Articole

Declic – societatea civilă în acțiune

Declic – societatea civilă în acțiune

foto preluat de pe www.facebook.com/de.clic.ro
articol preluat de pe www.declic.ro

 

Declic este o comunitate de cetățeni ce militează pentru o societate mai dreaptă. Punem puterea în mâinile oamenilor pentru a consolida democrația din România și reunim forța comunității pentru echilibrarea balanței de putere dintre cetățean și stat. Implica-te!

Comunitatea Declic este creată din sute de mii de oameni obișnuiți, care trăiesc în România sau în diaspora. În prezent, +250 000 de membri activi militează pentru o societate mai dreaptă.

Campaniile Declic sunt conduse de valorile noastre, nu de politica de partid. Declic este, și va rămâne mereu, o comunitate independentă. Membrii Declic provin din cele mai diverse medii și ceea ce ne aduce împreună este credința noastră comună în echitate, compasiune și curaj.

Ne-am implicat în cauze diverse și împreună am reușit să câștigăm lupte cu puține șanse de reușită. Retragerea certificării pentru produsele din lemn ilegal, provenit din pădurile noastre, e doar un exemplu. Salvarea râului Nera de la distrugere, este un altul.

Astăzi, comunitatea Declic lucrează împreună pentru a crea ceea nu putem pe cont propriu: o societate, o economie și o democrație care să funcționeze pentru noi, oamenii de zi cu zi, respectând planeta pe care trăim.

În cei doi ani de la lansare, Declic a devenit cea mai puternică comunitate de cetățeni din țara noastră. Ne preocupă mediul – natural și social, ne preocupă educația, sănătatea, drepturile omului și valorile democratice. Dacă ești pe aceeași frecvență cu noi, am fi bucuroși să te avem alături. Implică-te și tu în comunitate.

cititi mai multe despre Comunitatea Declic aici!

 

CAMPANII ACTIVE

Initiaza o campanie

Știri

Blog

Donează

Victorie la CCR! Inițiativa Fără Penali în funcții publice este constituțională

Victorie la CCR! Inițiativa Fără Penali în funcții publice este constituțională

foto preluat de pe facebook.com/Uniunea Salvați România – USR
articol preluat de pe www.usr.ro

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

9 aprilie 2019

 

Curtea Constituțională a României a validat astăzi constituționalitatea inițiativei Fără Penali în funcții publice. Decizia CCR aduce inițiativa cetățenească semnată de peste un milion de români mai aproape de Constituție.

Decizia de astăzi a Curții Constituțională arată încă o dată că inițiativa Fără Penali trebuie să fie în Constituție. Fără Penali este dorința a un milion de români care vor o Românie îndreptată spre dezvoltare, iar primul pas este ca în fruntea țării să nu mai fie persoane condamnate penal pentru fapte de corupție. Îmi exprim încrederea că va fi votată și sprijinită de parlamentarii tuturor partidelor politice, asemeni cetățenilor care au semnat inițiativa“, transmite președintele USR Dan Barna.

După pronunțarea Curții Constituționale, inițiativa va intra în circuitul parlamentar, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și Senatului, urmând ca apoi să se organizeze un referendum decizional care trebuie să aibă cvorum și vot majoritar.

Decizia CCR este o confirmare a ceea ce știam de la început și anume că inițiativa respectă toate reglementările naționale și internaționale legate de drepturile omului. Mai mult, această decizie crează un precedent în Europa. Este posibil ca astfel de legi să apară și în alte țări din Europa, cum ar fi Italia, Bulgaria sau Ungaria”, susține președintele grupului de inițiativă, avocatul Mihai Badea.

Inițiativa Fără Penali în funcții publice a strâns peste 1 milion de semnături, la Parlament au fost depuse 950.000 de semnături, dintre care 830.000 validate de către primării.

Inițiativa Fără Penali în funcții publice propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: “Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.

articol preluat de pe www.usr.ro
cititi aici detalii despre Fără Penali în funcții publice – Inițiativa cetățenească de modificare a Constituției

USR începe strângerea de semnături pentru campania “Fără penali în funcții publice” - foto preluat de pe facebook.com/Uniunea Salvați România - USR

“Fără penali în funcții publice” – foto preluat de pe facebook.com/Uniunea Salvați România – USR

“Salvaţi Internetul” – Parlamentul European a votat reforma privind drepturile de autor pe piața unică digitală (26 martie 2019)

Proteste în Germania împotriva reformelor privind drepturile de autor în UE (23 martie 2019)

foto preluat de pe www.agerpres.ro
articole preluate de pe: www.agerpres.ro; ro.baricada.org

 

26 martie 2019 - Parlamentul European a votat reforma privind drepturile de autor pe piața unică digitală

Parlamentul European a adoptat marţi, cu 348 de voturi pentru şi 274 voturi împotrivă reforma europeană a drepturilor de autor pe internet, un text foarte aşteptat de media şi lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului.

Reforma este una controversată pentru că face obiectul unei dispute între creatorii de conținut, artiștii, cei care crează opere și giganții internatului, cei care le distribuie – Google, Amazon, Facebook, etc. Controversa apare pentru că această prevedere ar putea avea consecințe asupra libertății de exprimare.

Articolul 11 din lege spune că plata se va face pentru articolele publicate pe internet. Deci toate link-urile pe care noi le le distribuim pe Internet ar trebui plătite.

Articolul 13 se referă la controlul a ceea ce se postează pe platformele digitate – practic tot ceea ce înseamnă video și audio va fi contra cost.

Pentru că giganții au foarte multe resurse vor putea să reziste, însă foarte multe companii mai mici, foarte mulți utilizatori finali se vor lovi de acest zid. Pe măsură ce va trece timpul vom avea din ce în ce mai mult conținut cu plată pe Internet, iar libertatea de exprimare se va restrânge, a transmis pentru Telejurnal Lucian Pârvoiu.

cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

26 martie 2019 – Parlamentul European a preferat sa traga libertatea de exprimare online pe dreapta si a votat propunerea de directiva privind drepturile de autor, cu tot cu articolele 13 si 11, care par a veni mai degraba de la 1800, decat din 2019.

foto preluat de pe www.facebook.com

foto preluat de pe www.facebook.com

Votul dacă să se discute amendamente sau nu a fost extrem de la limita, fiind o diferența doar de 5 voturi. Din pacate, acesta poate insemna primul pas legislativa în privatizarea aplicarii legii, si banuim ca vor veni in curand si alte domenii care vor urma aceiași cale – de la promovarea conținutului terorist la fake news. Daca va intereseaza cum au votat anumiti europarlamentari, a aparut deja lista voturilor. Asta ca sa stiti ce intrebari in mai 2019, cand mergeti la vot.

Copyright in the Digital Single Market: European Parliament Vote

O sa vedem in 2 ani si implementarea in statele membre. (de parca platformele o sa urmeze 27 de jurisdictii diferite….)

#saveyourinternet #article13

 

25 martie 2019 – Alex Lungu și Bogdan Manolea la “Morning Glory cu Răzvan Exarhu, despre sfârșitul internetului liber

 

23 martie 2019 – Proteste în Germania împotriva reformelor privind drepturile de autor în UE

Zeci de mii de manifestanţi au defilat sâmbătă în Germania pentru a “salva internetul”, cerând eurodeputaţilor să voteze împotriva viitoarei reforme a dreptului de autor pe care ei o consideră nefastă creaţiei online şi libertăţii de exprimare, potrivit dpa şi AFP.

Una dintre cele mai mari acţiuni de protest a avut loc la Munchen, unde poliţia susţine că au participat 40.000 de persoane. Alte 10.000 au manifestat la Koln, conform organizatorilor. Poliţia estimează la 6.000 numărul participanţilor la manifestaţia din Hamburg şi la 3.200 la cea din Hanovra.

