Încă de la ora 17.30 în cartierele clujene se puteau auzi fluierând şi strigând grupuri de oameni care se îndreptau către Piaţa Unirii.
La ora 18 în piaţă erau deja în jur de 1.500 de oameni: tineri, bătrâni, oameni cu copii, însoţiţi de câinii lor şi mai ales studenţi, toţi uniţi pentru aceeaşi cauză: arătarea nemulţumirii vizavi de candidatul PDS, Victor Ponta.
În aer s-au înălţat steaguri, bannere şi pancarte prin care transmiteau mesaje anti Ponta, pro Iohannis, dar şi steaguri cu Roşia Montană. “Am venit singur, nu cu autocarul”, “25 de ani”, “Nu alegem întredoi candidaţi, ci între două lumi”, sunt doar câteva dintre mesajele scrise. Nu au lipsit nici steagurile care îl înfăţişează pe Mickey Mouse peste care s-a tăiat cu roşu, Ponta fiind asemănat cu personajul de desene animate în repetate rânduri.
Protestul a început propriu zis la ora 18.17. Unul dintre protestanţii care a luat cuvântul, profesor de meserie, a declarat în faţa întregii mulţimi că a fost mitut de PSD.
“În această dimineaţă Victor Ponta le-a umplut profesorilor conturile cu bani. Profesorii au spus că vor trimite mita electorală înapoi. Vedeţi cât de disperat este guvernul şi mergeţi la vot!”.
UPDATE
După aproximativ 30 de minute, în Piaţa Unirii era strânşi peste 5.000 de protestatari care strigau “Uniţi salvăm toată România!”, “Jos Ponta!”, iar baloanele cu capuri de Mickey Mouse se zăreau în tot mai multe părţi.
UPDATE
La ora 19 fix peste 10.000 de protestatari au pornit marşul pe Bulevardul Eroilor şi s-au îndreptat către Piaţa Avram Iancu scandând “România trezeşte-te!”, “”Afară, afară, cu PSD din ţară” şi “Jos Ponta jos, elevul mincinos!”.
UPDATE
În jurul orei 19.40 protestatarii au ajuns în faţa Bibliotecii “Octavian Goga”. Aflându-se în cartierul Mărăşti, înconjuraţi de blocuri, mulţimea i-a îndemnat pe toţi locuitorii să se alăture protestului. “Dacă vă pasă, ieşiţi din casă!” “Haideţi şi voi!”, au strigat aceştia.
În cartierul Mărăşti, bătrâni cu ochii înlăcrimaţi şi cu zâmbetul pe buze, tineri, copii, părinţi au ieşit în faţa scării sau pe geam pentru a privi mulţimea interminabilă, iar alţii s-au alăturat protestului.
Dragă Române, tu cel care te-ai gândit să nu votezi în data de 16 noiembrie,
Ieşi la vot!
Ieşi la vot pentru mine, pentru tine, pentru copiii tăi.
Ieşi la vot pentru a da o lecţie clasei politice care te ignoră.
Ieşi la vot pentru cei care au murit în ’89 tocmai ca tu să ai azi libertatea de a alege.
Ieşi la vot pentru a arăta că vrei o schimbare, nu doar promisiuni deşarte.
Ieşi la vot ! Nu alege să nu alegi !
Vino vineri, 14 noiembrie, orele 18, în …………………… pentru a-ţi susţine dreptul constituţional !
Se încing spiritele în campania pentru turul final al alegerilor prezidenţiale. În centrul Braşovului 500 de susţinători ai PSD s-au adunat în faţa primăriei, în timp ce, la sediul prefecturii s-au strâns alţi 200 de simpatizanţi ai ACL. Forţele de ordine stau între cele două tabere pentru a preveni un eventual conflict.
Mai mulţi manifestanţi ai ACL s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, în tenativa lor de a se apropia de tabăra manifestanţilor PSD.
În timpul intervenţiei jandarmilor, câteva persoane au căzut. O femeie plângea şi susţinea că a fost lovită cu bocancul.
Manifestanţii PSD au plecat spre sediul de partid, iar cei de la ACL au rămas în centrul Braşovului.
Iniţial a fost anunţat un singur protest, la Prefectură, manifestanţii susţinând că au ieşit din solidaritate pentru românii din diaspora.
Între timp, în faţa Primăriei a apărut un grup mai numeros.
