Articole

(video) Presa din Republica Moldova, tot mai puţin liberă

foto – flux.md
articol – stiri.tvr.ro

Republica Moldova – regres considerabil la capitolul libertatea presei! Asta arată cea mai recentă analiză, făcuta publică exact de ziua jurnalistilor din toată lumea. Chişinăul a pierdut anul trecut 16 poziţii în topul statelor unde libertatea de exprimare este o normă. De ziua libertăţii presei, organizaţiile neguvernamentale de media trag un semnal de alarmă: presa din Moldova era în această situaţie doar pe vremea guvernării comuniste.

Potrivit ultimului raport Freedom House, în 2014 RM a coborât pe locul 118, într-un top care cuprinde 199 de state. Presa din Moldova este la fel de liberă precum cea din Liban sau Nepal. În Europa presă mai puţin liberă ca în Moldova există doar în Ucraina, Rusia sau Belarus.

Chişinăul se restogoleşte în toate ratingurile privind libertatea presei. Doar după topul creat de organizaţia Reporteri Fără Frontiere Republica Moldova a pierdut în acest an 16 poziţii, situaţie care se înregistra doar pe vremea guvernării comuniste. Unul dintre motivele acestei clasări a Moldovei este accesul limitat al jurnaliştilor în sala de plen a Parlamentului. Deşi Constituţia prevede că şedinţele sunt publice, presei îi sunt puse la dispoziţie doar imagini selectate din Legislativ.

Analiza privind libertatea presei în 2014 arată că presa din Moldova a deviat în mai multe rânduri de la regulile unei mass-media libere. Printre abateri se număra politizarea excesivă a presei şi tentativele unor politicieni de a-i controla pe jurnalişti.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

ANAF susţine că presa prezintă în mod eronat “eforturile depuse de Direcţia Antifraudă”: Informaţiile despre evaziunea de 3 lei şi confiscarea “urzicilor unei bătrânici” sunt false

foto – Mediafax
articol – Cristi Popa – Mediafax

ANAF consideră că “selecţia prin omisiune” a acţiunilor instituţiei în vederea “conceperii materialelor de presă” nu face altceva decât să contribuie “într-o manieră consistentă” la informarea defectuoasă, prezentând “în mod eronat eforturile depuse de Direcţia Antifraudă”.

“Reiterăm pe această cale şi faptul că acţiunile de combatere a micii evaziuni reprezintă o linie secundarã de activitate a ANAF, tratatã însã cu aceeaşi seriozitate de către ANAF. Linia prioritarã de acţiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea şi instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică”, se arată într-un comunicat transmis de ANAF, în care sunt reluate rezultate ale activităţii Direcţiei Antifraudă în 2014 şi în primele două luni din acest an.

Potrivit ANAF, 90% dintre cazurile instrumentate anul trecut de Direcţia Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procenajul dosarelor de peste 1 milion de euro a fost de 87% din totalul sesizărilor penale înaintate organelor de anchetă.

Referitor la suspendarea activităţii unui restaurant PUB pentru doar 3,18 lei, ANAF menţionează că diferenţa între raportul emis de casa de marcat şi monetarul reprezentând încasările zilei a fost de 1.596,7 lei.

“Despre Cofetăria Codrina din Timişoara s-au publicat ştiri, din nou fără a ne fi solicitată poziţia, prin care a fost prezentată o situaţie fără corespondenţă cu realitatea, respectiv suspendarea activităţii pentru un plus de 1,5 lei în casa de marcat. În fapt, inspectorii DRA Deva nu au verificat deloc activitatea SC Codrina SRL.

În legătură cu materialele apărute în presă legate de confiscarea “urzicilor unei bătrânici” de către Direcţia Antifraudă, fără a fi întrebaţi în legătură cu veridicitatea informaţiei, precizăm că acest lucru este, de asemenea, nereal. Acest gen de activităţi nu intră în sfera acţiunilor întreprinse de DGA”, se mai spune în comunicatul ANAF.
Direcţia Antifraudă a fost înfiinţată anul trecut.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Comisia de cod electoral, cu uşile închise. Zgonea: ”Nu se pot lua decizii de faţă cu presa”

Mediafax

Şedinţa Comisiei de cod electoral se desfăşoară miercuri fără accesul presei la lucrări, iar în discuţiile în contradictoriu cu ziariştii pe această temă preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat: ”nu se pot lua deciziile de faţă cu presa”.