Manifestaţii, sub sloganul “Salvaţi Internetul!”, au avut loc şi la Berlin, Stuttgart, Magdeburg, Rostock, Leipzig şi în alte oraşe.

Avem într-adevăr nevoie de o reformă a dreptului de autor, care simplifică şi uniformizează totul la nivel european, dar interesele industriei s-au afirmat din nou aici“, explică Julia Reda, deputată europeană din partea partidului Piraţilor din Germania, puternic mobilizat împotriva acestui proiect.

Ea a propus ca reforma să fie votată, dar fără aspectele ei controversate, invitând diferite partide să se aşeze “la masa discuţiilor şi să vadă cum ne putem asigura, pe de o parte, că marile platforme redistribuie o parte din profiturile lor artiştilor şi, pe de altă parte, că internetul liber rămâne protejat“.

În marşul de la Berlin, unde se reuniseră mai multe mii de persoane, un protestatar a afişat o pancartă pe care scria:”Acest protest nu poate fi arătat din motive de drepturi de autor!

Alte manifestaţii erau prevăzute de asemenea în Europa, în special în Austria, Polonia şi Portugalia.

Parlamentul European urmează să se pronunţe marţi asupra unei adoptări definitive a acestui proiect controversat de directivă revizuită, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2016.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro
cititi mai mult despre “Salvaţi Internetul” – Proteste în Germania împotriva reformelor privind drepturile de autor în UE (23 martie 2019) si pe: www.dw.comwww.thelocal.de; thepublicsradio.org

 

 

 

 

21 martie 2019 – (Alex Lungu – editor de film) Sfârșitul internetului liber

Sfârșitul internetului liber - foto preluat de pe www.facebook.com

Sfârșitul internetului liber – foto preluat de pe www.facebook.com

Bâtrânul internet, așa cum l-ai cunoscut până acum, riscă să devină de nerecunoscut. Uniunea Europeană vrea să pună o etichetă de preț pe link-uri și să filtreze automat tot ce postezi pe net.

E clar și intuitiv că toți autorii trebuie protejați și răsplătiți. Da, mai multe drepturi către artă și cultură. Da, mai mulți bani în domeniile astea. Din păcate, actuala directivă europeană, care vrea să reformeze drepturile de autor și va fi votată pe 26 martie, nu funcționează după intuiții corecte. În încercarea de a asigura o legislație coerentă la nivel european și de a actualiza legile scrise pe vremea primelor mp3-uri, Parlamentul pare să fi uitat de autor. Julia Reda, membră a Parlamentului European compară internetul cu televiziunea. De unde acum oricine are o conexiune de internet poate să fie autor, reforma o să limiteze vocile de pe net la cele ale marilor companii media.

La baza acestor îngrijorări stau două articole de propunere legislativă. Unul ar oferi publicațiilor de știri o așa-zisă „taxă pe link”, adică orice fragment dintr-un articol va trebui să fie licențiat și plătit de către oricine îl folosește. Până și pe blogul tău personal va trebui să-ți licențiezi folosirea titlului unei știri, iar Scena9 de exemplu, ar putea fi dată în judecată de Kanal D pentru că a scris critic despre un articol de pe site-ul lor. Celălalt articol de lege ar obliga orice platformă online (Youtube, Instagram sau forumul mamei tale despre grădinărit) să se asigure că nimic de pe site nu încalcă drepturile de autor. Imaginează-ți un sistem automatizat care decide ce poate fi urcat și ce nu, ca filtrul care cenzurează nuditatea pe Facebook – numai că pe steroizi. Sistemul va trebui să compare cu baza sa de date orice postare, fotografie sau video și să blocheze orice upload, dacă e prea similar cu altul deja existent. Ceea ce ar duce inevitabil la multă cenzură. Adio meme, comentarii politice sau filmări de la concert.

cititi continuarea pe www.scena9.ro

 

 

20 martie 2019 - Cerem anularea articolului 13 din directiva europeană privind drepturile de autor pe piaţa digitală unică

Cerem anularea articolului 13 din directiva europeană privind drepturile de autor pe piaţa digitală unică - foto preluat de pe ro.baricada.org

Cerem anularea articolului 13 din directiva europeană privind drepturile de autor pe piaţa digitală unică – foto preluat de pe ro.baricada.org

Diem 25 România si Partidul Pirat România au urmarit îndeaproape evoluţia propunerii de directivă, au criticat si au respins de la început implementarea ei. Intrucât nici vocea noastră, nici a 5 milioane de semnatari nu a fost ascultată, chemăm la proteste pe 23 martie 2019

Acest text este un apel la protest de către Diem 25 România şi Partidul Pirat România.

Modul în care va arăta Internetul, cum ne vom foloși de el și în ce măsură va fi un instrument transparent de promovare a libertăților individuale sau a pluralismului de orice natură, se poate schimba radical începând de anul acesta, și nu este o exagerare senzaționalistă.

foto preluat de pe www.facebook.com/Savetheinternetinfo

 

Semnati aici petitiaStop the censorship-machinery! Save the Internet!

 

Despre ce este vorba?

Pe textul său original, directiva își propune în aparență crearea unui “sistem european integrat al drepturilor de autor” sporind prin aceasta “protecția creatorilor împotriva giganților tehnologici care domină piețele”.

Deși în aparenta scopul ei poate fi interpretat ca unul bine intenționat, în sensul protecției și răsplatei proprietății intelectuale, consecințele pe care le declanșează sunt critice.

Articolul 13 este o soluție opacă și polițienească venită să preîntâmpine ”problema” câștigurilor din ce în ce mai scăzute (de la an la an) ale caselor de producție media, în detrimentul platformelor on-line, accesibile în mod gratuit, precum Youtube.

În forma sa inițială, votată în special de parlamentarii germani și francezi, articolul 13 era general aplicabil, fără nicio o derogare. Aceasta a fost amendată de actuala președenție a consiliului European, document făcut public de către politico.eu, menționând condițiile prin care un furnizor de servicii on-line poate fi exceptat. Acestea sunt trei:

1. Să existe de mai puțin de trei ani
2. Să aibă o cifră de afaceri anuală mai mica de 10 milioane de EURO
3. Să aibă mai puțin de 5 milioane de vizitatori unici pe an

Într-adevăr nu există nicio mențiune directă a cuvintelor ”cenzură” sau ”filtru” în textul propus pentru directive, însă este imposibil de conceput o implementare a sa fără implementarea de filtre de conținut la încărcare. Ce înseamnă acest lucru? Toate platformele on-line care vor să își continue activitatea în legalitate, vor prelua toată responsabilitatea în ceea ce privește drepturile de autor al continutului pe care îl prezintă pe Internet. Acest lucru este posibil numai prin implementarea de filtre de conținut, care nu numai că pot fi prohibitive, din punct de vedere al costurilor, pentru multe firme mici, dar pot chiar și să dea greș. Parlamentara Julia Reda, care a urmărit și relatat critic toate evenimentele pe toată durata lor și a făcut apel în mod constant la acțiune și rezistență civică, a arătat în nenumărate ocazii pe blogul său efectele sale nocive asupra multor start-upuri sau firme mici, chiar și în forma actualizată.

Pentru orice antreprenor sau intreprindere mică sau mijlocie, care își desfășoară activitatea în “industria creativă”, accesul la Internet este de o importanță vitală. Acest lucru are cu atât mai important cu cât Internetul a devenit în momentul de față un vehicul esențial în a crea valoare și capital în cadrul “economiei cunoasterii”. Libertățile civile individuale au căpătat astfel în noul context o cu totul altă valoare și importanță. Articolul 13 poate fi privit ca o reacție neputincioasă a Europei, care în lipsa unei strategii coerente și sustenabile de stimulare a dezvoltării tehnologice, în cursa cu Statele Unite și China, recurge la soluții de tip Big Brother, cu scopul de a transforma platformele on-line posesoare, intermediare sau în controlul conținutului media, în niște gigantice mașini ale cenzurii.

