Articole

DNA-ul Pădurilor a fost votat astăzi în Senat. Legea merge la promulgare

DNA-ul Pădurilor a fost votat astăzi în Senat (16 iunie 2020)

foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluat de pe www.usr.ro

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

16 iunie 2020

 

USR scrie istorie în Parlament: A fost votat DNA-ul Pădurilor. Legea merge la promulgare

Proiectul de lege al USR de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor) a fost votat în Senat cu 119 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri și va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. S-au abținut la acest vot senatorii UDMR, care de-a lungul timpului au încercat să vâneze pădurile statului și au profitat în urma defrișărilor.

Uniunea Salvați România transmite că votarea proiectului de lege înseamnă un moment istoric pentru combaterea infracționalităților de mediu din țara noastră. Prin înființarea DNA-ului Pădurilor Parlamentul arată că protejarea mediului devine o prioritate pentru România.

Sunt Președinte al Comisiei pentru Mediu și mare parte dintre semnalele pe care le-am primit în ultimii ani fac trimitere directă la infracționalitate de tip mafiot din domeniul mediului. Mafia din domeniul mediului din România este un lucru cert, reliefat în cifre – 20 de milioane de metri cubi ce dispar din pădurile României, 25.000 de morți anual din cauza poluării, infringement pe deșeuri care ne va costa sute de milioane de euro anual, gropi de gunoi care sunt adevărate bombe ecologice, albii ale răurilor distruse de balastiere ilegale. Ce a făcut statul român împotriva acestei mafii până acum? Aproape nimic – doar câteva dosare pe infracționalitate forestieră, cu un volum total departe de dimensiunea prejudiciului și ZERO dosare pe restul infracțiunilor de mediu. Din aceste motive am inițiat înființarea DIIM și mă bucur că, începând de astăzi, mafia mediului are ca adversar o instituție specializată, cu personal pregătit corespunzător”, transmite senatorul USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu, inițiator al proiectului de lege.

Proiectul USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, “DNA-ul pădurilor”, ar urma să fie o structură specializată de parchet, pe modelul DIICOT, care să aibă în competență investigarea infracțiunilor de mediu, și a cărei activitate va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.

Înființarea DNA-ul Pădurilor nu reprezintă un cost – așa cum au susținut unii critici – ci o investiție într-un astfel de viitor sănătos. Studiile validate științific ne arată că nu mai putem ignora distrugerile de mediu și efectele lor devastatoare asupra calității vieții umane, dar și asupra economiei. Una dintre cauzele principale ale apariției pandemiei de COVID 19, cu care luptăm în aceste zile, este asociată direct de către cercetători cu distrugerea biodiversității.”, declară senatorul USR Mihai Goțiu, membru în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, inițiator al legii.

Amintim că și Consiliul Uniunii Europene a recomandat țării noastre, prin Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), înființarea unei structuri speciale de magistrați profesionalizați în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului.

Infracțiunile de mediu ne revoltă atunci când devin știri de ultimă oră, dar mult prea rar corelăm aceste fapte cu repercusiunile directe asupra vieții și sănătății noastre. Dar atunci când media de vârstă tindă să scadă sau copiii dezvoltă unele afecțiuni atipice, ar trebui să ne amintim că tăierile ilegale de copaci, poluarea mediului și afacerile cu deșeuri prost gestionate produc profit cu un preț mult prea mare: viața noastră”, a declarat senatorul USR George Dircă, unul dintre inițiatorii legii.

Anual, dispar peste 20 milioane de metri cubi de lemn din țara noastră. Volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de aceste infracțiuni trimise în instanță s-a redus cu aproape 50% între 2016 și 2019.