Românii ies sâmbătă şi duminică în stradă în mai multe oraşe din România, dar şi din străinătate, pentru a protesta faţă de umilinţa la care au fost supuşi românii din diaspora pe 2 noiembrie, când mii dintre ei nu au putut vota la prezidenţiale. GÂNDUL TRANSMITE LIVE
Proteste în toată ţara pentru un VOT CORECT în turul doi. HARTA oraşelor în care românii ies în stradă
La Sibiu, protestele au început de vineri seară, unde sute de manifestanţi au scandat „Fiţi eroi în turul doi”, mesaj lansat în campania Gândul „VOTEŞTI”. Sâmbătă şi duminică, tinerii din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj, Reşiţa, Timişoara, Arad sau Oradea ies în stradă simultan, pentru a-şi arăta solidaritatea românii din diaspora. Gândul vă va ţine la curent în timp real cu evoluţia acestor manifestaţii. De asemenea, vom transmite live imagini de la proteste, în cadrul unei ediţii speciale GÂNDUL LIVE.
Protestele românilor din străinătate care nu au putut vota pe 2 noiembrie, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, au fost un semnal pentru tinerii din România care pregătesc proteste în marile oraşe. În Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, Braşov, Arad, Oradea sau Reşita se anunţă proteste sâmbătă şi duminică, iar oamenii de mobilizează prin intermediul reţelelelor de socializare. Proteste sunt de asemenea programate în sâmbăta de dinaintea turului doi al alegerilor, pe 15 noiembrie, atât în ţară, cât şi în marile capitale europene, precum Londra sau Paris, acolo unde mii de români nu au putut vota, fiind ţinuţi ore întregi la coadă de autorităţile române.
Gândul vă va ţine la curent în timp real cu evoluţia acestor manifestaţii. De asemenea, vom transmite live imagini de la proteste, în cadrul unei ediţii speciale GÂNDUL LIVE.
Tonul protestelor din acest weekend a fost dat la Sibiu, vineri seară, în Piaţa Mare, unde aproximativ 500 de oameni au scandat „Fiţi eroi în turul doi”, un mesaj lansat în campania VOTEŞTI, al cărui clip îl puteţi vedea AICI.
„Libertatea de-a vota nu ne-o va lua nimenea!”, au mai strigat sibienii vineri seară.
â
În tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti nu au găsit nimic oficial în neregulă în organizarea procesului de votare şi nimeni nu a fost tras la răspundere. Premierul Victor Ponta, candidatul PSD la preşedinţie, a declarat însă că dacă se va întâmpla ca până şi un singur român să fie împiedicat să voteze în turul doi, ministrul de Externe Titus Corlăţean răspunde cu funcţia. Cu toate acestea, un alt ministru, Bogdan Stanoevici, consideră că protestele au fost neîntemeiate, alimentate de „agitatori”: „sunt grupuri de tineri revoltaţi pe orice, care, la orice manifestaţie, indiferent de subiect, ei se vor infiltra ca să intre în conflict”.
„Eu i-am rugat pe toţi cei care vin să nu manifestăm, ci să stăm la coadă. Dacă românii din străinătate au putut să stea la coadă pentru noi, să stăm şi noi la coadă pentru ei. Noi am vrut să manifestăm împotriva guvernanţilor la modul general, al modului în care înţeleg ei să ne conducă şi să ne respecte pe noi, cei care i-am pus acolo, în fruntea noastră”, a povestit pentru gândul Claudiu Marian, unul dintre iniţiatorii protestului de la Timişoara, acolo unde tinerii au ieşit deja în stradă marţi seară şi vor ieşi din nou sâmbătă seară.
„Eu şi tineretul român suntem frustraţi! Practic, am fost înjuraţi în faţă cu această manieră de organizare a unor alegeri democrate!”, a spus pentru gândul şi Edwin Sebastian Marc, unul dintre organizatorii protestului de sâmbătă, de la Timişoara.
„Mesajul nostru ar fi unul de susţinere a diasporei, nu vrem să se înţeleagă că suntem doar opoziţia lui Ponta. Eu sunt apolitic, pentru mine contează viitorul ţării! O să fie o plimbare paşnică de la Prefectură până la Primărie, vom scanda pentru a arăta că Moldova susţine votul liber şi pentru că vrem să înţeleagă şi cealaltă parte a României că Moldova nu mai este toată « roşie »”, a spus pentru gândul Iurie Vlasov, unul dintre organizatorii protestului de la Iaşi.
Clujenii vor ieşi, de asemenea, să protesteze sâmbătă, 8 noiembrie. Marşul va începe la ora 17:30, în Piaţa Unirii şi se va desfăşura mai departe pe traseul Bd. Eroilor (pietonal) – Str. Baba Novac – Bd. 21 Decembrie – Piaţa Unirii (partea de est) – Eroilor, a precizat pentru gândul Ionuţ Deneş, unul dintre organizatori.
Cel puţin 100.000 de persoane au manifestat joi la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate anunţate de noul Guvern de dreapta, a anunţat poliţia.
Sindicatele, care au organizat marşul împreună cu partidele de stânga, au evocat până la 130.000 de participanţi. Organizatorii au salutat mobilizarea “istorică” ce a depăşit cu mult ultimele manifestaţii naţionale împotriva măsurilor de austeritate, organizate în 2011 şi 2013.
