2014 privind activitatea ministerului de resort, realizată de AGERPRES, mai sunt cuprinse subiecte, precum: desemnarea Deltei Văcărești drept arie naturală protejată, anunțata repornire a Programului “Casa Verde”, precum și revigorarea Programului destinat amenajării pistelor pentru bicicliști.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Pe de altă parte, finalul de an aduce la conducerea Ministerului Mediului un nou ministru, în persoana Grațielei Gavrilescu, dar și o nouă titulatură a instituției — Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor /MMAP/.

Alocarea electronică a voucherelor ‘Rabla’, decisivă pentru ediția din 2015

La jumătatea lunii octombrie, Ministerul Mediului anunța epuizarea celor 17.000 de tichete valorice alocate pentru acest an persoanelor fizice în programul ‘Rabla’. Practic, o premieră pentru istoria acestei inițiative. Tot o premieră a fost și faptul că ministerul nu a mai suplimentat numărul de vouchere, așa cum se întâmplase în fiecare an, până acum.

Cifrele i-au încurajat pe oficiali să afirme să mizează pe reușita programului și în 2015, deși jucătorii din piață, în frunte cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile /APIA/, s-au declarat din start împotrivă, mai mult sau mai puțin în mod direct:

În paralel cu aceste controverse, la orizont își face apariția Programul ‘Prima mașină’, promovat de Ministerul Economiei și care are ca scop încurajarea achiziționării unui autovehicul de către persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani, pe baza unui împrumut bancar garantat de către stat, în cuantum maxim de 50.000 lei. În acest context, fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, nu a negat faptul că un nou program derulat în 2015 este iminent.

‘Uitându-ne pe rezultate am putea spune că ediția din acest an a înregistrat cea mai bună reacție și implicare a populației în Program de la lansarea lui, în urmă cu 10 ani. A fost primul an din cei zece, când am epuizat toate tichetele adresate persoanelor fizice înainte cu o lună de termenul limită stabilit prin calendarul de desfășurare. Acest lucru s-a datorat categoric introducerii, în premieră, a tichetelor electronice gestionate prin sistemul informatic al Administrației Fondului pentru Mediu (…) De aceea, Programul trebuie continuat indiferent de oponența anumitor actori ai pieței și calibrat la necesitățile de mediu ale României’, a menționat Attila Korodi.

Controversa Delta Văcărești, lămurită parțial prin Ordonanță de Urgență

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/ AGERPRES ARHIVĂ

Desemnarea Deltei Văcărești drept arie naturală urbană protejată părea că va încheia lungul șir de controverse iscat în jurul subiectului.

Guvernul adoptă, în data de 4 iunie 2014, o Ordonanță de urgență referitoare la regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Practic, documentul modifică articolul referitor la ‘instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea unui anumit tip de arie pentru a elimina confuziile create de faptul că un anumit sit ar putea fi definit ca arie naturală protejată fără a fi încadrat într-o anumită categorie de arie naturală protejată”. Urmează 30 de zile de dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

În preambulul adoptării actului normativ, consilierii municipali adoptaseră, în 29 aprilie 2014, un proiect care viza atribuirea statutului de arie naturală protejată Parcului Văcărești, asta după ce, anul trecut, Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, emisese un aviz favorabil de încadrare a Parcului Natural Văcărești în categoria de arie naturală protejată tip ‘parc natural’.

Începând din 5 iunie 2014, Delta Văcărești poate fi admirată din cel mai înalt loc din lume, după ce mai multe organizații non-guvernamentale de mediu inaugurează Centrul de Observare a Parcului Natural Văcărești.

Obiectivul este amplasat la etajul 17 al unuia dintre blocurile turn aflate în cadrul unui complex rezidențial din zona Mihai Bravu și dispune de aparatură specifică pentru observație, oferind, în același timp, o panoramă unică a zonei Deltei Văcărești.

În ciuda faptului că oficialii estimau faptul că Parcul natural Văcărești ar putea fi amenajat și deschis bucureștenilor, fără a afecta habitatele, până la sfârșitul acestui an și că, între timp se vor găsi formule de despăgubire, deoarece ‘dreptul de proprietate trebuie să fie sacru și inviolabil’, nemulțumirile organizațiilor de mediu nu au întârziat să apară.