Zgonea a fost întrebat înaintea şedinţei Comisiei de cod electoral dacă se va decidă pentru accesul presei la lucrările comisiei, pentru a asista la dezbateri. ”Ca întotdeauna, cum să nu”, a replicat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Ulterior, la intrarea în sala de şedinţă el le-a transmis colegilor că pentru cinci minute jurnaliştii vor avea acces pentru ”oportunităţi de imagini”.

Zgonea a spus în debutul şedinţei Comisiei că au fost distribuite documentele şi analizelor asupra sistemelor electorale. El a menţionat că prima propunere vizează solicitarea adresată conducerii camerelor Parlamentului pentru transmiterea către acest for a tuturor iniţiativelor aflate în procesul legislativ, care au legătură cu sistemul electoral.

De asemenea, el a menţionat că a fost distribuit Regulamentul de funcţionare al Comisiei de cod electoral. ”Am văzut că în 2008 şi 2004 s-a făcut un proiect de hotărâre pentru aprobarea condiţiilor generale privind accesul reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă la lucrările comisiei comune şi, dacă vreţi, sincer, l-am copiat pe acelaşi. Adică dezbaterile când le avem pe text rămânem între noi, în rest presa este invitată fără nicio problemă, oportunităţi la început, la sfârşit un preşedinte sau un vicepreşedinte pe temele care sunt agreate de toată lumea comunică presei, aşa cum s-a făcut în ultimii ani fără nicio problemă”, a declarat Zgonea.

El a menţionat că există inclusiv o listă cu 23 de organizaţii sau persoane care au solicitat să fie observatori în comisia parlamentară şi să-şi exprime punctele de vedere.

Zgonea a fost rugat de jurnalişti să clarifice dacă presa are sau nu acces pe parcursul şedinţelor, în integralitatea lor. ”Pe aceleaşi principii care au fost în ultimii 20 de ani, nimic în plus”, a replicat el, menţionând că înainte de anul 2000 presa nu avea acces la şedinţelor comisiilor parlamentare.

Acest punct de vedere a fost susţinut şi de liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti.

”Deci, cinci minute de oportunităţi la început, la final comunicarea publică care se face în numele comisiei”, a mai spus Zgonea.

Jurnaliştii i-au transmis că şedinţele comisiilor parlamentare sunt publice, conform Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi pentru a nu fi publice este necesar un vot al parlamentarilor. ”Astea sunt principiile pe care funcţionezi întotdeauna când construieşti legi electorale”, a replicat Zgonea.

Preşedintelui Camerei Deputaţilor i s-a precizat că la Comisia de revizuire a Constituţiei a fost permis accesul presei pe parcursul lucrărilor. ”După ce se termină şedinţa vă răspund la întrebări”, a continuat Zgonea.

”Deci, noi vrem o comisie care să lucreze şi care să aibă rezultate pentru toată lumea”, a mai spus el.

Zgonea a fost întrebat cu ce împiedică jurnaliştii desfăşurarea lucrărilor comisiei dacă asistă la acestea. ”Dar ne împiedicaţi cu nimic, dar nu se pot lua deciziile de faţă cu presa. Nici la Guvern nu aveţi oportunitate. Aşa se lucrează în toată lumea, să ştiţi. Haideţi să nu facem dintr-o comisie care are un rol important în societate în acest moment să facem o ambiţie personală a unor colegi care vor să stea”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

Şi deputatul PSD Eugen Nicolicea a atenţionat că se poate aplica Regulamentul în situaţia în care continuă discuţia cu jurnaliştii. ”Aşa cum se face în fiecare comisie permanentă, din Parlamentul României, au acces doar parlamentarii. În rest,vor fi invitaţi, îşi vor exprima punctele de vedere şi se va vota. Aveţi acces la stenograme, aveţi acces la toate chestiunile”, a mai afirmat Zgonea.