Semnati aici petitia “Stop the censorship-machinery! Save the Internet!

cititi mai mult pe: ro.baricada.org; savetheinternet.info; www.facebook.com/Savetheinternetinfo

 

 

 

 

Semnează pentru DREPTUL LA AER!

Semnează pentru DREPTUL LA AER!

foto si articol preluate de pe declic.ro

 

Primăria Capitalei este somată să respecte DREPTUL LA AER

18 martie 2019

Miercuri, 20 martie 2019, la registratura Primăriei Capitalei va fi depusă o Plângere Prealabilă prin care se solicită luarea de măsuri urgente care să determine, în cel mai scurt timp, scăderea poluării în limitele maxime admise de legislaţie. În cazul în care administraţia va ignora solicitările, peste 30 de zile va fi depusă la Tribunal o Cerere de Chemare în Judecată prin care se va cere obligarea Primăriei de a da curs solicitărilor. Demersul face parte din campania Dreptul la Aer iniţiată de un grup de cetăţeni şi susţinută de peste 3000 de persoane. Dreptul la un mediu sănătos este un drept constituţional.

Prin lege, Primăria Capitalei poartă responsabilitatea luării de măsuri eficiente anti-poluare. În fapt, însă, în 2018, prin adoptarea Hotărârii CGMB nr. 325 privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (P.I.C.A.) în Municipiul București 2018-2022, Primăria Capitalei a încălcat mai multe dispoziţii legale. Amintim aici doar faptul că a fost utilizat un studiu expirat, realizat cu 5 ani înainte de aprobarera P.I.C.A.

Mai grav este faptul că P.I.C.A. precizează clar că prin aplicarea măsurilor I.3 şi I.4 se aşteaptă o sporire a traficului motorizat, şi implicit a poluării, în condiţiile în care nu există nicio măsură de limitare a traficului motorizat.

La capitolul “incoerenţă” poate fi dat şi exemplul măsurii I.12, de redeschidere a unor linii de tramvai închise pentru reabilitare (Pantelimon şi Liviu Rebreanu), prin care Primăria anunţa că se aşteaptă la o reducere a poluării datorată acestor facilităţi. Totuşi, chiar în această perioadă, în Bucuresti se desfiinţează 5 linii de tramvai “pentru sporirea încrederii și interesului populației pentru acest mijloc de transport nepoluant”, conform comunicatului Primăriei.

Tot un exemplu de administrare haotică a mobilităţii se încadrează şi ideea “revoluţionară” de construcţie a unor pasarele pietonale. Primăria Capitalei a minţit atunci când a afirmat că realizarea pasarelelor este în concordanţă cu prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă sau când a afirmat că acest tip de pasarele pietonale sunt soluţii adoptate şi de alte capitale europene. De fapt, în interiorul localităţilor, pasarelele şi pasajele pietonale care nu sunt la nivelul trotuarelor sunt puternic combătute de experţii în mobilitate urbană durabilă. În capitalele europene, multe dintre aceste pasaje şi pasarele pietonale au fost desfiinţate (ca utilizare normală), fiind înlocuite cu treceri pentru pietoni.

Dealtfel, aprobarea sumelor alocate construcţiei de pasarele pietonale s-a făcut făcut pe ascuns, fără niciun fel de dezbatere publică care să permită publicului să îşi spună opiniile. De exemplu, referitor la eficienţă, trebuie precizat că totalul costurilor alocate pentru cele 8 pasarele pietonale este de câteva ori mai mare decât accesibilizarea a câteva zeci de kilometri de trotuare. Prin comparaţie, dacă cele 8 pasarele nu rezolvă decât traversarea străzilor în 8 puncte, la costuri de mii de ori mai mari decât trecerile de pietoni, accesibilizarea trotuarelor putea rezolva problemele pietonilor pe o reţea extinsă de zeci de kilometri de trotuare, aşa cum se cere imperativ în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (P.M.U.D.). De fapt, niciuna dintre măsurile urgente stabilite de P.M.U.D. nu a fost realizată, cu toate că termenul a expirat (2 ani).

Motivele prezentate mai sus sunt doar câteva dintre cele care au motivat peste 3.000 de cetăţeni să se alăture Campaniei Dreptul la AER. Totuşi iniţiatorii demersului invită pe cei interesaţi ca, pe lângă presiunea mediatică, cum ar fi semnarea petiţiei on-line, să se alăture demersurilor juridice astfel încât această presiune să capete mai multă consistenţă. Detaliile sunt prezentate aici.

Deoarece iniţiatorii acestui demers, la fel ca orice persoană responsabilă, îşi doresc scurtarea la maximum a perioadei în care locuitorii inhalează noxe periculoase pentru organismul uman, prima opţiune este cea a dialogului cu autorităţile locale. Pentru a ne arăta disponibilitatea pentru dialog, pe data 30 ianuarie 2019 am contactat comisia pentru ONG-uri şi comisia de mediu din Consiliul General, prezentându-le demersul nostru şi invitându-i să faciliteze dialogul cu Primăria şi Consiliul General.

Marti, 19 martie 2019, va fi depusă o nouă invitaţie la dialog.

Precizăm că procedurile juridice vor continua conform calendarului stabilit, Primăria Capitalei având termen de 30 de zile pentru a da curs solicitărilor; în niciun caz nu vom tolera ca administraţia publică să încerce tărâgănarea demersului prin simularea interesului la dialog.

Cetăţenii care vor să urmărească etapele campaniei sunt invitaţi să urmărească pagina Facebook a campaniei.

Plangerea prealabila este disponibila aici: https://goo.gl/BojCf7

Comunicat de presa

 

Semnează pentru DREPTUL LA AER!

Campanie initiata de Marian Ivan

Solicităm Primăriei și Consiliului General al Municipiului București să revoce Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018 – 2022 deoarece cuprinde măsuri nerealiste și nepotrivite, unele dintre ele contribuind chiar la creşterea poluării.

După revocarea acestui Plan defectuos dorim realizarea unui nou document, în cadrul unor dezbateri reale, care să cuprindă măsuri eficiente care să reducă nivelul poluării aerului din București „în cel mai scurt timp cu putință”, așa cum precizează prevederile legale.

Dreptul la un mediu sănătos este un drept constituțional iar viața și sănătatea copiilor noștri și a familiilor noastre nu sunt negociabile!

Semnati aici petitia Semnează pentru DREPTUL LA AER!

 

De ce este important?

Traficul rutier din capitală, în special diesel, este principala sursă de poluare cu particulele fine (PM10 și PM2.5) care pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mult mai sensibil.

De altfel, expunerea pe termen lung la o concentrație chiar scăzută de astfel de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură. Nu întâmplător, din cauza poluării masive cu particule fine PM10 din București, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României.

Foarte periculoasă este și poluarea cu benzen (C6H6), o substanță toxică considerată drept cancerigenă pentru om, regăsită în concentrații masive în zona centrului orașului și pe arterele principale.

Cu toate că problemele provocate de poluare sunt cunoscute de autorităţi, Primăria Capitalei a ignorat opiniile specialiștilor și pe cele ale cetățenilor. Astfel, Planul Integrat de Calitate a Aerului, adoptat în 2018 în scopul combaterii poluării existente, propune un set de măsuri complet ineficiente, lipsite de cuantificabilitate, nerealiste și nepotrivite.

Dreptul la un mediu sănătos este un drept constituțional. Dacă vrei să te alături celor interesaţi de sănătatea celor din jur şi îţi pasă de viaţa şi sănătatea ta, a copiilor şi familiei tale, te invităm să-ţi completezi datele pe această pagină.

Atenție! Începem cu o petiţie on-line, dar suntem pregătiţi să ne cerem DREPTUL LA AER în faţa instanţei, dacă va fi necesar! Pentru asta, va trebui să semnezi pe hârtiile pregătite pentru a fi depuse la Primărie ( https://goo.gl/BojCf7 ). Şi, dacă vom fi ignoraţi, vom pregăti alte hârtii pentru a fi depuse la Tribunal.