Zeci de mii de persoane, purtând haine în roşu, verde şi albastru, culorile celor trei mari sindicate belgiene, au manifestat pe marile bulevarde din centrul oraşului.
“Sunt necesare eforturi, este clar, dar pachetul de măsuri propus de Guvern este foarte nedrept. De fapt, marile companii şi deţinătorii de capitaluri nu participă la eforturile de solidaritate. Din contră, sunt reduse salariile, pensiile şi este efectată securitatea socială”, a apreciat liderul socialiştilor, Laurette Onkelinx, care a participat la protest. “Puterea de cumpărare va fi afectată, atât în cazul angajaţilor, cât şi al micilor întreprinzători”, a subliniat, la rândul său, Marc Goblet, secretarul general al sindicatului FGTB.
Mai multe sectoare industriale din Belgia se confruntă cu probleme, în special în sectorul siderurgic şi în porturile din Anvers şi Zeebruges, dar şi poşta şi învăţământul. Un consiliu de miniştri în format restrâns a fost programat pentru joi seară, cu participarea principalelor trei sindicate.
Manifestaţia intervine înainte de contraofensiva anunţată de sindicate la reformele sociale şi economice prevăzute de premierul Charles Michel, care conduce coaliţia de dreapta formată cu naţionaliştii flamanzi din N-VA.
O serie de greve sunt prevăzute în mai multe oraşe în următoarele săptămâni, înaintea unei greve generale anunţată pentru 15 decembrie în întreaga ţară. Sindicatele, partidele socialiste, ecologiştii şi extrema-stângă, aflată în opoziţie, denunţă în special decizia de a renunţa pentru 2015 la indexarea salariilor în funcţie de inflaţie, ceea ce înseamnă că salariile şi alocaţiile sociale nu vor creşte automat.
Un alt motiv de nemulţumire este amânarea deciziei prin care vârsta de pensionare a fost stabilită la 67 de ani începând din 2030, faţă de 65 de ani în prezent. Măsurile de austeritate vor afecta, de asemenea, şi alte sectoare, printre care cultura, sectorul public sau domeniul cercetării.
Premierul Charles Michel, care a preluat din octombrie conducerea coaliţiei aflată la guvernare formată dintr-un singur partid francofon – Mişcarea Reformatoare (MR, liberal) şi trei partide flamande de dreapta, printre care N-VA, a declarat că doreşte un guvern care “să unească”, iar creare de noi locuri de muncă reprezintă principala prioritate a cabinetului.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Va fi vai de capul nostru indiferent de cine castiga acest joc masluit.
Vor vinde in continuare tara, se vor spurca ca si pana acum, care va fi in asa-zisa “opozitie” va copia mesajele spuse de toti romanii in autobuz printre dinti.
Nu ne va incalzi prea mult ca am avut IARASI dreptate si ca, la fel ca in 2012, vom tranzita catre alti draci dar de fapt aceiasi.
Nu va zic cum sa votati. Inteleg si sunt de acord ca Ponta este mai al dracu’ decat aia din spatele lui Iohannis.
Parerea mea este ca Iohannis nici nu vroia sa candideze, sa se bage in arena asta cu noroi, dar a fost impins de la spate de niste borfasi pentru ca nu mai aveau alte optiuni “curate”.
Va fi si el tras in manarii din ce in ce mai gretoase.
RETINETI! Noi nu votam OMUL ci si (mai ales) MAFIA din spatele omului.
Poate sa candideze si Nelson Mandela reinviat, va fi vai si-amar de curul nostru daca el ii are in spate pe d-alde Blaga, Iliescu, Videanu, Melescanu, Tariceanu, Vadim, Nastase, Ungureanu, Macovei, Udrea s.a.m.d.
Nu tin cu niciunul dar nu sunt nici idiot. Am vazut la orizont posibile solutii la jocul asta aranjat, joc in care tot timpul noi pierdem si ei castiga.
Nu vreau sa aud “dar Iohannis e nou, sa-i dam o sansa!”.
Nu exista asa ceva! Este propulsat de un sistem infectat de rau pur si nu va fi un Presedinte independent.
Societatea civila, asta noua nu aia veche si politizata, evazionista si vedetista, este cea care mai are o sansa sa loveasca sistemul asta corupt, sa-l schimbe chiar.
Dupa alegeri, indiferent de ce Presedinte vom avea, alaturati-va noua sa ne aparam resursele, visele, viitorul de acesti hoti si borfasi.
Mesajul acesta de mai sus va fi adus la protestele din urmatoarele 11 zile de catre activisti care au luptat in ultimii 3 ani impotriva a tot ce a fost rau in Romania, indiferent ca a fost vorba despre proiectul din Rosia Montana/Certej, fracturarea hidraulica, privatizarile abuzive, defrisarile fara scrupule, distrugerea parcurilor, drepturile animalelor, alegeri corecte si multe altele.