Jurnaliştii i-au precizat că la şedinţele comisiilor permanente jurnaliştii au acces, conform Regulamentului, de la începutul până la sfârşitul şedinţei, dar se poate vota să aibă loc o şedinţă cu uşile închise. ”Eu cred că dumneavoastră nu aţi citit ce am publicat noi în Monitorul Oficial acum doi ani şi jumătate. Vă rog să mă iertaţi că vă spun, cred că există o lipsă de atenţie a dumneavoastră şi vreţi să creaţi un eveniment”, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

De asemenea, deputatul UDMR, Marton Arpad a intervenit pentru a preciza că indiferent dacă o şedinţă a unei comisii parlamentare este cu accesul presei sau fără, ”reprezentanţii presei nu au drept de intervenţie în timpul activităţii comisiei sau a plenului”.

Membrilor Comsiei de cod electoral li s-a cerut din partea jurnaliştilor să existe un vot privind accesul presei la lucrările comisiei, înainte ca jurnaliştii să fie scoşi din sala de şedinţă. ”Nu aveţi drept de propunere de procedură”, a replicat Marton Arpad.

”Vă rog să citiţi ce am publicat acum doi ani şi jumătate. Nu am publicat eu, a publicat Monitorul Oficial”, a continuat Zgonea.

La şedinţa Comisiei de cod electoral au fost prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea, deputatul Varujan Pambuccian, deputatul PNL Dan Motreanu, deputatul PDL, Ioan Oltean, deputatul UNPR, Luminiţa Adam, deputatul UDMR Marton Arpad, deputatul PNL Victor Paul Dobre, senatorul PNL Puiu Haşotti, senatorul PDL, Alin Tişe.
Conform Hotărârii Parlamentului din februarie 2013, ”şedinţele Comisiei nu sunt publice”, dar ”condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările Comisiei se stabilesc de plenul acesteia”. Votul din cadrul Comisiei de cod electoral este prevăzut de hotărârea menţionată ca fiind unul deschis.

Potrivit Regulamentul Camerei Deputaţilor, ”Şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel”.
O prevedere identică se regăseşte şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Razie împotriva presei de opoziţie din Turcia

Un articol de: Vasile Damian

Percheziţiile şi arestările efectuate de poliţie marchează o escaladă – unii, precum Marc Sémo înLibération, vorbesc chiar de o cotitură uriaşă -  în conflictul care-l opune pe preşedintele Recep Erdogan şi pe predicatorul islamist Fethullah Gülen. Fost aliat al lui Erdogan, trecut în opoziţie şi exilat de 25 de ani în SUA, Gülen este oaia neagră a liderului de la Ankara de mai bine de un an. In urmă cu o săptămână preşedintele promisese că-i va urmări pe susţinătorii lui Gülen până în « văgăunile lor ». Susţinători prezentaţi drept « terorişti şi trădători ».

Autorităţile turce au eliberat 32 de mandate de arestare dar doar 27 de persoane au fost interpelate pentru moment – cu toate că circa 8 mii de poliţişti fuseseră mobilizaţi în cele 14 oraşe în care au avut loc arestările. Toate persoanele arestate sunt acuzate că « încercau să formeze un grup terorist cu scopul de a ataca suveranitatea statului ». « Cei care se comportă prost trebuie să plătească » a declarat ministrul turc al sănătăţii.

Analiştii reamintesc că conflictul dintre Erdogan şi Gülen a fost declanşat acum mai bine de un an, pe vremea când Erdogan era doar premier. O serie de apropiaţi ai lui fuseseră anchetaţi pentru corupţie, trei miniştrii fuseseră demişi iar ziarul Zaman şi televiziunea Samanyolu făcuseră atunci o serie de revelaţii jenante pe această temă, lucru considerat de Erdogan ca un « complot » împotriva sa orchestrat de « o structură paralelă »

Comentând arestările realizate prin toată ţara, liderul principalului partid de opoziţie din Turcia CHP – Partidul republican al poporului – a denunţat « un guvern pucist pe cale să comită o lovitură de stat contra democraţiei ».

Ce reacţii internaţionale a suscitat valul de arestări din Turcia ?