De aceea, te rugăm să bifezi și căsuța prin care accepți să te putem contacta prin e-mail ca să te anunţăm unde şi când te poţi întâlni cu voluntarii campaniei sau cum poţi deveni chiar tu unul dintre voluntari.

Initiativa aparţine unor cetăţeni, fiind susţinută de asociaţia OPTAR şi partenerii săi.
Vino alături de noi pentru că numai împreună, activ, putem să aducem schimbarea!
Demersul nostru este unul cetățenesc de apărare a unui dreptului fundamental.
Semnează alături de noi pentru DREPTUL LA AER!

Semnati aici petitia Semnează pentru DREPTUL LA AER!

 

Cum va fi inmânată

Pentru a semna documentul tiparit, te vom anunta când şi unde te vei putea întâlni cu voluntarii noştri. Chiar tu poţi deveni voluntar dacă strângi semnături de la colegii, prietenii şi rudele tale, dacă şi ei sunt de acord cu argumentele iniţiatorilor acestei petiţii.

Nu uita că, dacă Primăria va ignora cererea noastră va trebui să semnăm din nou o petiţie care urmează să fie depusă la Tribunalul Bucureşti.

Semnati aici petitia Semnează pentru DREPTUL LA AER!

Oameni noi în politică – Inițiativă cetățenească de reformă a legislației electorale pentru simplificarea accesului cetățenilor competenți în politică

Oameni noi în politică – Inițiativă cetățenească de reformă a legislației electorale pentru simplificarea accesului cetățenilor competenți în politică

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe oameni-noi.ro

 

 

Cine suntem?

26 de organizații civice și 4 partide politice, împreună pentru inițiativa unui proiect de lege de reformă a legislației electorale.

 

România se schimbă cu legi și oameni noi în politică

30 de organizații din România sunt împreună pentru un scop legitim: puterea votului tău!

 

Grupul de inițiativă

Toți membrii Grupului de inițiativă respectă caracteristicile impuse de lege de a nu fi aleși în funcții prin vot universal, nici membri de Guvern ori persoane numite de prim-ministru și nici persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

 

Ce propunem?

Propunem 7 modificări al căror scop este să simplifice accesul cetățenilor competenți la politică și să imbunătățească oferta politică. Acestea sunt grupate în 3 pachete plus o inițiativă-cadru care susține întregul demers.

Măsură-cadru

1 – Asigurarea unor alegeri corecte

Nu de puține ori cetățenii au semnalat nereguli săvârșite în timpul procesului de vot – persoane care votează în mai multe secții întrucât nu se află în localitatea de domiciliu, dispariția nejustificată a unor buletine de vot, persoane despre care se menționează că au votat, deși nu mai trăiesc, sau numărarea greșită a voturilor sunt doar câteva exemple.

Inițiativa legislativă cetățenească #oameninoi propune impunerea la nivel legislativ a două dintre cele mai importante măsuri luate de guvernul tehnocrat în 2016 pentru asigurarea corectitudinii alegerilor:

– Implementarea unui sistem informatic de monitorizarea a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal: reprezentanții biroului electoral vor transmite către un server central datele persoanei care se prezintă la secția de vot pentru a vota.

Dacă aceasta a mai votat deja în altă secție de vot, fapta va fi semnalată imediat, votul fiind oprit, iar organele de urmărire penală fiind imediat sesizate.

– Procesul de numărare a voturilor va fi integral filmat, de la deschiderea urnelor și până la părăsirea localului secției de vot, descurajând orice membru al biroului electoral care intenționează să eludeze normele pentru desfășurarea corectă a alegerilor și permițând o investigare mai eficientă, pe baza filmărilor, a oricărei nereguli identificate ulterior.

Reprezentarea politică

2 – Alegerea primarilor în două tururi

Organizarea unui al doilea tur de scrutin pentru a fi siguri că primarul ales are susținerea a mai mult de jumătate dintre locuitori.
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

3 – Dublarea numărului de parlamentari aleși de diaspora

Aproximativ 600.000 de români au domiciliul oficial în străinătate. Ar trebui să fie reprezentați de 8 deputați și 4 senatori.
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

4 – Vot liber pentru românii aflați în străinătate

Cetățenii aflați în străinătate, dar care au păstrat domiciliul oficial în țară vor putea vota oriunde în străinătate pentru reprezentanții județului din care provin
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

Egalitate de șanse

5 – Eliminarea pragului electoral la alegerile locale și europarlamentare

Reglementarea actuală defavorizează partidele mici și inițiativele politice locale sau regionale. Susținem ca accesul unor persoane noi în politică să devină mai ușor.
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

6 – Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri

Accesul la competiție al partidelor noi poate fi ușurat. Prezența cât mai multor competitori în alegeri înseamnă mai multe idei, mai multă dezbatere, mai multe opțiuni pentru alegători.
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

Calitatea reprezentării politice

7 – Votul preferențial pe liste de partid (liste deschise)

Alegătorul va putea să voteze și pentru un anumit candidat al unui partid, indiferent de poziția sa pe listă. Dispar candidații „de umplutură” și locurile „sigure”, iar orice candidat de pe orice listă devine o opțiune pentru alegători.
cititi mai mult pe oameni-noi.ro

Vezi întreaga expunere de motive și legea pentru modificarea unor acte normative în materie electorală.

 

Etapele proiectului

- 26 de organizații civice și 4 partide politice propun o inițiativă legislativă cetățenească pentru a duce în Parlament un proiect de reformă a legislației electorale

- Propunerea legislativă este trimisă pentru aviz la Consiliul Legislativ

- Consiliul Legislativ a avizat pozitiv propunerea pe 2 iulie 2018

- Proiectul și avizul consultativ sunt publicate în Monitorul Oficial

- Începe strângerea a cel puțin 100.000 de semnături în 6 luni, din cel puțin 11 județe și Municipiul București

- Odată strânse semnăturile, proiectul și expunerea de motive se înregistrează la Parlament

- Parlamentul înaintează propunerea către CCR pentru controlul de constituționalitate

- Începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și al Senatului

- Propunerea legislativă este adoptată și trimisă Președintelui spre promulgare

 

 

Susține inițiativa!

În septembrie am început strângerea celor 100.000 de semnături cerute de lege pentru ca proiectul să ajungă în Parlament. Înscrie-te ca voluntar sau donează.

Donează

Înscrie-te ca voluntar și strânge semnături

Ca voluntar nu îți vom cere să stai pe stradă cu zilele, ci doar te vom ruga să aduni între 10 și 30 de semnături de la rude și prieteni. Dacă poți mai multe, îți vom fi recunoscători. Înscrierea în pagină nu echivalează cu o semnătură.
mai mult detalii aici

 

Liste de semnături

Ajută la strângerea semnăturilor. Fiecare semnătură contează. Descarcă lista corespunzătoare județului tău
descarca de aici oameni-noi.ro

 

Centre de colectare

Poți depune listele cu semnături la unul dintre centrele din listă sau le poți trimite prin curier la una dintre adresele:
- Inițiativa România, Str. Louis Blanc, nr. 10, Sector 1, București, C.P. 011752
- Platforma România 100, Piața Pache Protopopescu, nr. 9, Sector 2, București, C.P. 021401
- USR, Bd. Aviatorilor, nr. 9, Sector 1, București, C.P. 011852
detalii aici

 

cititi mai mult pe oameni-noi.ro

1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: www.semnez.euwww.monitoruljuridic.ro

 

Revizuirea propusă

Vrem ca Unirea Basarabiei cu România să fie posibilă efectiv și din punct de vedere Constituțional. Consolidăm voința de unire a oamenilor printr-o prevedere explicită în Constituție, care să garanteze că înfăptuirea actului este doar o problemă de ani.