Fac un apel catre toti participantii la aceste manifestatii sa respecte mesajul acesta in forma lui si sa nu-l denatureze, sa nu faca jocul partidelor acuzand pe nedrept activistii civici de partizanat politic (cum s-a intamplat la manifestatiile din 2012) si sa inteleaga ca acesta este pur si simplu avertismentul unor luptatori pentru libertate si un trai mai bun adresat unui popor prea mult incercat si prea dezamagit ca sa mai aiba incredere in altceva decat ce i-a fost servit 25 de ani.
Pregatiti-va sa va ridicati la lupta, in strada si nu numai, impotriva iadului ce se va dezlantui in 2015, indiferent de Presedintele, Guvernul sau grupul mafiot care se va afla in spatele acestui iad.
Caci, vedeti voi fratilor, in 2015, nemaiavand miza electorala deasupra capului, hotii si tradatorii astia din ambele tabere politice vor trimite buldozerele la Rosia Montana, vor impanzi tara de sonde de extragere a gazelor de sist, isi vor scapa prietenii din mainile inchisorii si-asa prea iertatoare, vor vinde Romania pe bucati si vor infiera lumea impotriva activistilor, activisti care se vor trezi cu un bocanc in libertatea de exprimare mai apasat si mai murdar decat cei primiti in 2012 sau 2013.
Din pacate, sintagma #aceeasimizerie nu vine decat ca un avertisment, o previziune sumbra asupra viitorului imediat al Romaniei.
Singurii care-i mai pot salva destinul sunt proprii ei cetateni si nu cu stampila de vot ci cu propriile lor trupuri.
Aproximativ 100.000 de maghiari au ieşit marţi seară în stradă, la Budapesta, în cel mai mare protest cu care s-a confruntat premierul Viktor Orban de la venirea la putere, în 2010. Scandând „Viktator” şi „Vrem Democraţie”, manifestanţii s-au adunat în centrul capitalei lor pentru a doua oară în ultimele zile în semn de protest faţă de un proiect de lege care ar urma să instituie din 2015 o „taxă pe Internet”. Odată ieşiţi în stradă, oamenii şi-au amintit că au multe alte nemulţumiri faţă de „regimul Orban”, de la politicile economice, la cele pro-ruseşti şi anti-europene, a comentat pentru Gândul Aron Halasz, jurnalist maghiar. Importantă pentru înţelegerea protestelor este şi deteriorarea relaţiilor cu Statele Unite, după ce americanii au dispus interdicţie de intrare în SUA pentru oficiali ungari acuzaţi de corupţie. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, crede că uriaşa mişcare de protest din Ungaria care se coagulează în aceste zile trebuie observată din prisma unei ruperi iminente a relaţiilor cu SUA şi a deteriorării alianţei cu UE şi NATO în favoarea axei Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război”, comentează expertul român, care atrage atenţia că „nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Citiţi în continuare o analiză a evenimentelor din Ungaria:
A început sfârşitul pentru regimul Viktor Orban? Aceasta este întrebarea momentului în Europa. De duminică, ziua în care vecinii unguri au ieşit pentru prima dată în stradă pentru a protesta faţă de un proiect de lege care ar impune o taxă pentru transferul de date (în actuala versiune, de 150 de forinţi/50 de eurocenţi per gigabyte), bulgărele nemulţumirii sociale s-a rostogolit întruna şi a împins, marţi seară, 100.000 (estimare Reuters) de oameni în cel mai mare protest antiguvernamental pe care l-a văzut Budapesta de la venirea lui Orban la putere, în 2010.
Pentru Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, taxa pe Internet este doar picătura care a umplut paharul pentru poporul maghiar.
Odată răsturnat paharul nemulţumirii sociale, vom asista, în viitorul foarte apropiat, la o schimbare fundamentală în Ungaria, crede Dungaciu: „Nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Această schimbare poate însemna o transformare a cursului guvernării Orban (puţin probabilă dat fiind profilul politic al premierului ungar) pentru a linişti populaţia şi aliaţii occidentali care sunt pe picior de plecare. Schimbarea se poate concretiza, însă, şi prin căderea guvernului Orban, într-o revoluţie de tipul Euromaidanului ucrainean.
În ochii analiştilor, dar şi ai protestatarilor intervievaţi de presa occidentală, foarte relevant pentru a înţelege amploarea protestului este conflictul cu SUA, concretizat, cel mai recent, în interdicţia de călătorie în SUA impusă de americani unor apropiaţi de-ai lui Orban acuzaţi de corupţie. Orban nu numai că s-a apropiat tot mai mult de Moscova, chiar şi în timpul războiului din Ucraina, dar a făcut-o îndepărtându-se voit de UE, NATO şi SUA, iar Washingtonul sancţionează în acest moment axa Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război. În acest moment, în Fidesz e o mare tensiune, pentru că au simţit că nu doar guvernul, ci şi partidul ca atare se va prăbuşi”, spune Dan Dungaciu, pentru gândul.
