Articole

Pussy Riot

Pussy Riot in ianuarie 2012 (de Igor Mukhin)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Pussy Riot este o formație feministă de punk rock din Moscova. Înființată în august 2011, aceasta organizează spectacole provocatoare despre viața politică din Rusia în locuri neobișnuite, cum ar fi pe acoperișul unui troleibuz sau pe o schelă aflată la metroul din Moscova.

Pe 21 februarie 2012, patru membre ale grupului au susținut o reprezentație în Catedrala Hristos Mântitorul din Moscova, motivate de opoziția față de președintele Vladimir Putin și față de politicile Bisericii Ortodoxe Ruse. Acțiunile lor au fost oprite de către ofițerii de securitate ai bisericii. Pe 3 martie, după apariția pe Internet a unei înregistrări a spectacolului, trei dintre membrii grupului au fost arestați și acuzați de huliganism.

Procesul lor a început la sfârșitul lunii iulie, stârnind multe controverse atât în Rusia, cât și la nivel global. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada, 44% dintre ruși au sprijinit procesul și au crezut în corectitudinea lui, în timp ce 17% nu. În același timp, membrii trupei au câștigat un oarecare sprijin în Rusia și pe plan internațional datorită acuzațiilor de tratament dur din timpul arestului și riscului unei posibile pedepse cu închisoare de până la șapte ani.

Pe 17 august 2012, cei trei membri au fost condamnați pentru huliganism (articolul 213.2 din Codul penal din Rusia), pe motiv de ură față de religie, fiecare primind doi ani de închisoare. Biserica Ortodoxă Rusă a emis o declarație prin care cere autorităților „să arate îndurare”, în contextul legii. Procesul și condamnarea au atras critici internaționale. Miniștrii de externe din Germania și Suedia, alături de reprezentanții Uniunii Europene și SUA, au numit sentința „disproporționată”.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre si pe: en.wikipedia.orgwww.youtube.comwww.facebook.comwww.instagram.com

 

6 Septembrie 2014 – Membrele trupei Pussy Riot au lansat un serviciu independent de ştiri în Rusia

Membrele trupei Pussy Riot au lansat un serviciu online independent de ştiri, denumit Mediazona, care se va axa pe transmiterea unor informaţii despre instanţele şi sistemul penitenciar din Rusia, dar şi despre aplicarea legii în această ţară.
cititi mai mult pe www.mediafax.ro

 

Putin a promulgat legea prin care ONG-urile devin indezirabile

articol – independent.md

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege denunțată de apărătorii drepturilor omului care permite autorităților să interzică organizațiile neguvernamentale străine instalate în Rusia, considerate „indezirabile” de către stat, a anunțat sâmbătă Kremlinul, potrivit France Presse.

Textul, votat marți de deputați și miercuri de senatori, „prevede că organizații neguvernamentale străine sau internaționale, a căror activitate reprezintă o amenințare la adresa fundamentelor constituționale ale Federației Ruse, a capacității de apărare a țării sau a securității guvernului, să poată fi declarate indezirabile”, amintește președinția rusă într-un comunicat.

Legea a fost prezentată de către susținătorii săi drept „o măsură preventivă” necesară după impunerea, anul trecut, de către Occident a unor sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei din cauza crizei ucrainene. Legea dă autorităților ruse posibilitatea să interzică ONG-urile străine în cauză și să-i urmărească în justiție pe angajații acestora, ei riscând până la șase ani de închisoare sau interdicția de intrare pe teritoriul rus. Legea permite inclusiv blocarea conturilor bancare ale organizațiilor vizate.

Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au condamnat proiectul de lege, calificat de către Amnesty International drept „ultimul capitol din represiunea fără precedent împotriva organizațiilor neguvernamentale”.

articol preluat de pe http://independent.md/

(Alina Mungiu-Pippidi) Cât președintele tace. De la Leușeni la Ialta

articol – Alina Mungiu-Pippidi – romaniacurata.ro

Alina Mungiu-Pippidi -  foto preluat de pe romaniacurata.ro

Alina Mungiu-Pippidi – foto preluat de pe romaniacurata.ro

Într-o manifestare de protest fără precedent, vama Leușeni a fost blocată în acest weekend de circa o mie de persoane care au protestat contra restricţiei aplicate lui George Simion, liderului Platformei Unioniste Acţiunea 2012, membră în Alianța pentru o Românie Curată. Adevărul raportează că în urma negocierilor cu şeful Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, Dorin Purice, protestatarii au decis să deblocheze Vama Leuşeni, plină de autocare cu studenţi basarabeni care veneau la școală în România, după ce au primit asigurări că au fost iniţiate procedurile legale de anulare a interdicției pentru dl. Simion. Săptămâna trecută a văzut cea mai mare manifestare în favoarea unirii în mulți ani la Chișinău, la care gruparea lui Simion a fost printre organizatori.