 

PREAMBUL LA CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

Conștienți că fiii și nepoții noștri trebuie să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european și prosper, hotărâți să edificăm procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale pașnică, liber consimțită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituție.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

Etapele demersului

CARE SUNT ETAPELE REVIZUIRII CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI?

01. Înființarea Comitetului de Iniţiativă și elaborarea proiectului de lege – Aprilie 2018

02. Semnarea documentelor de către Comitetul de Inițiativă, în fața notarului – 09.05.2018

03. Depunerea la Senat/Consiliul Legislativ a Proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, însoțit de expunerea de motive – 23.05.2018

04. Publicarea în Monitorul Oficial a proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, a expunerii de motive și a avizului Consiliului Legislativ – în desfășurare

05. Colectarea, în termen de 6 luni, a minim 500.000 de semnături valide, de la cetățeni cu drept de vot, din minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ – în desfășurare

06. Depunerea semnăturilor și a dosarului de revizuire la Senat/Parlament

07. Procedura prealabilă de avizare de către Curtea Constituțională

08. Dezbaterea și votarea în Parlament a propunerii legislative

09. Desfășurarea referendumului național și validarea acestuia de către Curtea Constituțională

10. Publicarea în Monitorul Oficial a formei revizuite

 

PROIECT DE LEGE nr. 745 din 24 iulie 2018 Propunere privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 802 din 19 septembrie 2018

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Expresie a libertăţii, spiritului civic şi democraţiei constituţionale, milioane de români venim să arătăm ca necesar în noua Constituţie revizuită şi un preambul, pentru ca întotdeauna înţelegerea textului constituţional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori pe care le considerăm intrinseci şi de la care nu se poate deroga, întrucât după ele se ghidează viaţa noastră şi activitatea constituţională a statului, care trebuie să fie conformă cu aspiraţiile cetăţenilor, statul şi guvernarea nefiind un scop, ci un mijloc pentru asigurarea drepturilor şi fericirii cetăţenilor.

În contextul în care constituţiile moderne evidenţiază un pact între suveran şi naţiune sau între puterea legislativă şi popor, este necesar ca acordul dintre guvernanţi şi guvernaţi să cuprindă un angajament de valori naţionale imuabile care să reprezinte fundamentul realităţii constituţionale a statului nostru. Angajamentul ar stabili repere pentru cetăţeni în acţiunile lor şi pentru instituţiile statului în materializarea interesului public.

Constituţiile mai multor state ale lumii încep cu un preambul, o introducere succintă în care sunt prezentate valorile, principiile şi obiectivele popoarelor, aspecte care stau la baza construcţiei solide a statelor lor. Libertatea, bunăstarea şi fericirea fiecărui cetăţean, precum şi ale generaţiilor viitoare sunt valori şi scopuri enunţate în sinteza reprezentată de preambul, alcătuind împreună o adevărată piatră de temelie a naţiunii.

Introducerea unui preambul în Constituţia României, care face trimitere la năzuinţele poporului român, ar veni în întâmpinarea primului articol al Legii fundamentale, în care se vorbeşte de idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 şi garantarea acestora, mai puţin cunoscute de generaţiile născute după căderea comunismului.

Revizuirea Constituţiei prin adăugarea unui preambul are rolul de a consolida raportul dintre stat şi popor, iar afirmarea în cadrul acestuia a unor teme pentru un potenţial proiect de ţară, care să unească în fapte şi în cauză întreaga societate, sub oblăduirea guvernanţilor, va veni să întărească legătura indisolubilă dintre toate părţile care compun o ţară. Astfel, considerăm că acest potenţial proiect nu poate fi altceva decât reîntregirea naţională, act care se aliniază tuturor instrumentelor internaţionale în vigoare şi ratificate de România, acordurilor multilaterale interguvernamentale şi interstatale, care se regăseşte în conformitate cu Actul final al Conferinţei de la Helsinki şi cu practica internaţională care statuează principiul egalităţii între popoare şi dreptul acestora la autodeterminare, şi care este de mare importanţă pentru viitorul prosper al României şi al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acest sens avem un exemplu concret şi accesibil care ne ghidează în demers: modelul german de reunificare.

În plus, în lumina Declaraţiei Parlamentului României, adoptate la 27 martie 2018, în ziua Centenarului Unirii Basarabiei cu România, este reconfirmată ca legitimă dorinţa de Reunire a populaţiei, pe căi democratice, liber consimţite, pentru continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. Totodată, disoluţia URSS şi proclamarea independenţei statelor baltice prin reluarea statutului juridic şi de drept internaţional anterior ocupaţiei sovietice, precum şi Rezoluţia Senatului Statelor Unite ale Americii nr. 148 din 1991, care arată că Guvernul American va susţine eforturile de reunificare a României cu Republica Moldova, după luptele pentru limba română şi libertate ale moldovenilor din stânga Prutului, încununate prin Declaraţia de independenţă adoptată de Marea Adunare Naţională din Chişinău la 27 august 1991, atribuie o forţă juridică ce dublează imensa forţă morală conferită de îndelungi suferinţe ale poporului nostru şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, printre care amintim deportările, torturile, înfometările, crimele împotriva umanităţii.

Revizuirea Constituţiei prin introducerea preambulului propus va întări legitimitatea acesteia şi revalidarea complinită şi împlinită prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1918, neînfrântă de vreo altă adunare legală.

 

Comitetul de Inițiativă pentru revizuirea Constituției prin introducerea unui preambul este alcătuit din 24 de membri.

- Năstase Cezar-Victor

- Grecu Alexandru

- Rotaru Alexandru

- Modiga Iulia-Rodica

- Iercoşan Patricia-Ioana

- Dumitrescu Aron-Valeriu

- Nicolae Mihai-Viorel

- Antonescu Raluca

- Despa Gabriel-Simion

- Pavel Rodica

- Teacă Florentina

- Mitrică-Constantinescu Cristian

- Druc Mircea

- Mihaiu Liviu-Georgică

- Gheorghe Cătălin

- Lupu Ştefan-Gabriel

- Banu Elza Maria

- Rebigan Stana

- Eftimie Mihai

- Jescu Ionuţ-Cristian

- Bencec Otilia-Terezia

- Blănaru Matei

- Zamfir Constantin-Cătălin

- Lulea Marius-Dorin

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

Exemple similare – Constituția Republicii Federale Germania (1949)

Prevedere clară pentru reunificare cu Republica Democrată Germană:

Conștient de responsabilitatea sa în fața lui Dumnezeu și a umanității, urmând hotărârea de a păstra unitatea națională și politică și să servească păcii mondiale ca partener într-o Europă unită, poporul german din regiunile Baden, Bavaria, Bremen, Hamburg, Hesse, Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Schlesswig-Holstein, Baden-Württemberg și Württemberg-Hohenzollern, în virtuatea puterii sale constitutive, a adoptat această Lege de Bază a Republicii Federale Germane pentru a conferi o nouă ordine vieții politice pentru o perioadă de tranziție. A acționat de asemenea în numele acelor germani a căror participare le-a fost împiedicată. Întregul popor german este chemat să înfăptuiască, prin liberă autodeterminare, unitatea și libertatea Germaniei.

Exemple similare – Constituția Ungariei

Art. D
Având în vedere că există o singură națiune maghiară, care trebuie să rămână unită, Ungaria este responsabilă de soarta cetățenilor maghiari care trăiesc în afara frontierelor sale, trebuie să faciliteze supraviețuirea și dezvoltarea comunităților lor, să le sprijine eforturile de păstrare a identității maghiare, exercitarea efectivă a drepturilor lor individuale și colective, stabilirea formelor de autonomie comunitare şi prosperitatea acestora pe teritoriile natale şi trebuie să promoveze de asemenea cooperarea între ei şi cu Ungaria.