FOTO: Attila Kisbendek/AFP/Mediafax
Sursa: Facebook
„Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.
gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.
Cum arată singura taxă pe Internet din lume
Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.
După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.
Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.
După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.
Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.
Sursa: Facebook
Primele reacţii de la Bruxelles: „O idee foarte proastă”, „o ruşine”
Comisia Europeană a criticat vehement, prin vocea mai multor oficiali, planul lui Orban privind taxa pe transferul de date. Comisarul European în exerciţiu pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, este foarte activă pe Twitter în a condamna ideea guvernului ungar, pe care o consideră „foarte proastă” şi „o ruşine”. Ba mai mult, ea i-a şi îndemnat pe oameni, duminică, într-un mesaj de pe Twitter, să iasă în stradă.
„Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de Internet prin intermediul unor taxe (…), iar acest lucru nu va funcţiona”, a comentat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Kroes. „Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath, atrăgând atenţia asupra problemei pe care ar presupune-o crearea unui asemenea precedent în UE.
Heath a descris proiectul legislativ drept „ultima dintr-o serie de acţiuni tulburătoare (…) care caută să limiteze libertatea (…), fără să atingă obiective sociale şi economice”.
Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei
În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.
Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a „Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.
gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.
Cum arată singura taxă pe Internet din lume
Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.
După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.
Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.
După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.
Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.
Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei
În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.
Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a susţinut, în faţa protestatarilor, că taxa lui Orban „va rupe Ungaria de restul lumii”. Cetăţenii „nu trebuie să plătească o taxă pentru folosirea Internetului autorităţilor fiscale corupte şi premierului Viktor Orban”, a spus Gulyas, citat de Mediafax. La fel ca oficialii europeni, Gulyas a avertizat şi asupra prejudiciului pe care legea l-ar crea asupra „dreptului la informare”.
La rândul lui, Zsolt Varady, şeful unei reţele de socializare din Ungaria, a comentat: „taxa pe Internet este un simbol al autocraţiei Guvernului”.
Pagina de Facebook a protestatarilor
Protestele şi fotografia care a revoltat Fidesz
Primul protest faţă de taxa pe transferul de date a avut loc duminică, adunând între 10.000 şi 20.000 de participanţi. Totul a fost organizat pe o pagină de Facebook.
În mulţime se afla şi Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Budapesta, Andre Goodfriend, care a explicat pe Twitter că a mers la protest pentru „a măsura atmosfera”. Fotografia cu Goodfriend în mijlocului protestului nu a fost bine primită de membrii Fidesz, care l-au acuzat că „este un agent CIA devenit agent provocator” (sursa: eurodeputatul Tamas Deutsch). „Goodfriend, eşti indezirabil în Ungaria”, a fost mesajul unui jurnalist maghiar pentru diplomatul american.
În jurul lui Goodfriend, manifestanţii au scandat „Viktator”, „Vrem democraţie” şi „Evazioniştii TVA”. Pe unele dintre pancarte era fotografia lui Orban împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, alături de inscripţia „nu vom plăti taxele criminalilor”.
Pe urmă, au început violenţele. Mai mulţi protestatari au ajuns la secţia de poliţie, unul dintre ei fiind arestat, după ce au spart mai multe ferestre ale sediului partidului Fidesz, conform Politics.hu. Mai mult, câţiva manifestanţi au reuşit să ajungă în balconul sediului, unde au amplasat două steaguri ale Uniunii Europene.
Manifestaţii similare au avut loc şi în Pecs, Miskolc şi Veszprem, fiind susţinute de partidele de opoziţie LMP, socialişti, E-PM, DK şi Jobbik, precum şi de Asociaţia Sindicatelor comerciale, Sindicatul profesorilor şi asociaţiile din industria de profil, conform Mediafax.
Marţi seară, aproximativ 100.000 de persoane de toate vârstele îndurau stoic gerul din capitala ungară şi cântau: „Nu vom permite aşa ceva”. În alte opt oraşe, oamenii protestau paşnic faţă de taxa de folosire a Internetului şi scandau, la fel ca manifestanţii din Budapesta, „Orban afară”.
Unghiul american şi umbra rusească
Ce se întâmplă acum în Ungaria trebuie citit într-o altă grilă decât cea a protestelor sociale, explică Dan Dungaciu pentru gândul. Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române plasează protestele în contextul sancţiunilor anunţate în urmă cu mai bine de o săptămână de acelaşi Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicţie de intrare în Statele Unite pentru şase oficiali maghiari acuzaţi de corupţie. Tensiunile dintre cele două părţi sunt atât de puternice în acest moment, încât şi americanii, şi ungurii au ajuns să ameninţe că prietenia lor ar putea fi distrusă (GÂNDUL A PREZENTAT PE LARG SUBIECTUL AICI).