(…)

Ca atare, în dezbaterea asta, dacă președintele vorbește prea mult sau prea puțin, să nu fie vreo urmă de îndoială, președinția (că e vorba de instituții, nu de persoane) nu face deocamdată tot ce trebuie și timpul de grație la care toți cei noi în funcție au dreptul expiră. E datoria șefului statului să ne consulte pe problemele expuse de mine aici, și rezultatul unui consens avizat să fie poziția noastră la Riga. Ar fi trebuit demult dezbătută și cunoscută pentru a fi legitimă, or, ea nu există decît prin documente secrete la ora asta. Ceea ce e avantajos, că așa nu putem să vedem dacă e bună sau proastă. Nici măcar dacă există. Fapt e însă, când ai o manifestație de 30.000 de oameni în țara vecină care vor Unirea, cînd ai o vamă blocată și un summit important, trebuie să spui ceva. Nu poți să taci. Nici nu mai servește să faci damage control la păduri la zece zile după ce ar fi trebuit să reacționezi, sau să te plângi că vorbește Ponta. Fraier ar fi să nu vorbească Ponta atunci când i se oferă asemenea oportunități. Administrația prezidențială a ratat să transmită mesajul principal din ziua unu a pădurilor – că președintele e contra tăierilor și monopolurilor. La fel, declarațiile de după Riga nu vor mai face nicio audiență. Ca persoană privată care l-a apărat public pe Klaus Iohannis când era atacat de establishmentul corupt al presei noastre doar pentru că nu pot sta deoparte când cineva face o porcărie, trebuie să spun clar că azi nu mai poate merge la fel, azi președintele are forța de a apăra pe cei slabi de nedreptăți, de a antrena opinia publică de partea cauzelor bune, de a o forma în subiectele de interes national. E momentul ca șeful statului să plătească ceva din marele credit care i s-a dat. Și tăcerea nu e o formă de plată. E bine că președintele nu își dă cu părerea despre justiție și anchete, e bine că nu dă lovituri de stat cum îl îndeamnă unii iresponsabili și că nu face mahala. Dar sunt și lucruri de făcut. Ce s-a putut face din simplă euforie, ca în prima vizită a lui Klaus în Moldova, s-a epuizat. Trebuie să trecem la treabă, și să discutăm public care sunt soluțiile. Consensul constituțional care e principala sarcină a președintelui se construiește prin dezbatere, care la ora asta lipsește cu desăvârșire pe zona asta. Am fost întotdeauna de partea lui Bogdan Aurescu, dar găsesc, colocvial spus, foarte slabă mișcarea și pe partea guvernului. Am scris despre Riga doar pentru că mă temeam că altfel nu va exista decât opinia SIE, și, mai rău, a unui SIE din anii nouăzeci, și așa au ajuns multe zone din politica externă, combinație de impostori noi cu spioni vechi. Hai, că putem mai mult și mai ales basarabenii au nevoie să ne mișcăm mai bine.

cititi articolul complet pe http://www.romaniacurata.ro/cat-presedintele-tace-de-la-leuseni-la-ialta/?utm_source=newsletter&utm_content=Newsletter-211313-20150519&utm_campaign=Cat+presedintele+tace%2C+ce+se+intampla+cu+Moldova%3F


VIDEO Vama Leușeni a fost deblocată
foto – infoprut.ro (Ion Leașcenco/Facebook)
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro

Liderul Acțiunii 2012, George Simion, este așteptat de peste 1.000 de unioniști la vama Leușeni. Manifestanții au blocat vama, iar George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova.