Exemple similare – Constituția Coreei de Sud

Art. 4
Republica Coreeană se obligă să urmărească unificarea și să formuleze și să implementeze o politică de unificare pașnică bazată pe principiile libertății și democrației.

Exemple Similare – Preambulul Constituției Statelor Unite ale Americii

Majoritatea Constituțiilor lumii au un preambul definitoriu.

Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea realizării unei Uniuni mai strânse, așezării dreptății, asigurării Liniștii interne, înzestrării pentru apărarea obștească, promovării Prosperității generale si asigurării Binecuvântărilor Libertății pentru noi înșine si pentru Urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de față pentru Statele Unite ale Americii.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ

LEGE
de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. I
După titlul Constituţiei României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003, se introduce următorul preambul: “Conştienţi că fiii şi nepoţii noştri trebuie să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european şi prosper, hotărâţi să edificăm procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale paşnică, liber consimţită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituţie.”

ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1.127 din 04.07.2018 şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D707/04.07.2018,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă a cetăţenilor, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul introducerii unui preambul, astfel încât, potrivit Expunerii de motive, înţelegerea textului constituţional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori considerate intrinseci şi de la care nu se poate deroga.
Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile din art. 151 din Legea fundamentală.

2. Fără a ne pronunţa asupra oportunităţii soluţiei legislative preconizate, menţionăm că, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preambulul enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz, motivarea reglementării. Având în vedere rolul acestei părţi constitutive, întrucât motivarea trebuie să stea la baza reglementării şi să o preceadă, este de analizat dacă un preambul ar putea fi introdus în cuprinsul unui act normativ ulterior adoptării acestuia.

În acest sens, s-ar putea afirma că introducerea unui preambul în cuprinsul unei legi fundamentale este apanajul exclusiv al Adunării Constituante Originare, întrucât cuprinde descrierea sintetică a obiectivelor, condiţiile şi motivele care, la un anumit moment, au determinat adoptarea unei noi Constituţii, neputând fi introdus printr-o lege de revizuire a Constituţiei.

Precizăm că în preambulul mai multor legi fundamentale ale unor state europene se face referire la momentul adoptării acestora:

a) preambulul Constituţiei Republicii Bulgaria debutează cu expresia “Noi, Membrii celei de-a Şaptea Mari Adunări Naţionale …”;

b) preambulul Constituţiei Republicii Cehe debutează astfel: “Noi, cetăţenii Republicii Cehe din Boemia, Moravia şi Silezia, la momentul restaurării statului independent ceh …”;

c) în preambulul Constituţiei Republicii Letonia, în primul paragraf se reţine că “Poporul leton a adoptat următoarea Constituţie în cadrul Adunării Constituante, liber alese;

d) în ultimul paragraf al preambulului Constituţiei Republicii Portugheze se prevede că “Întrunindu-se în sesiune plenară pe data de 2 aprilie 1976, Adunarea Constituantă adoptă prin prezenta şi decretează următoarea Constituţie a Republicii Portugheze:”;

e) în finalul preambulului Constituţiei Republicii Slovenia se menţionează: “Adunarea Republicii Slovenia adoptă prezenta Constituţie”;

f) Potrivit preambulului Constituţiei Regatului Spaniei, “Poporul spaniol (…) îşi proclamă voinţa de (…) a consolida contextul juridic actual ce asigură supremaţia statului de drept ca expresie a voinţei poporului”.

Întrucât, aşa cum s-a subliniat în doctrină*1), “orice constituţie poate fi modificată pentru a ţine tot timpul pasul cu evoluţia relaţiilor sociale ce cad în câmpul ei de reglementare normativă”, revizuirea Constituţiei este posibilă, potrivit titlului VII al Legii fundamentale, cu respectarea strictă a limitelor revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie.
*1) C. Ionescu în Cristian Ionescu, Corina Adriana Dumitrescu – “Constituţia României – Comentarii şi explicaţii” – Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2017, p. 1618.

Din acest punct de vedere, ar fi de analizat în ce măsură referirea, din preambulul propus, la “reîntregirea neamului românesc pe cale paşnică” este în concordanţă cu limitarea revizuirii Constituţiei în ceea ce priveşte integritatea teritorială.

3. Sub rezerva observaţiilor de la punctul anterior din aviz şi având în vedere că, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative se întocmeşte de comitetul de iniţiativă în forma cerută pentru proiectele de lege, este necesar ca proiectul să fie reformulat, cu respectarea normelor de tehnică legislativă.

În acest sens, titlul proiectului ar trebui să aibă următoarea redactare:
Lege de revizuire a Constituţiei României”

După titlu, având în vedere normele de tehnică legislativă, trebuie prevăzută următoarea formulă introductivă:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.”

Intervenţia legislativă preconizată trebuie să facă obiectul unui articol, marcat ca art. I, cu următoarea parte dispozitivă:

“ART. I
După titlul Constituţiei României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce următorul preambul:”

În continuare, se va reda între ghilimele textul preambulului.
În plus, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, într-un articol distinct, şi norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituţiei, în următoarea redactare:

“ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată”

PREŞEDINTE,
dr. DRAGOŞ ILIESCU

Bucureşti, 24 iulie 2018.
Nr. 745.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

articole preluate de pe www.semnez.eu; www.monitoruljuridic.ro

Jandarmeria e toxică. Cerem ajutorul ONU

(Articol şi foto preluate de pe Declic.ro)

Jandarmeria e toxică. Cerem ajutorul ONU

Către:
Michelle Bachelet, noul Înalt Comisar pentru Drepturile Omului (preia mandatul la 1 septembrie 2018)
Zeid Ra’ad Al Hussein, Înalt Comisar pentru Drepturile Omului (își încheie mandatul la 1 septembrie 2018)

Petiție

Semnaţi petiţia aici

English version of the petition.
Noi, semnatarii acestei scrisori, vă cerem ajutorul pentru investigarea și sancționarea abuzurilor Jandarmeriei Române, comise în data de 10 august. Peste 100.000 de cetățeni au participat pașnic în București la mitingul diasporei, pentru a-și manifesta nemulțumirile față de modificarea legilor justiției și a codului penal de către coaliția de guvernare.

Pe parcursul zilei de 10 august, Jandarmeria Română a intervenit asupra manifestanților disproporționat, în repetate rânduri. Au folosit gaze lacrimogene, proiectile cu șrapnel și tunuri cu apă. Au fost expuși intervenției Jandarmeriei mii de oameni de toate vârstele, inclusiv bătrâni, copii și femei însărcinate care își exercitau dreptul democratic de a protesta [1].
Citește mai mult

USR a inițiat un proiect care facilitează inițiativele cetățenești

USR a inițiat un proiect care facilitează inițiativele cetățenești

foto preluat de pe www.facebook.com
articol preluat de pe www.usr.ro
29 iunie 2018

 

Parlamentarii USR Silviu Dehelean și George Dircă au inițiat un proiect de lege care facilitează inițiativele cetățenești ale românilor.

Din păcate, legislația actuală este lipsită de norme care să încurajeze participarea și implicarea cetăţenilor în viaţa civică sau politică. Scopul proiectului USR este înlăturarea barierelor de acces la procesul de legiferare și încurajarea cetățenilor de a participa la dezbaterea politică și elaborarea legilor.

Experienţa ultimelor luni, în care USR a strâns semnături pentru inițiativa cetățeanească Fără penali în funcții publice, a arătat limitele legislației în vigoare, care nu este adaptată vremurilor şi progresului tehnologic și nici nevoilor cetăţenilor români care beneficiază acum de avantajele mobilităţii pe piaţa muncii, dar şi de libera circulaţie oriunde în lume”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, unul dintre inițiatori proiectului și membru în Comisia juridică din Camera Deputaților.