Uniunea europeană – la care Turcia doreşte să adere într-o bună zi – a criticat pe un ton extrem de iritat aceste percheziţii şi arestări calificându-le drept « incompatibile cu libertatea presei şi contrare valorilor europene ». « Uniunea europeană poate să spună ce vrea, dacă ne acceptă sau nu, acest lucru nu ne îngrijorează » a replicat deîndată Erdogan estimând că « valul de arestări era necesar ca să se pună capăt unor manevre mârşave ». Federica Mogherini, şsefa diplomaţiei europene, s-a declarat« suprinsă » de vehemenţa răspunsului lui Erdogan. SUA, aliate cu Turcia în sânul NATO, au cerut şi ele autorităţilor de la Ankara să respecte « libertatea presei, independenţa justiţiei şi fundamentele democratice ».

Presa naţională turcă a criticat şi ea vehement regimul Erdogan acuzat că ameninţă democraţia şi libertatea de expresie. Zaman, cotidianul apropiat de religiosul Gülen şi al cărui director face parte dintre cei arestaţi, titra luni « Zi neagră pentru democraţie ».

Razie împotriva presei de opoziţie din Turcia

 Cod de încorporat

articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

La Moscova se caută măsuri care să sporească cenzura în mass-media

La câteva zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care forţează companiile străine să-şi vândă acţiunile deţinute în mass-media rusă, membri ai Camerei superioare a Parlamentului rus au susţinut că este necesar ca statul să sporească presiunile pentru a combate blocajul cauzat de ştirile ”negative” care afectează imaginea ţării, relatează Moscow Times.

Iniţiatorul propunerii este deputatul Igor Chernyshev. Acesta a declarat că îşi propune să creeze un ”forum pentru discutarea politicii de informare a ţării” cu editorii grupurilor media naţionale în Camera superioară, cunoscută drept Consiliul Federaţiei.

”Este foarte important pentru formularea unei imagini chiar şi în interiorul guvernului nostru – printre oameni, printre regiuni, cât şi pe plan internaţional”, a declarat Chernyshev.

”Este o situaţie şubredă în care media naţională arată numai ceea ce consideră ca fiind important sau subiect fierbinte”, a apreciat acesta.

Propunerea lui Chernyshev accentuează situaţia provocată de legea care-i limitează pe proprietarii străini din mass-media rusă, obligându-i să reducă pachetele de acţiuni până la maximum 20%. Analiştii susţin că legea este proiectată să mărească controlul statului asupra grupurilor media ruse.

Legislaţia anterioară stabilea o limită de 50% din activele unei entităţi media de televiziune şi radio, dar a lăsat ziarele tipărite – unde companiile străine au o prezenţă mare – neatinse. Noua lege poate reduce activele ruse deţinute de cel puţin 15 grupuri media internaţionale.

Unii profesionişti din mass-media n-au primit bine propunerea lui Chernyshev. Vladimir Pozner, o figură respectată din media şi gazda unei emisiuni la televiziunea de stat Canalul 1, a declarat vineri că ideea lui Chernyshev se aseamănă cu atitudinea faţă de media existentă în Uniunea Sovietică.

”Nu există nicio informaţie pozitivă sau negativă – există informaţie… Asta arată foarte mult ca un efort de a introduce cenzura”, a declarat Pozner.

Chernyshev, un reprezentat al regiunii Tomsk din Siberia, a declarat că valul de negativitate din media înseamnă că posturile de televiziune de stat ar relata mai degrabă despre accidentele rutiere din regiunea respectivă decât despre deschiderea de noi fabrici.

Canalele de ştiri sovietice difuzau, de regulă, foarte puţine informaţii negative despre Uniunea Sovietică în timp ce descriau Occidentul ca fiind blocat într-o stare continuă de criză, aflat pe marginea colapsului – o practică pe care unele canale de stat, precum televiziunea de stat internaţională Russia Today, au fost acuzate că o perpetuează în prezent.

Propunerea deputatului din regiunea Tomsk şi-a găsit deja susţinere printre parlamentari. Speakerul Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, cea mai puternică femeie din politica rusă, a solicitat comisiei de legislaţie media să ia în considerare propunerea privind cenzura mass-mediei, potrivit Izvestia.

Şeful comisiei, Vitali Ignatenko – fost şef al agenţiei de stat Itar Tass – a declarat pentru Izvestia: ”Vom invita jurnalişti şi editori în Consiliul Federaţiei pentru a vedea unde trebuie să-şi ajusteze acţiunile”, adăugând că ”va fi o conversaţie pur profesională”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com