Punctul vamal Leușeni a fost deblocat după aproape două ore de protest a unioniștilor al, declarat pentru Deschide.md membrul mișcării „ Tinerii Moldovei”, Vitaliei Prisăcaru. De asemenea, George Simion a precizat că mâine va cere autorităților de la Chișinău să-i fie ridicată interdicția.

Manifestanții au blocat intrarea și ieșirea în vama Leușeni, pe ambele maluri al Prutului. Aceștia cer să fie permisă intrarea în Republica Moldova a liderului Platformei Unioniste„Acțiunea 2012”, George Simion. Manifestanții scandează „George în țară, mafia afară!”.

Liderului Platformei „Acțiunea 2012” i-a fost refuzată intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, în această seară, când a încercat să treacă granița, potrivit unor surse dintre manifestanți, citate de Deschide.md.

Manifestanții au cântat „Deșteaptă-te, române” la punctul vamal, în așteptarea lui George Simion.

Imnul nostru

Posted by Tinerii Moldovei on 17 Mai 2015

VAMA NEDREAPTĂ !! ;(

Posted by Vlad Bileţchi on 17 Mai 2015

La vama se scandează UNIRE <3

Posted by Vlad Bileţchi on 17 Mai 2015

Simion a ajuns în vama Leușeni. Ofițerii Poliției de Frontieră i-au luat actele pentru verificare. Mașina în care se află a fost izolată pe una din benzile din vamă. Intrarea în vamă dinspre Republica Moldova este blocată de manifestanți, scrie Deschide.md. 

George Simion a anunțat pe contul său de Facebook că a ajuns la vama Leușeni. „ Am ajuns la vama! Ne vedem la Prut!”

FOTO: Facebook/George Simion

În ceea ce privește plecarea spre Prut, programată pentru astăzi, ora 16:00, din Piața Marii Adunări Naționale, pe fondul presiunilor și intimidărilor practicate de structurile din Ministerul de Interne, transportatorii nu au mai dorit să efectueze cursele.

În ciuda acestor obstacole, manifestația de la Prut pentru revocarea deciziei de expulzare a cetățeanului George Simion are loc, iar deplasarea s-a făcut  tot din Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 16:00, cu mașini mici.

Șefa Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a comunicat pentru Deschide.md că interdicția de intrare în Republica Moldova, aplicată lui George Simion, ar putea fi ridicată, dacă acesta o va contesta în judecată.

Liderul Acțiunii 2012, George Simion, a primit o interdicție pentru cinci ani pe teritoriul Republicii Moldova.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

Putin recunoaște că impunerea modelului sovietic în Europa după 1945 ‘nu a fost un lucru bun’

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ștefan)

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut joi că impunerea ‘prin forță’ a modelului sovietic în Europa de Est, după cel de-Al Doilea Război Mondial, ‘nu a fost un lucru bun’, informează AFP.

Acuzat de mulți în Europa că ar întreține ambiguitatea cu privire la opinia sa legată de istoria sovietică, Putin a făcut această declarație în contextul în care Moscova pregătește ample festivități pentru a aniversa împlinirea a 70 de ani de la victoria URSS împotriva Germaniei naziste.

‘Opțiunea (de a veni de 9 mai la Moscova) îi aparține fiecărui lider politic. Unii nu vor chiar ei să vină, admit acest lucru, alții nu au autorizație’ din partea Washingtonului, chiar dacă ‘mulți dintre ei ar dori’, a ironizat Putin.

Președintele rus, care a justificat în trecut buna fundamentare a Pactului germano-sovietic (Molotov-Ribbentrop) din 1939 sau care a calificat prăbușirea URSS drept ‘cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea’, s-a arătat totodată critic față de atitudinea Uniunii Sovietice conduse de Stalin după Al Doilea Război Mondial.

‘După Al Doilea Război Mondial, am încercat să impunem modelul nostru țărilor din Europa de Est și am făcut-o prin forță’, a declarat președintele rus, admițând că acest lucru ‘nu a fost un lucru bun’. ‘Trebuie s-o recunoaștem’, a spus Putin în timpul sesiunii sale anuale de întrebări-răspunsuri, transmisă în direct de televiziuni.