De exemplu, criteriul domiciliului în România prezent în legea actuală nu răspunde necesităților sociale prezente – comunităţi tot mai mari de români cu domiciliul în afara țării sunt astăzi în imposibilitatea exercitării reale a dreptului la iniţiativă legislativă, fiind privați în fapt de un drept consacrat prin Constituție tuturor cetățenilor români.

Din practică a reieșit, de asemenea, nevoia clarificării textelor Legii nr. 189/1999, multe articole nemodificate din anul 1999 s-au dovedit insuficient de precise și rămase în urma evoluțiilor legislative din domeniile conexe legii, dacă nu chiar concepute în așa fel încât să fie mai degrabă o piedică în calea inițiativelor cetățenești”, a atras atenția senatorul George Dircă, unul dintre inițiatorii proiectului și membru în Comisia juridică din Senat.

Principalele modificări pe care le aduce proiectul:

- CCR analizează inițiativa cetățenească înainte de începerea procedurii de strângere a semnăturilor;

- termenul de strângere a semnăturilor se prelungește de la 6 la 12 luni;

- se elimină obligația ca pe listele de semnături să fie imprimate localitatea și județul;

- se elimină obligația de a trece CNP-ul cetățenilor în listele de semnături;

- cetățenii pot folosi semnătura electronică pentru a semna inițiativa;

- cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot semna pentru inițiativă pe baza paşaportului;

- se stipulează expres în lege dreptul voluntarilor de a strânge semnături în spațiile publice;

- se introduce posibilitatea de a face donații și sponsorizări pentru promovarea inițiativei și strângerea de semnături;

- se prevede dreptul cetățenilor de a solicita ștergerea datelor personale după 2 ani de la depunerea inițiativei.

Proiectul de modificare şi completare a Legii 189 din 9 decembrie 1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni a fost depus miercuri, 27.06.2018, la Parlament.

articol preluat de pe www.usr.ro

Fără Penali în funcții publice – Inițiativa cetățenească de modificare a Constituției

Fără Penali în funcții publice – Inițiativa cetățenească de modificare a Constituției

foto preluat de pe facebook.com/Uniunea Salvați România – USR
articol preluat de pe www.farapenaliinfunctiipublice.ro

 

 

“Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.”

 

Ajută și tu la strângerea semnăturilor

 

Fără Penali în funcții publice – Inițiativa cetățenească de modificare a Constituției

Expunere de motive

Lege de revizuire a Constituției României

Importanța deosebit de mare a relațiilor sociale care privesc alegerea prin vot a autorităților locale, deputaților, senatorilor, Președintelui României și europarlamentarilor, precum și incidența lor în procesul de instaurare, menținere și exercitare a puterii de stat, reprezintă principalele motive pentru care acestea sunt reglementate atât prin Constituție, legea fundamentală a statului român, cât și prin legile electorale, în număr de patru.

Vezi întreaga expunere de motive

 

 

Semnează și tu!

 

Am început strângerea de semnături.

Inițiativa Fără Penali în funcții publice a primit avizul pozitiv de la Consiliul Legislativ și a fost publicată în Monitorul Oficial.

Dacă vrei să te ținem la curent cu informații despre inițiativă, lasă-ne datele tale aici.

 

 

Etapele proiectului

- Se formează un grup de inițiativă din cel puțin zece cetățeni

- Proiectul de modificare a Constituției este trimis pentru aviz la Consiliul Legislativ

- Proiectul și avizul consultativ sunt publicate în Monitorul Oficial

- Începe strângerea a cel puțin 500.000 de semnături în 6 luni, din cel puțin 21 de județe

5 – Listele de semnături împreună cu proiectul și expunerea de motive se înregistrează la Parlament

6 – Parlamentul înaintează propunerea către CCR pentru controlul de constituționalitate

7 – Începe procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și Senat

8 – Se organizează un referendum decizional care trebuie să aibă cvorum și vot majoritar

Cititi mai mult pe www.farapenaliinfunctiipublice.ro

(Alexandru Cristian Surcel) Privire comparativă asupra iniţiativei cetăţeneşti în practica românească şi europeană

Privire comparativă asupra iniţiativei cetăţeneşti în practica românească şi europeană

articol realizat de Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel* - foto: facebook.com

20 mai 2018

 

În considerarea şi a campaniei în curs „Fără penali în funcţii publice” şi a dificultăţilor care deja se observă în derularea acesteia, vă propun un succint studiu comparativ între reglementarea iniţiativei legislative cetăţeneşti în legislaţia naţională românească şi cea a iniţiativei civice europene, în vederea eventualei includeri a acestei teme, mai exact a modernizării respectivelor proceduri la nivelul secolului XXI, în viitoarele programe de guvernare ale partidelor politice, în perspectiva alegerilor din anii electorali 2019 şi, mai ales, 2020.

Înainte de a trece la prezentarea exhaustivă a subiectului, vă supunem atenţiei următoarele câteva idei:

Iniţiativa civică există în dreptul public român de la 8 decembrie 1991, când a fost adoptată Constituţia în baza căreia, cu amendamentele primite în 2003, funcţionăm şi acum. De-abia însă cu adoptarea Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei civice de către cetăţeni s-a pus la punct şi o reglementare a felului în care această iniţiativă se poate exercita. La nivelul Uniunii Europene, iniţiativa civică a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat în vigoare în 2009 şi a devenit exercitabilă după adoptarea Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească.

Legislaţia românească impune organizatorilor unei iniţiative civice o procedură greoaie şi birocratică, cu numeroşi paşi cu potenţialul de a scurta în practică intervalele de timp teoretic prevăzute în lege, care nu permite decât colectarea semnăturilor în format fizic, fără nicio preocupare pentru protecţia datelor cu caracter personal ale organizatorilor şi semnatarilor deopotrivă. Prin comparaţie, legislaţia europeană prevede o procedură mult mai elastică, cu o durată mai mare şi cu pretenţii demografice mai mici, cu posibilitatea colectării semnăturilor atât offline, cât şi online (ba chiar prin două modalităţi electronice distincte) şi cu obligaţii concrete privind protecţia datelor cu caracter personal. Diferenţa între cele două proceduri se reflectă şi în rata cu totul diferită de succes, cu trei iniţiative reuşite în întreg intervalul 1999-2017 în procedura românească şi cu patru iniţiative încununate de succes între anii 2012 şi 2017 în procedura europeană.

Singurul punct în care iniţiativa civică în reglementarea românească e superioară celei din reglementarea europeană, este că iniţiativa civică reuşită potrivit legii române declanşează procedura de legiferare parlamentară, în timp ce în cazul iniţiativei cetăţeneşti europene Comisia Europeană are dreptul de a decide motivat să nu întreprindă nicio acţiune. Totuşi, este de observat că şi în procedura românească Camerele Parlamentului nu sunt ţinute să nu respingă propunarea de lege, dimpotrivă, iar procedura europeană conţine un detaliu destul de interesant: posibilitatea unei dezbateri publice asupra iniţiativei civice sub auspiciile Parlamentului European şi cu participarea diferitelor părţi interesate.

Aşadar, introducerea iniţiativei cetăţeneşti a reprezentat una din marile inovaţii ale Constituţiei României din 1991, amendată în 2003, comparativ cu textele constituţionale anterioare, inclusiv cele democratice şi moderne din anii 1866 şi 1923. Astfel, art. 74 alin. (1) şi (2) dispun că (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. De asemenea, din art. 150 putem afla că (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. (2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

După cum se poate observa, din start condiţiile sunt destul de stricte. La o populaţie grosso modo de 17 milioane de cetăţeni cu drept de vot, adică care au vârsta minimă de 18 ani şi nu sunt puşi sub interdicţie, nici supuşi pedepsei penale complementare a interzicerii unor drepturi, iniţiativa civică legislativă are nevoie de susţinerea a cel puţin 0,59% din totalul acestui electorat naţional, condiţionat şi de o răspândire greografică care să asigure o reprezentare minimă a cel puţin un sfert din populaţia cu drept de vot aflată pe teritoriul ţării (adică în total 55.000 de semnatari, 0,32% din total). Pentru iniţiativa constituţională trebuie să se activeze, folosind aceleaşi cifre, 2,94% din totalul electoratului, iar condiţia geo-demografică minimă este de jumătate din teritoriul ţării, adică 420.000 de electori reprezentând aşadar cca 2,47% din total. Iar acestea sunt doar cifrele minimale. Aşa cum vom indica mai jos, şansele ca realizarea cifrelor minimale să fie nu doar necesară, ci şi suficientă sunt minime.