Astfel, reprezentanții Grupului de Inițiativă pentru înființarea Parcului Natural Văcărești au atras atenția, în luna octombrie, că, deși timp de trei sesiuni (aprilie, august și septembrie), avizul favorabil acestei zone a fost votat cu majoritate confortabilă de către Consiliul General al Municipiului București, ulterior acesta a fost anulat tot de atâtea ori, din rațiuni procedurale, și tot de către aceiași consilieri.

Programe în plan de revigorare, iar altele amânate pentru 2015
Ministerul de resort promovează, în 2014, ideea unei noi sesiuni a programului “Casa Verde”, însă condiționată de rata încasărilor la Fondul de Mediu, precum și o alocare financiară de 50 milioane de lei în vederea repornirii construcției pistelor pentru bicicliști.

La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul Mediului a anunțat că aproape 24.000 de contracte au fost analizate până în prezent, în cadrul Programului ‘Casa Verde — sesiunea din 2011′, suma decontată fiind de aproximativ 3 milioane de lei.

Un alt proiect, de data aceasta prevăzut oficial în bugetul Fondului pentru Mediu, este Programul de realizare a pistelor pentru bicicliști pentru care s-a realocat de la secțiunea ‘Gestiunea deșeurilor’, suma de 50 de milioane de lei. Cu toate acestea, propunerea de alocare a creditelor de angajament nu modifică totalul creditelor de angajament aprobate pentru 2014, în cazul Administrației Fondului pentru Mediu /AFM/, în cuantum de 801.861.000 lei, și nici totalul creditelor bugetare aprobate, în valoare de 801.861.000 lei, pentru proiecte și programe de mediu.

Foto: (c) Grigore POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Referitor la bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2014 al Fondului pentru mediu, AFM menționează că totalul veniturilor, în sumă de 852.485.000 lei, totalul cheltuielilor de 852.485.000 lei, respectiv valoarea excedentului, de 1,298 miliarde lei, sunt cele aprobate prin bugetul anual.

În ceea ce privește încasările din Timbrul de mediu pe acest an, datele oficiale arată că, în primele șapte luni ale anului, acestea s-au ridicat la aproximativ 280 milioane de lei. Timbrul de mediu a intrat în vigoare în data de 15 martie 2013, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a mașinii.

Cât privește un alt subiect important aflat pe agenda MMSC —managementul populației de urs brun din România — acesta a fost amânat pentru 2015, din motive tehnice și organizatorice.

Instituția a finalizat pachetul de măsuri menit să îmbunătățească managementul populației de urs brun din România, iar noua viziune are în vedere să reducă nivelul conflictelor înregistrate în ultima perioadă în regiunile vulnerabile și să asigure statutul favorabil de conservare al speciei, conform obligațiilor care derivă din Directiva Habitate.

Un nou ministru al Mediului și o nouă titulatură a instituției
La jumătatea lunii decembrie, în fruntea noului Minister al Mediului, Apelor și Pădurilor /MMAP/ a fost numită Grațiela Gavrilescu, mandatul său fiind aprobat atât de către Comisiile reunite de specialitate din Camera Deputaților și Senat, cât și de către plenul Parlamentului.

Foto: (c) Radu TUȚĂ/ AGERPRES FOTO

Unul dintre planurile noului ministru vizează reformarea Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare /ITRSV/ din întreaga țară.

‘Un fenomen extrem de periculos, care s-a dovedit în ultimii doi ani, este reprezentat de defrișările necontrolate. Părerea mea este că avem nevoie de o campanie mare de împădurire în paralel cu stoparea fenomenului de defrișare necontrolată. Pe de altă parte, avem nevoie de o reformare și de o nouă viziune de dezvoltare a ITRSV-urilor. Consider că este o măsură obligatorie. Reformarea trebuie abordată extrem de serios, iar acest sistem să fie rentabil, eficient, nu unul debusolat. Consider că în ITRSV-uri trebue să se facă o separare între acțiunile de control și implementarea de proiecte’, a spus la audierile din Comisiile de specialitate, Gavrilescu.

Pe de altă parte, la capitolul fondurilor europene, gradul de absorbție înregistrat până la acest moment se ridică la 54%, echivalentul a peste 2,8 miliarde de euro, reprezentând atât avansurile primite de la Comisia Europeană, cât și sume procesate de Autoritatea de Management, conform celor mai noi date ale Ministerului Mediului.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

foto coperta http://hartaromaniei.eu/