Șeful statului rus s-a referit la instalarea de regimuri comuniste în țările din estul Europei. Timp de aproape 40 de ani, aceste țări ale blocului socialist sau ‘blocului estic’ s-au aflat sub controlul mai mult sau mai puțin direct al Moscovei.

‘Există și astăzi ecoul’ politicii sovietice din acea epocă, a spus Putin, subliniind că SUA au făcut la fel. ‘De altfel, americanii se comportă oarecum în același mod, încercând să impună modelul lor peste tot în lume. Vor eșua și ei’, și-a exprimat convingerea liderul rus.

Tensiunile dintre Rusia și Occident, care o acuză de implicare directă în criza din Ucraina, au reaprins o vie polemică în ceea ce privește controlul impus de URSS-ul lui Stalin asupra țărilor din Europa de Est. Republicile baltice și Polonia, ocupate de trupele sovietice, se tem că războiul din Ucraina ar putea fi un preludiu la un ‘bis repetita’ al istoriei.

Recent, președintele polonez Bronislaw Komorowski a estimat că sovieticii au ‘pus în mod cert capăt ocupației hitleriste din Polonia’, însă ‘nu au adus libertatea’.

Vladimir Putin a revenit, de asemenea, asupra subiectului adoptării de către parlamentul ucrainean a unor legi ce vizează ‘desovietizarea’ Ucrainei.

Aceste legi pun pe același plan regimurile sovietic și nazist, și interzic orice ‘negare publică’ a ‘caracterului lor criminal’, precum și ‘producția’ și ‘utilizarea publică’ a simbolurilor acestora, cum sunt imnul, drapelele sau celebrele secera și ciocanul, exceptând câteva situații.

În opinia lui Putin, ‘nu existau motive pentru semnul egalității între nazism și stalinism’. ‘Chiar dacă a fost monstruos din punct de vedere al represaliilor și deportărilor unor întregi popoare, regimul stalinist nu avea scopul de a nimici’ populația, a subliniat Putin.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Reuters: Putin cumpără cu 10,8 milliarde de dolari ‘influența’ Ungariei în UE

articol – AGERPRES/(AS — autor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș)

În pofida deprecierii rublei și a economiei asediate de sancțiuni, Rusia mai are încă fonduri de rezervă pentru potențialii săi aliați. Astfel, Moscova s-a arătat dispusă să acorde un împrumut de circa 10 miliarde de euro (aproximativ 10,8 miliarde de dolari) Ungariei, una din țările membre ale Uniunii Europene de care se simte apropiată, comentează agenția Reuters.

Budapesta prevede să atragă o primă tranșă a acestui împrumut încă din cursul anului 2015, a declarat pentru Reuters un reprezentant al guvernului ungar.

Oficial, împrumutul este destinat a finanța extinderea centralei nucleare de la Paks, centrala atomică ungară care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării, dar unii experți invocă un alt motiv: Rusia cumpără, de fapt, favoarea unui guvern din cadrul Uniunii Europene (UE).

‘Această afacere cu Paks este de camuflaj’, spune Zoltan Illes, un fost parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz, fost secretar de stat pentru mediu până în 2014. ‘Aceasta este o tranzacție financiară, iar pentru ruși înseamnă cumpărare de influență’, adaugă el.

Illes, care se opune utilizării energiei nucleare, consideră că împrumutul este mai mult o pompare de bani în economia Ungariei, unde premierul Viktor Orban se va confrunta cu noi alegeri în 2018, decât o livrare de electricitate.

De ani de zile, Moscova se folosește de relațiile comerciale — în special de vânzările de gaze — pentru a-și exercita influența în Europa.

În prezent, aceste metode sunt supuse unei analize mai atente după ce Statele Unite și UE au impus sancțiuni economice Rusiei pentru anexarea Crimeii și sprijinirea rebelilor separatiști din estul Ucrainei. Dar, Rusia încearcă să-și păstreze legăturile cu unele dintre state. Împrumutul acordat anul trecut Ungariei este văzut de unii ca parte a acestei lupte nedeclarate pentru influență.

Purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, respinge astfel de scenarii. ‘Rațiunea investiției de la Paks nu este nici campania electorală și nici șansele cuiva’, spune el, declarându-se convins că această investiție va asigura securitatea energetică pe termen lung a țării sale.

Rusia are în Ungaria, potrivit observațiilor sale, mai puțină influență economică decât în alte țări din Europa Occidentală.

