Articole

Triodul

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Triodul

Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion τριώδιον, format din cuvintele tria (τρια), trei, și odi (ώδή), odă, adică cântare în trei ode/ strofe.

Practic, în viața liturgică, Triodul are două sensuri:

 

1 – Triodul este una dintre cele trei mari perioade ale anului liturgic. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paști) și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul.

Timpul Triodului ține de la Duminica Vameșului și Fariseului și până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni care ne pregătesc și ne provoacă la o sinceră cercetare de sine și la un serios demers al întregii noastre ființe pentru întâlnirea și viețuirea cu și în Hristos cel răstignit și înviat.

 

2 – Triodul este și cartea de cult care cuprinde cântările, citirile și regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului.

Denumirea cărții provine de la numărul odelor (cântărilor/ peasnelor) din canoanele utreniei acestei perioade.

Spre deosebire de canoanele cuprinse în Octoih (carte) și Minei (cărți ce cuprind slujbele sfinților din fiecare lună) în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci de regulă numai din trei.

Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) și de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.

cititi si Triodul, sinteză a teologiei ortodoxe

 

Duminicile pregătitoare

Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare – care încep cu a patra duminică de dinainte de Postul mare – reprezintă săptămânile pregătitoare.

Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie:

 

1. Duminica Vameșului și Fariseului (Luca 18,9-14 – prima duminică a Triodului),

 

2. Duminica Fiului Risipitor (Luca 15,11-32),

3. Duminica Înfricoșatei Judecăți (numită și Duminica lăsatului sec de carne; Matei 25,31-46).

4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (numită și Duminica iertării sau Duminica lăsatului sec de brânză; Matei 6,14-21).

În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregătește pentru postire, dar ne și introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare.

Săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și Fariseului este una de dezlegare la toate (nici miercurea și vinerea nu se postește în această săptămână).

Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală – adică se postește miercurea și vinerea.

După Duminica Înfricoșatei Judecăți, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, pește și produse lactate.

Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheie această perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare.

Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care creștinii și-o cer unii de la alții și și-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare.

Această vecernie este prima slujbă a Postului Mare.

 

Postul Mare

Postul mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză);

Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:

1. Duminica Ortodoxiei (Ioan 1,43-51),

2. Duminica Sfântului Grigorie Palama,

3. Duminica Sfintei Cruci,

4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul

5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca.

 

Săptămâna Patimilor

Postul mare se încheie cu Duminica Floriilor (sau: Intrarea Domnului în Ierusalim), după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paștile.

Rânduieli Bisericeşti pentru Calendar Ortodox 2023

foto preluat de pe patriarhia.ro
articol preluat de pe www.crestinortodox.ro

 

Rânduieli Bisericeşti pentru Calendar Ortodox 2023

Zile de post si posturi – Calendar Ortodox 2023

- Miercurile si vinerile de peste an, afara de cele cu dezlegare, insemnate cu harti

- Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie )

- Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul ( 29 august )

- Inaltarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie )

- Postul Sfintelor Pasti ( 27 februarie – 15 aprilie )

- Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 12 iunie – 28 iunie )

- Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 14 august )

- Postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )

 

Zile in care nu se savarseste Sfanta Liturghie

- Miercuri si vineri in saptamana dinaintea Postului Sfintelor Pasti ( 12 aprilie si 14 aprilie )

- Luni si marti in prima saptamana a Postului Sfintelor Pasti ( 17 aprilie si 18 aprilie)

- Vineri in saptamana Patimilor ( 14 aprilie )

 

Nu se fac nunti

- In toate zilele de post de peste an

- In zilele Praznicelor imparatesti si in ajunul acestora

- In saptamana lasatului sec de carne ( 19 februarie – 25 februarie )

- In Postul Sfintelor Pasti ( 26 februarie – 16 aprilie )

- In Saptamana Luminata ( 17 aprilie – 23 aprilie )

- In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 12 iunie – 28 iunie )

- In Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 15 august )

- In postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )

- In perioada de la Craciun pana la Boboteaza ( 25 decembrie – 6 ianuarie )

 

Sarbatori bisericesti nationale – Calendar Ortodox 2023

- Inaltarea Domnului – Ziua Eroilor ( 25 mai )

- Sf. Apostol Andrei cel intai chemat – Ocrotitorul Romaniei ( 30 noiembrie )

 

Zile si sarbatori legale in care nu se lucreaza

- 1 si 2 ianuarie, Anul Nou

- 16 aprilie si 17 aprilie, prima si a doua zi de Pasti

- 1 mai, ziua internationala a muncii

- 04 iunie si 05 iunie, prima si a doua zi de Rusalii

- 15 august, Adormirea Maicii Domnului

- 30 noiembrie, Sfantul Andrei

- 1 decembrie, Ziua Nationala

- 25 si 26 decembrie, prima si a doua zi de Craciun

 