Astfel, evenimentele din ultimele zile pot fi corelate cu deteriorarea fără precedent a relaţiilor cu SUA, în contextul sancţiunilor impuse unui număr de şase oficiali maghiari apropiaţi puterii care sunt acuzaţi de corupţie. „Am senzaţia că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relaţiile cu aliaţii americani, cu UE şi, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE şi NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia şi aliaţii occidentali.
Patru ani mai târziu, există de fapt doar „capătul” rusesc al jocului geopolitic maghiar, ceea ce s-a văzut când Ungaria a susţinut parteneriatul cu Rusia, chiar şi în timpul conflictului din Ucraina.
„Americanii şi-au luat mâna de pe guvernul Orban. Nu mai e loc de negocieri”
Regimul Orban a făcut multe lucruri care trebuie sancţionate, comentează Dungaciu, iar taxa pe internet şi recentele avertismente de tipul „schimbare sau plecăm” venite din partea americanilor sunt declicul pentru o mişcare antiguvernamentală mult mai amplă.
Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident. Dacă cineva mai avea vreun dubiu în acest sens, a fost clarificat de prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA la proteste. Am văzut acelaşi model de reacţie din partea americanilor şi la începutul Euromaidanului. Când UE eşuase în gestionarea crizei din Ucraina, SUA au intervenit puternic.
„Acum, America şi-a luat mâna de pe guvernul Orban. Mesajul pe care l-au dat este: sau îşi modifică atitudinea, sau pleacă. În acest moment, nu mai e loc de negocieri”, subliniază expertul.
Think-tank londonez: Putin pregăteşte o „Primăvară rusească”. În planurile lui e şi România
Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o în doar trei zile protestul faţă de taxa pe Internet aparţine unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence. O analiză postată marţi pe site-ul instituţiei susţine că Rusia începe din Ungaria o operaţiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE şi, inclusiv, a NATO.
Planul ar fi o „Primăvară rusească” şi vizează inclusiv destabilizarea României, susţin experţii citaţi. Că Rusia vrea şi încearcă să destabilizeze UE şi NATO nu este o noutate pentru analişti precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federaţia Rusă îşi doreşte să destabilizeze UE şi NATO. Rusia caută cai troieni în ţări precum Ungaria şi Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează analistul intervievat de gândul, făcând referire la un nou conflict al gazelor.
CONTEXT – Disputa cu SUA: „Prietenia ungaro-americană ar putea fi distrusă”
La câteva săptămâni de la discursul extrem de critic al oficialului american Victoria Nuland despre abuzurile unor lideri din ţările central-europene membre UE şi NATO, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA din Budapesta, Andre Goodfriend, a anunţat în 15 octombrie că mai mulţi oficiali maghiari suspectaţi de corupţie au primit interdicţii de intrare în SUA.
Decizia are o miză evident politică (oficialii nefiind condamnaţi) şi a tensionat şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi SUA. Măsura este similară interdicţiilor de călătorie de care au fost vizaţi, în ultimele luni, oficiali ruşi şi apropiaţi din cercul lui Vladimir Putin, în contextul conflictului ruso-ucrainean. Cel mai cunoscut caz din România în care a fost aplicat o asemenea măsură este cel al lui Adrian Năstase, căruia i s-a revocat viza pentru SUA în 2012, după condamnarea în primă instanţă în Trofeul Calităţii. Motivul pentru care acest subiect este deosebit de relevant şi în România este că, date fiind numeroasele scandaluri de corupţie la nivel înalt dezvăluite în ultimele luni, nu este exclus să ajungă şi la Bucureşti astfel de „mesaje” din partea SUA.
În primă fază, Goodfriend s-a arătat foarte rezervat în a oferi detalii precum numele persoanelor de pe lista interdicţiilor de călătorie în SUA. El s-a rezumat la a spune că este vorba de până la zece funcţionari guvernamentali, membri ai Guvernului sau oameni de afaceri apropiaţi Guvernului FIDESZ (ulterior, avea să precizeze că sunt şase oficiali).
Motivul interdicţiilor de călătorie: suspiciunea de corupţie şi fapte asimilate corupţiei, precum şi de atingere adusă intereselor americane, potrivit presei maghiare. Concret, ambasada SUA a comunicat că „anumite persoane fizice din Ungaria” nu pot pătrunde pe teritoriul american pentru că există „informaţii credibile că ar fi obţinut beneficii din acte de corupţie”, informează Mediafax.
Ca o regulă generală, orice persoană cu cazier are interdicţie de intrare în SUA.
În replică, ministerul ungar de Externe l-a convocat de urgenţă pe diplomatul american, pentru a oferi explicaţii. Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a cerut SUA „transparenţă” în acest dosar, în vreme ce unul dintre liderii opoziţiei socialiste, Tamas Harangozo, a solicitat efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale pe tema sancţiunilor impuse de Statele Unite.