Oficialii de la Moscova și Budapesta afirmă că acordul nuclear a fost încheiat doar din motive comerciale și energetice și este convenabil ambelor părți.

Referitor la acest acord, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat pentru Reuters că a fost ‘afacerea (tranzacția) secolului’.

Ungaria a planificat inițial să scoată contractul privind extinderea centralei Paks la licitație, iar unele firme occidentale au arătat un interes, împreună cu Rosatom. Dar, după cum constată Reuters, Budapesta a abandonat brusc ideea unei licitații. Un mic grup din anturajul premierului Orban a ales să atribuie contractul Rosatom. Rusia a oferit un împrumut ca parte a acestei afaceri. După încheierea acordului, Orban a apărut mult mai prietenos față de Kremlin decât alți omologi ai săi din UE, mai comentează Reuters.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

INTERVIU Serghei Golubiţki, jurnalist rus: „Tezaurul României va rămâne la Moscova”

foto – adevarul.ro
articol – Vadim Vasiliu – adevarul.ro

Serghei Golubiţki este un filolog rus, scriitor, jurnalist şi analist financiar, născut la Chişinău. În articolele sale a scris de mai multe ori despre chestiunea tezaurului românesc, vorbind despre o obligaţiune morală a Rusiei de a întoarce aurul României.

Într-un interviu oferit ziarului Adevărul Moldova, Golubiţki spune că problemele economice cu care se confruntă Rusia acum nu constituie un obstacol pentru a restitui cele 93 de tone de aur României, însă, invocâd şi chestiunea celor 510 de tone de aur spaniol, restituirea nu se va întâmpla niciodată.

Domnule Golubiţki, ce vă leagă acum de Republica Moldova?

Ce mă leagă de Moldova? Bună întrebare. Răspund: totul mă leagă! Şi prietenia pe care o duc de mulţi ani cu oameni minunaţi, cum ar fi Vlad Druc, Mihai Poiată şi Anatol Danilişin. Dar şi limba română, pe care o vorbesc mult şi în care citesc. Dar şi geografia: în fiecare an petrec cel puţin trei luni de vară în Moldova. Din punct de vedere emoţional, sunt îngrijorat de soarta Moldovei, de viitorul ei, pe care îl văd doar în unirea cu România.

Aţi scris despre faptul că Rusia are obligaţiunea morală să întoarcă României tezaurul, dar există acum dovezi că acel aur mai există, dar nu a fost risipit?

Desigur, tot ce nu a fost întors şi decontat, neoficial, drept despăgubiri pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost pierdut demult. Această risipă, însă, nu are nicio importanţă, pentru că aceste 93 de tone reprezintă o cantitate de aur ridicolă pentru Rusia, chiar şi cu toate dificultăţile economice. Este un pic mai puţin de 3,5 de miliarde de dolari, la costul actual. Aproximativ atât cheltuie Federaţia Rusă într-o săptămână pentru menţinerea cursului rublei şi pentru lichiditatea sistemului bancar. Nu se pune problema dacă aurul a fost cheltuit sau nu, dar dacă există cea mai mică şansă pentru a fi restituit. Când am scris „Aurul românesc”, iar apoi am oferit un interviu pentru un film documentar cu acelaşi titlu, care a apărut acum un an, am exprimat îndoieli serioase că există măcar şanse efemere pentru restituire. Acum pot spune cu siguranţă – aurul nu va fi întors niciodată. Cu Putin sau fără, niciodată.

Unii istorici ruşi susţin că, în conformitate cu arhivele României socialiste şi caietelor lui Ceauşescu, cel puţin 80% din aurul românesc a fost repatriat României în anii 1948-1949, iar restul a fost decontat în anii 1946-1948 drept reparaţii pentru daunele cauzate de România Uniunii Sovietice în război. Este o propagandă, o legendă sau repatrierea a avut loc în realitate?