Propunerea legislativă a fost depusă în data de 9 martie 2020 în Parlament și a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban.

articol preluat de pe www.usr.ro

cititi si Senatul a adoptat proiectul de înfiinţare a ‘DNA-ului Pădurilor’

Victorie în Parlament. Proiectul USR privind prevenția și combaterea violenței cibernetice, adoptat

Cristina Iurisniti, deputat USR, inițiatoarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea violenței cibernetice

foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluate de pe www.usr.ro

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

11 iunie 2020

 

Victorie în Parlament. Proiectul USR privind prevenția și combaterea violenței cibernetice, adoptat

Proiectul USR, inițiat de deputata Cristina Iurișniți, privind prevenirea și combaterea violenței cibernetice, a fost adoptat, astăzi, în Camera Deputaților cu 295 voturi pentru, 2 contra și o abținere. Legea va merge către președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, după adoptarea tacită din Senat, în data de 19 februarie 2020.

Proiectul USR prevede că violența domestică va include și faptele de hărţuire și amenințările online, și completează Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

În urma adoptării proiectului USR, violența cibernetică va fi definită ca: hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informații şi conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, spera, amenința, reduce la tăcere victima.

Odată cu evoluția tehnologiei, și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat o amploare la nivel mondial. Acest tip de violență nu este inclus în legislația românească, de aceea legea adoptată azi vizează recunoașterea noțiunii de violență cibernetică alături de violență fizică, sexuală, psihologică, socială, economică și sancționarea faptelor conform legii 217/ 2003. În categoria hărțuitorilor intră și parteneri, foști parteneri care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărțuire, amenințări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe bază de gen. Din păcate, am văzut cu toții zilele acestea faptele vloggerului Colo, urmărit de 850.000 de tineri, care a instigat la violență asupra femeilor cu scopul de a umili, amenința și de a reduce la tăcere victima. Trăim într-un secol digitalizat și avem nevoie de acest tip de legi care să protejeze fetele și femeile, în special”, a declarat explicat Cristina Iurisniți, președinta Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputaților, inițiatoarea modificării legislative.

Cristina Iurișniți subliniază că, deși la nivelul României există doar cifre aproximative cu privire la amploarea acestui fenomen, la nivel european, realitatea arată necesitatea acestei modificări deoarece:

- 45% dintre victimele violenței domestice au raportat existența unei forme de abuz online în timpul relației lor.

- 48% au raportat că au fost hărțuiți sau abuzați de fostul partener odată ce părăsise relaţia.

- 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau la hărțuire.

- 70% dintre femeile care au fost victimele violenţei cibernetice au prezentat cel puţin o formă de violenţă fizică și/sau sexuală.

Proiectul este în acord cu Convenția de la Istanbul și cu noua agendă globală 2030. Odată promulgată această inițiativă, sper ca instituțiile statului să se mobilizeze și responsabilizeze pentru acțiuni esențiale precum campanii naționale de informare. În spaţiul virtual agresorii au acces la victimă în permanenţă, fără restricţii, ceea ce potențează efectele negative ale violenței, iar propagarea rapidă a mesajelor prin reţelele de socializare, dublată de audiența extinsă la care agresorii pot dobândi acces în mediul online duc adesea la traume de neimaginat ale victimelor”, conchide deputatul USR Cristina Iurișniți.

Legea USR pune în mișcare instituții și ministere precum Ministerul Muncii, Ministerul Tehnologiei Informației și comunicațiilor, care stabilește, promovează și bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori pentru alfabetizare digitală.

Parcursul legislativ al proiectului poate fi consultat aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18108

 

articol preluat de pe www.usr.ro

Proiect USR: Confiscare extinsă, pe model european, a averilor dobândite prin infracțiuni

Proiect USR: Confiscare extinsă, pe model european, a averilor dobândite prin infracțiuni

foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluat de pe www.usr.ro

22 mai 2020

 

Uniunea Salvați România depune un proiect de lege de modificare a Codurilor penale în sensul transpunerii complete și corecte a Directivei europene din 2014 privind confiscarea extinsă, directivă care, prin grija PSD și a aliaților săi, a fost transpusă deficitar, în beneficiul infractorilor dornici să scape de răspundere penală și să rămână și cu averile dobândite ilicit.

Averea dobândită prin furt trebuie confiscată. Ani de zile, infractori cu legături în mediile politice au făcut averi de neimaginat pentru românii cinstiți. Această stare de fapt trebuie să încetez și va înceta”, declară președintele USR, Dan Barna.

Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracționale săvârșite în Uniunea Europeană trebuia transpusă integral în legislația românească până în octombrie 2015. Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că ar fi afectat unele interese, drept pentru care Comisia Europeană s-a văzut nevoită să declanșeze procedura de infringement împotriva României, ceea ce înseamnă că țara noastră riscă sancțiuni însemnate, care pot ajunge și la 115.000 euro pentru fiecare zi de întârziere.

Puținele modificări legislative făcute de către autoritățile de la București în sensul transpunerii Directivei europene s-au concretizat, mai degrabă, în piedici în calea confiscării extinse, introducându-se în Codurile penale prevederi care restrâng nejustificat aria de aplicare a confiscării extinse (să poată fi confiscate doar bunurile achiziționate cu cel mult 5 ani înainte sau după săvârșirea infracțiunii și numai dacă au fost comise anumite infracțiuni, valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată să depășească vădit veniturile obținute în mod licit, etc.).

În acest context, Uniunea Salvați România consideră că se impune transpunerea de urgență și în integralitate a prevederilor Directivei 2014/42/UE în legislația internă.

Recuperarea prejudiciilor cauzate prin infracțiuni este esențială pentru orice de stat de drept și pentru o Justiție completă, înfăptuită până la capăt. Sub acest aspect legislația noastră este șchioapă. Deși trebuia să efectuăm aceste modificări de punere în acord a legislației noastre penale cu Directiva 2014/42/CE până în octombrie 2015, iată că au trecut aproape 5 ani și acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce a generat deschiderea procedurii de infringement față de România. Au mai existat astfel de proiecte, unele inițiate chiar de Guvern, dar ele au fost ținute prin sertarele Parlamentului, în special de Comisia Iordache. Mai mult, proiectul forțat de Dragnea, votat în Parlament și picat, în cele din urmă, la Curtea Constituțională era chiar contrar acestei directive și restrângea posibilitatea dispunerii măsurii de siguranță a confiscării extinse”, declară deputatul USR Stelian Ion.

Proiectul propus astăzi de USR ar oferi sistemului judiciar un instrument foarte eficient care să permită confiscarea extinsă în mult mai multe situații decât cele permise de legislația actuală. Nimeni nu este mai presus de lege, iar cei care săvârșesc infracțiuni trebuie să răspundă și să își piardă averile dobândite ilicit. Abia când se va realiza această reparație, putem vorbi despre înfăptuirea deplină a actului de justiție”, mai apreciază deputatul USR.

Proiectul USR propune modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală astfel încât să se extindă aria infracțiunilor în legătură cu care să poată fi dispusă confiscarea extinsă (să se aplice pentru toate faptele penale pentru care maximul special al pedepsei este de 4 ani sau mai mare, dacă sunt susceptibile de a procura un folos material făptuitorului).

De asemenea, proiectul elimină limita de 5 ani pentru dobândirea bunurilor ce pot fi confiscate și introduce un criteriu de apreciere constând în diferența dintre venituri și „standardul de viață” al persoanei condamnate, putându-se include aici și averea persoanelor asupra cărora condamnatul are influență. Această din urmă modificare se bazează pe realitatea că, de foarte multe ori, pentru a-și ascunde foloasele infracționale, cei care comit fapte penale achiziționează bunuri ori plasează investiții prin intermediul unor persoane aflate sub influența lor, dar care nu au o legătură directă, aparentă, cu infracțiunile în sine.

Nu în ultimul rând, proiectul crează cadrul legal pentru ca instanța să poată dispune confiscarea extinsă când are convingerea că bunurile supuse confiscării provin din infracțiuni în general, nu numai din fapte penale similare celor pentru care persoana a fost condamnată, și introduce pentru procuror obligativitatea instituirii de măsuri asiguratorii pentru a pune la adăpost bunurile ce pot face obiectul confiscării speciale sau confiscării extinse.

Mai multe detalii pot fi găsite în Expunerea de motive și Proiectul de lege.

articol preluat de pe www.usr.ro