„Guvernul Ungariei nu are nicio informaţie despre această situaţie. Nu a fost informat niciun oficial despre interdicţii de intrare pe teritoriul american”, se arată într-un comunicat oficial al Biroului premierului Viktor Orban, citat de Mediafax.
Totuşi, trebuie precizat că spunând că nu a fost înştiinţat pe un canal oficial de măsura interdicţiei de călătorie, Guvernul lui Viktor Orban ignoră că autorităţile americane nu au, de fapt, voie să furnizeze asemenea informaţii decât persoanei vizate şi avocatului ei. Conform informaţiilor făcute publice la începutul acestei săptămâni de oficialul american, persoanele vizate nu au fost încă informate despre interdicţia de a călători în SUA.
Şi SUA, şi Ungaria ameninţă cu distrugerea relaţiilor bilaterale
Dacă mai exista vreun dubiu privind miza politică a acestui scandal, Andre Goodfriend a revenit, în urmă cu o săptămână, într-o conferinţă de presă în care, potrivit portalului de ştiri Politics.hu, a avertizat că SUA şi-ar putea înceta cooperarea cu Ungaria, din cauza corupţiei endemice. Cât despre identitatea persoanelor vizate, oficialul american a spus că fie lucrează în guvernul Orban, fie sunt apropiaţi ai executivului ungar.
Tot săptămâna trecută, a venit o nouă replică a guvernului maghiar. Şeful de cabinet al lui Orban a avertizat, în cadrul unei întruniri de urgenţă a Comisiei de Securitate Naţională a Parlamentului Ungariei, că dacă partea americană nu vine cu explicaţii pentru decizia anunţată de Andre Goodfriend, „prietenia ungaro-americană ar putea fi otrăvită sau distrusă”, relatează, într-un alt articol, acelaşi Politics.hu.
articol preluat de pe http://m.gandul.info/
Aproximativ 30 de membre ale mişcării Femen au manifestat, duminică, în faţa Palatului de Justiţie din Paris, față de deschiderea unor dosare pentru exhibiţie sexuală împotriva a două membre ale organizației.
Potrivit Mediafax, protestatarele au strigat “feministe, nu exhibiţioniste”, și au afişat pancarte pe care se putea citi “Naked and free”, “un bărbat topless este liber, cool şi legal, o femeie topless este infractoare” sau “corpul meu nu este obscen”. Unele au încercat să escaladeze gardul Palatului de Justiţie, a cărui poartă a fost închisă de serviciile de securitate.
Sub privirile a zeci de turişti, activistele au fost în cele din urmă reţinute de către forţele de ordine.
Sub sânii dezgoliţi, protestatarele Femen aveau scrise diferite mesaje, şi anume “This is politics”, “My body my manifesto” sau “Free Yana”, numele uneia dintre membrele lor, Yana Jdanova, condamnată pe 15 octombrie, la Paris, la plata unei amenzi de 1.500 de euro pentru exhibiţie sexuală după ce a atacat statuia de ceară a preşedintelui rus Vladimir Putin expusă la Muzeul Grévin. Activista ucraineană a făcut apel la condamnarea sa.
O altă activistă, Eloïse Bouton, este de asemenea anchetată pentru exhibiţie sexuală după ce a intrat în decembrie 2013 în Biserica Madelein din Paris purtând inscripţia “Christmas is cancelled”.
articol preluat de pe http://m.romanialibera.ro
Mii de manifestanţi s-au adunat în centrul Budapestei, duminică seara, pentru a protesta faţă de planul Guvernului ungar de a impune o taxă pentru utilizarea Internetului.
Balazs Gulyas, fondatorul paginii de Facebook “O sută de mii împotriva taxei pe Internet”, a cerut Guvernului de la Budapesta să retragă proiectul de lege.
Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, impune tot mai multe taxe asupra oamenilor şi îşi dezamăgeşte chiar şi propriul electorat, a declarat el în faţa mulţimii adunate lângă clădirea Ministerului Economiei, în Piaţa Jozsef Nador.
alasz Gulyas a avertizat Guvernul de la Budapesta cu organizarea unui nou protest, marţi, în cazul în care nu va retrage acest proiect de lege în termen de 48 de ore.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
Pe 14 octombrie, o echipă a poliţiei chineze a mers în satul Fuyou din sud-vestul provinciei Yunnan a Chinei pentru a rezolva o revoltă iscată de o dispută pentru pământ. Dar localnicii au decis să riposteze şi, în urma confruntărilor, cinci atacatori capturaţi – poliţie sau huligani angajaţi de stat – au fost capturaţi şi executaţi prin incendiere. Conflictul s-a mai soldat cu două decese printre localnici şi alte 18 persoane rănite.