Permiteţi-mi să vă pun o întrebare: câţi dintre cititorii voştri cunosc despre chestiunea aşa-numitului „aur spaniol”? Mai bine spus, „Aurul Moscovei”, aşa cum este numită în Spania (Oro de Moscú). În 1936, la începutul războiului civil, Spania a trimis în Uniunea Sovietică 510 tone de aur, constituind 73% din totalul stocurilor Spaniei. La banchetul organizat de Biroul Politic cu ocazia acestei tranzacţii de succes, Iosif Visarionovici Stalin a declarat bucuros colegilor de partid: „Spaniolii nu îşi vor mai vedea aurul ca pe propriile urechi”.

cititi mai mult pe http://adevarul.ro/moldova/actualitate/tezaurul-romaniei-ramane-moscova-1_5506631a448e03c0fd989d0f/index.html

(foto/video) După 10 zile de absență, Putin își face apariția. “Ar fi plictisitor dacă nu ar exista bârfe”

foto – jurnal.md
articol – realitatea.md

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a apărut luni în public, după o absență de zece zile care a suscitat un torent de zvonuri și speculații, mergând de la starea sa de sănătate și nașterea unui copil cu fosta gimnastă Alina Kabaeva, până la o lovitură de stat la Moscova. Acesta a participat la o întâlnire cu omologul său kârgâz Almazbek Atambaiev la Palatul Konstantinovski de la Strelna, lângă Sankt Petersburg, transmite TASS.


foto – jurnal.md

Șeful statului rus (62 de ani) a apărut mai degrabă palid la o întâlnire cu omologul său din Kârgâzstan, Almazbek Atambiev, într-unul saloanele Palatului Constantin, în apropiere de Sankt-Petersburg, după cum relatează corespondentul agenției franceze de presă la fața locului.

Putin a calificat drept ‘bârfe’ zvonurile care au circulat pe durata absenței sale de zece zile, adăugând că ‘ar fi plictisitor’ dacă nu ar exista ‘bârfele’ din media. La prima sa apariție în public după această absență mult comentată, în cadrul unei întâlniri cu omologul său kârgâz, Putin a declarat: ‘Ar fi plictisitor dacă nu ar exista bârfe’.

Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, bombardat săptămâna trecută cu întrebări legate de toate zvonurile care au circulat pe seama dispariției lui Vladimir Putin, s-a lansat în tot felul de ironii. ‘În regulă, ați văzut cu toții un președinte paralizat, sechestrat de generali și care a venit cu avionul din Elveția, unde a născut chiar el?’, a declarat Peskov în fața presei. ‘Nu vom mai vorbi despre acest subiect, totul este în regulă’, a adăugat el.

Președintele Kârgâzstanului a declarat, la rândul său, că liderul rus se simte foarte bine, încercând să risipească toate zvonurile privind starea de sănătate a acestuia, relatează RIA Novosti.

‘Vladimir Vladimirovici m-a plimbat pe aici. Aceasta ca să nu mai existe zvonuri despre starea sa de sănătate’, a șeful statului kârgâz. ‘El nu numai că merge, ci și gonește în viteză plimbându-și oaspeții’, a punctat el.

 

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

Morţii ţarului Putin. Lista celor care l-au criticat şi au fost ucişi

de Andrei Aştefănesei – adevarul.ro

(…)

Boris Nemţov este doar ultimul din lista lungă cu ruşi vocali la adresa regimului. Politicianul rus a fost asasinat în apropiere de Kremlin, în noaptea de vineri spre sâmbătă. cititi mai mult pe https://www.unitischimbam.ro/?p=10289

(…)

Jurnalista Anna Politkovskaia era printre puţinii reprezentanţi mass media care îndrăzneau să vorbească despre abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia. Jurnalista lucra la Novaia Gazeta. Pe 7 octombrie 2006, ea a fost ucisă la Moscova, în holul clădirii în care locuia.

Pedepse de la 15 ani de detenţie până la închisoare pe viaţă pentru vinovaţii de moartea Annei Politkovskaia

O lună mai târziu, în noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, a murit la Londra, otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă toxică şi aproape nedectabilă. Litvinenko a fost ofiţer în serviciile secrete ruse, refugiat însă la Londra din cauza lui Vladimir Putin. Pe patul de moarte, el le-a dictat câteva rânduri poliţiştilor care îl audiau: „Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a spus poliţiştilor.