Zile si date importante

- Duminica, 17 mai, Ziua Nationala a Familiei

- Duminica, 7 iunie , Ziua mamei si copilului

- 1 septembrie – Ziua rugaciunii pentru mediu

- 13 noiembrie Ziua Bibliei

 

foto preluat de pe patriarhia.ro

foto preluat de pe patriarhia.ro

(Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula) Pomenirea morților în timpul Postului Mare

foto si articol (Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula) preluate de pe doxologia.ro

 

Pomenirea morților în timpul Postului Mare

Pomenirea generală a morților în fiecare sâmbătă din Postul Mare se înscrie în atmosfera specifică acestei perioade de pregătire pentru întâmpinarea după cuviință a Învierii Domnului, când credincioșii se ocupă mai mult de sufletele lor. De aceea, este firesc să se gândească și la sufletele celor răposați, ajutându-i cu rugăciunea și cu milostenia.

Conform rânduielii și tradiției respectate de Biserica Ortodoxă, ziua săptămânală de pomenire a morților este sâmbăta. În această zi, la unele slujbe din cadrul celor Șapte Laude, ca și în unele cărți de cult, există cântări și rugăciuni anume alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților.

Cât privește pomenirea morților în Postul Mare, slujbele au loc în sâmbetele acestei perioade. Conform rânduielilor tipiconale din Triod (cartea de cult specifică acestei perioade) și structurii slujbelor din aceste sâmbete, numai sâmbetele a doua, a treia și a patra sunt socotite ca zile de pomenire generală a morților, celelalte sâmbete din Postul Mare (prima, a cincea, a șasea și a șaptea) sunt consacrate pomenirii altor evenimente sau persoane sfinte din viața Bisericii.

Așa, de exemplu, în prima sâmbătă se face pomenirea Sfântului Teodor Tiron, pentru faptul că el a salvat pe creștini de la închinarea la idoli prin folosirea grâului fiert, pomenirea calendaristică a sfântului având loc în ziua de 17 februarie. Sâmbăta a cincea este consacrată cinstirii speciale a Maicii Domnului, prin slujba Deniei Acatistului Buneivestiri, iar a șasea sâmbătă face pomenire de învierea de către Mântuitorul Hristos a lui Lazăr cel mort de patru zile, înainte de Pătimiri, ca o încredințare a Învierii Sale și a celei de obște, dreptul Lazăr fiind pomenit calendaristic la 6 octombrie. Sâmbăta a șasea amintește de punerea și șederea în mormânt a Mântuitorului Hristos.

În practică, în toate sâmbetele din Postul Mare se fac pomeniri generale ale morților, cu excepția celei de a șaptea, credincioșii având obiceiul sărindarelor, adică al pomenirii morților pe perioada de 40 de zile cât durează postul, urmând ca încheierea acestor pomeniri să se facă nu sâmbăta, ci în Joia Patimilor, când în biserici săvârșim Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Până nu de mult, toate sâmbetele din Postul Mare erau trecute și în calendar ca zile de „pomenire a morților”. Din punct de vedere liturgic și tipiconal, sunt îndreptățite la această denumire numai sâmbetele a doua, a treia și a patra. Practica de parohie arată însă că pomenirea morților și în celelalte sâmbete este aproape îndătinată.

Pomenirea generală a morților în fiecare sâmbătă din Postul Mare nu este un lucru rău, deși nu este prevăzut de tipic, și ea se înscrie în atmosfera specifică acestei perioade de pregătire pentru întâmpinarea după cuviință a Învierii Domnului, când credincioșii se ocupă mai mult de sufletele lor. De aceea, este firesc să se gândească și la sufletele celor răposați, ajutându-i cu rugăciunea și cu milostenia.

De asemenea, parastasele din timpul Postului Mare se fac atât sâmbăta, cât și duminica, deoarece în aceste zile se săvârșește una dintre Liturghiile depline, fie a Sfântului Ioan Gură de Aur, fie a Sfântului Vasile cel Mare. Parastasul nu se face legat de Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, care se săvârșește în zilele săptămânii din post.

Faptul că nu toate sâmbetele din Postul Mare sunt menționate ca zile de pomenire a morților este un lucru corect, fără ca aceasta să împiedice săvârșirea slujbelor de pomenire generală a morților și în celelalte sâmbete, după cum nu poate nici obliga pe credincioși la practica de a pomeni pe morți în toate sâmbetele din Postul Mare.

(Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 281-283)