Cinci dintre membrii forţelor trimise să ocupe pământul sătenilor, au fost capturaţi şi dezechipaţi de echipamentul anti-revoltă. Apoi au fost scoşi în stradă, unde li s-a dat foc.
Localnicii susţin că printre forţele de ordine se aflau şi tâlhari locali plătiţi să participe la intervenţie de partea autorităţilor comuniste.
Potrivit unui comunicat publicat pe 15 octombrie de guvernul din Kunming, capitala provinciei Yunnan, care administrează Fuyou, conflictul a fost declanşat de construcţia unui centru de logistică.
În jurul orei 2 dimineaţa, pe 14 octombrie, sute de bărbaţi în uniforme, purtând căşti şi scuturi anti-revoltă pe care scria ”Poliţia” au invadat satul Fuyou şi au început să păzească terenul disputat în vederea începerii construcţiilor. Aproximativ 1.000 de localnici furioşi au ieşit să-i întâmpine.
Conflictul a durat aproximativ o oră. Poliţiştii erau dotaţi cu cuţite, bare de metal şi petarde de gaz lacrimogen, pe care le-au folosit împotriva sătenilor înarmaţi cu pietre şi unelte de grădinărit. Bilanţul, estimat de presă, s-a ridicat la opt decese – şase oameni ai forţelor “de ordine” şi doi localnici – şi 18 răniţi.
Nicio descriere detaliată privind natura deceselor nu a fost precizată în raportul oficial, dar pozele de la faţa locului au arătat că unii dintre bărbaţi au fost luaţi prizonieri de către localnici iar echipamentul le-a fost confiscat.
Din pozele publicate reiese că persoanele captive au fost duse pe drumul local, udate cu benzină şi apoi incendiate.
Rapoartele oficiale ale presei controlate de Partidul Comunist Chinez au transmis că incidentul a fost un conflict între muncitorii din construcţii şi rezidenţii localnici.
După ce Deng Xiaoping a declarat că “a fi bogat este glorios”, Partidul Comunist Chinez este condus din anii ’90 de oligarhi, care câştigă enorm din exproprieri şi exploatarea la sânge a muncitorilor şi ţăranilor, menţinând, însă, teroarea instaurată de comunişti pentru a asigura controlul populaţiei şi a înnăbuşi orice urmă de dizidenţă.
Sătenii suspectează că “forţele de ordine” sunt huligani plătiţi de autorităţi, după o metodă extrem de uzitată din China atunci când se încearcă reprimarea protestelor.
Li, un localnic din Fuyou care a asistat la confruntări, a descris haosul şi teroarea de la faţa locului.
”Au început să-i atace pe săteni, lovind pe oricine vedeau. Imediat cum un sătean ajungea în mâinile lor, îl băteau atât de tare de parcă vroiau să-l omoare”, a declarat el pentru Epoch Times. ”Doi dintre săteni au fost omorâţi în bătaie cu bare de metal de către aceştia”.
Unul dintre sătenii ucişi a fost lovit de o ţeavă de fier, care i-a pătruns prin faţă, a adăugat Li.
Ziarul Beijing Times a intervievat un sătean prezent la eveniment care a oferit o descriere similară a confruntărilor.
Li afirma că poliţia s-a retras după moartea celor cinci. Totuşi, circumstanţele exacte ale deceselor sunt neclare. Fotografiile luate de săteni îi arată pe prizonieri legaţi la sol pe stradă având lângă ei sticle cu un lichid galben, cel mai probabil benzină.
Fotografiile ulterioare arată corpurile arse ale bărbaţilor. Pe internet, s-a speculat că aceştia au fost mai degrabă executaţi de săteni.
Un raport oficial notează că oficialii guvernamentali locali au vizitat locul confruntărilor oferind ajutor persoanelor rănite. Sătenii locali au afirmat că n-au văzut niciun oficial care să viziteze satul sau care să aibă grijă de răniţi.
Disputa pentru pământ a început cu trei ani în urmă, odată cu deschiderea unui centru de logistică în valoare de 8 miliarde de yuani (aproximativ 1,3 miliard de dolari) şi care ocupă o suprafaţă de 2.300 de hectare de teren. Sătenii sunt nemulţumiţi de cei 43.000 de yuani de persoană (aproximativ 7.000 de dolari) pe care i-au primit drept compensaţie în schimbul pământului.
De la începutul disputei, au mai avut loc şi alte confruntări între săteni şi compania de construcţii care va ridica centrul de logistică. Lucrările au fost suspendate timp de un an iar reluarea acestora a declanşat ultimul incident.
Unul dintre localnici a declarat pentru Epoch Times că sătenii sunt pregătiţi să-şi dea viaţa pentru pământul lor.
”Ne vom apăra drepturile şi interesele şi ne vom proteja pământul natal. Nu plecăm. Dacă vin din nou, vom lupta până la sfârşit”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
â