Medicii care i-au făcut autopsia spionului rus Aleksandr Litvinenko susţin că a fost una dintre cele mai periculoase din istorie

Jurnalistul rus Mihail Beketov a scăpat cu viaţă după ce a fost bătut cumplit în 2008. A rămas însă cu mari sechele, devenind hemiplegic. Beketov a fost incapabil să vorbească în urma încercării de asasinat. Beketov dezvăluise mai multe fapte de corupţie legate de construirea a unei autostrăzi. A murit, în cele din urmă, în 2013.

Recompensa de 50 de milioane de dolari pe capul lui Putin

Alte două persoane, opozante regimului Putin, au murit în 2009. Avocatul Stanislav Markelov şi jurnalista Anastasia Baburova (Novaia Gazeta), au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse. Stanislav Markelov tocmai denunţase într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru crimă. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital.

Tot în 2009, reprezentanta unui ONG care lupta împotriva abuzurilor comise de ruşi în Caucaz a fost răpită şi ucisă. Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit ciuruit de gloanţe într-o pădure din Inguşetia

Oligarhul rus Boris Berezovski, un cunoscut opozant al lui Vladimir Putin, s-a refugiat la Londra. El era un apropiat al fostului preşedinte Boris Elţîn, dar după preluarea puterii de către Putin a fugit din ţară. A fost găsit mort în apartamentul său.

(…)

Berezovski a promis o recompensă de 50 de milioane de dolari pentrucei care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

Actorul rus Alexei Devotcenko, cunoscut drept un opozant public al regimului lui Vladimir Putin, a fost găsit mort într-o casă din nordul Moscovei în toamna anului trecut.

(…)

Opozantul pe care Putin l-a iertat şi l-a lăsat să fugă Fostul magnat rus Mihail Hodorkovski este singurul opozant de calibru lăsat în viaţă. După ce a stat zece ani în închisoare, fiind acuzat de evaziune fiscală, Mihail Hodorkovski, în vârstă de 51 de ani, a fost graţiat în 2013 de preşedintele Vladimir Putin, iar în prezent trăieşte în Elveţia. Cea mai mare parte din averea lui i-a fost confiscată.

Un discurs al lui Hodorkovski, difuzat într-un hotel din St. Petersburg, în ciuda haosului creat de poliţie: Actualul regim se va prăbuşi, este inevitabil

Citeste mai mult: adev.ro/nkhr91

 

Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

de Elena Dumitru – adevarul.ro

Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.

Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO.

„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American.

Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate.

„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk.

Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică.

În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru.

Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut.

Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/international/europa/razboiul-hibrid-putin-ameninta-moldova-avertizeaza-pentagonul-nato-1_54ef49d5448e03c0fd03da5c/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=R%C4%83zboiul+hibrid+al+lui+Putin+amenin%C5%A3%C4%83+Moldova%2C+avertizeaz%C4%83+Pentagonul+%C5%9Fi+NATO&utm_content=Newsletter-184089-20150226

Putin: Nicio ţară nu poate depăşi Rusia din punct de vedere militar. Rusia va avea “reacţii adecvate”

foto antercom.ro
articol de Mihai Draghici – Mediafax

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că nicio altă ţară nu trebuie să îşi facă iluzii că poate atinge un nivel de superioritate militară comparativ cu Rusia, avertizând că Moscova va avea “reacţii adecvate” la orice “presiuni”, relatează agenţia Interfax, citată de NBC News.

“Nimeni nu trebuie să aibă iluzia că poate obţine superioritate militară comparativ cu Rusia”, a spus Putin.

“Nimeni nu poate exercita presiuni asupra Rusiei. Vom avea mereu reacţii adecvate la astfel de aventuri”, a declarat Putin.

Afirmaţiile lui Vladimir Putin par a fi o reacţie la declaraţiile ministrului britanic al Apărării, Michael Fallon, care a atras atenţia joi că există riscul ca Rusia să încerce să destabilizeze ţările baltice. “Sunt îngrijorat în legătură cu acţiunile (preşedintelui rus) Vladimir Putin. Sunt preocupat de presiunile asupra ţărilor baltice, de modul în care testează capacităţile NATO”, a spus Fallon. Oficialul britanic a subliniat că Alianţa Nord Atlantică trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei “indiferent ce formă va lua aceasta”. La rândul său, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat că Rusia reprezintă o ameninţare pentru Republica Moldova şi pentru statele baltice.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/