Sediul materiei este reprezentat de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei civice de către cetăţeni. Potrivit acesteia, primul pas în derularea unei astfel de proceduri este constituirea comitetului de iniţiativă, care nu poate avea mai puţin de 10 membri, cetăţeni români cu drept de vot. Nu pot deţine această calitate aleşii prin vot universal, membrii Guvernului şi persoanele numite în funcţie de primul-ministru sau care nu pot face parte din partide politice (de exemplu, magistraţii). Membrilor comitetului de iniţiativă, care îşi aleg dintre ei un preşedinte, le revin apoi toate răspunderile pentru îndeplinirea cu succes a procedurii. Constituirea comitetului de iniţiativă se face printr-o declaraţie autentificată de notarul public şi conţinând o serie de menţiuni obligatorii: datele personale ale membrilor comitetului de iniţiativă, scopul iniţiativei şi o declaraţie pe proprie răspundere privind compatibilitatea cu calitatea asumată. Desigur, pentru semnarea şi autentificarea declaraţiei este necesară prezenţa fizică la notar a tuturor celor minimum 10.

Cel de-al doilea pas procedural, după redactarea iniţiativei legislative în forma cerută de normele legale de tehnică legislativă şi însoţită de o expunere de motive semnată de toţi membrii comitetului de iniţiativă, este depunerea acesteia la Consiliul Legislativ în vederea avizării, care poate fi pozitivă, pozitivă cu observaţii sau negativă. Propunerea legislativă (inclusiv cea cu caracter de viitoare lege constituţională) se publică în Monitorul Oficial, Partea I, în cel mult 30 de zile de la emiterea avizului Consiliului Legislativ (care şi el ar trebui emis în 30 de zile de la sesizare), alături de amintitul aviz şi de componenţa comitetului de iniţiativă (în fapt, se publică chiar declaraţia notarială de înfiinţare a comitetului de iniţiativă). Pentru îndeplinirea etapei avizării şi a publicării, membrii comitetului de iniţiativă sunt obligaţi să împuternicească pe unul dintre ei, printr-un document semnat de către toţi, ce va fi folosit însoţit de declaraţia notarială constitutivă. De cele mai multe ori, împuternicitul este preşedintele comitetului de iniţiativă.

Deja putem observa că este un mecanism formalist şi greoi, care oferă o protecţie precară datelor personale ale membrilor comitetului de iniţiativă. Dar, până aici, nu sunt totuşi sarcini sisifice, precum cele care marchează etapa următoare. Este de altfel destul de evident că pentru colectarea şi îndosarierea unui număr atât de mare de semnături, în format fizic, astfel cum vom detalia mai jos, este necesar ca membrii comitetului de iniţiativă să coopteze şi să coordoneze o adevărată armată de voluntari, lucru cel puţin dificil unei grupări de simpli cetăţeni obişnuiţi şi anonimi. De aceea, practica, la care de asemenea ne vom referi mai jos, învederează că, de regulă, comitetul de iniţiativă are o funcţie mai mult formală, pentru că legea pretinde existenţa sa, iar campaniile sunt de fapt derulate de comunităţi şi platforme civice, sindicate, organizaţii ale minorităţilor naţionale, culte religioase, partide politice etc.

Cele 100.000, respectiv 500.000 de semnături trebuie colectate pe liste de susţinători întocmite pe hârtie, cu respectarea strică a organizării administrativ-teritoriale a ţării şi nu sunt valabile decât dacă conţin denumirea propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei şi identificarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în care aceasta a fost publicată, judeţul şi localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa susţinătorii, numele, prenumele şi domiciliul susţinătorilor, menţionarea actului de identitate şi a codului numeric personal, semnăturile. Este deja foarte evident că avem de-a face cu cerinţe nu doar de secol XX, de când datează Legea nr. 189/1999, ci de veac XIX, anterioare internetului şi a posibilităţii semnăturilor online, inclusiv securizate prin semnături electronice sau parole unice, generate aleatoriu.

De asemenea, lipsa oricărei preocupări pentru protecţia datelor personale ale sute de mii de cetăţeni este absolut evidentă. Şi chiar dacă în 1999 acestui subiect nu i se dădea importanţa actuală, România are totuşi încă din anul 2001 o legislaţie în acest sens (Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date). Nu putem aşadar să nu observăm că timp de mai bine de 15 ani niciun legiuitor nu s-a preocupat să pună în acord cele două legi, ceea ce ne ridică un semn de întrebare privind o anumită intenţionalitate: nu cumva s-a dorit ca lipsa de protecţie a datelor cu caracter personal ce rezultă din aplicarea Legii nr. 189/1999 să devină un impediment în îndeplinirea cu succes a procedurilor de iniţiativă legislativă cetăţenească, ştiut fiind că vor fi persoane cu drept de vot care, deşi rezonează cu scopul iniţiativei, vor fi reticente să îşi pună la dispoziţia unor necunoscuţi date precum adresele de domiciliu ori de reşedinţă şi CNP-ul? Intenţionat sau nu, practica ne arată că acest fenomen chiar se întâmplă.

Este de asemenea de observat că neîndeplinirea oricăreia dintre cerinţele mai sus amintite, de la respectarea strictă a organizării administrativ-teritoriale la inserarea datelor cu caracter personal, constituie condiţii sine qua non, a căror neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă, potrivit art. 4 alin. (3) din lege, atrage neluarea în considerare a semnăturii sau chiar a listei de susţinători.

De fapt, şi orice greşeală în îndeplinirea gesturilor procedurale enumerate în următoarele alineate ale art. 4 poate avea fix acelaşi efect: întocmirea listelor de susţinători strict pe sectoarele Bucureştilor şi pe localităţi, pe coli de hârtie format A4, detaşabile şi numeroate, imprimate pe o singură faţă, cu completarea detaliilor şi semnăturilor susţinătorilor de mână, iar apoi grupate în dosare pe localităţi, şnuruite şi semnate pe coperta a doua de către un membru al comitetului de iniţiativă sau de către un susţinător împuternicit de comitet; una din aceste persoane trebuie să semneze şi fiecare coală A4 în parte. Dosarele originale se păstrează la Curtea Constituţională, iar câte o copie a fiecăruia la Parlamentul României.

Teoretic, termenul pentru colectarea tuturor semnăturilor necesare este de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, conform art. 2 alin. (5), care adaugă în teza sa finală că După împlinirea acestui termen, propunerea legislativă nu mai poate fi prezentată decât ca o nouă iniţiativă legislativă, în condiţiile prezentei legi. În opinia noastră, acest text este neconstituţional, deoarece prin coroborare cu art. 5 Atestarea listelor de susţinători duce la scăderea drastică a termenului de 6 luni şi, implicit, la frustrarea cetăţenilor de dreptul lor garantat prin art. 74 alin. (1) şi (2), respectiv art. 150 din Constituţia României.

De ce susţinem asta? Deoarece procedura atestării listelor este şi ea una greoaie şi complicată, de natură să dureze cel puţin termenul legal general de răspuns al autorităţilor publice de 30 de zile. De fapt alineatul (4) final al respectivului art. 5 impune un termen special de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului la primărie (care nu include aşadar în numărătoare zilele libere de week-end şi de sărbători legale), dar acesta nu este protejat şi printr-o sancţiune (cum ar putea fi atestarea tacită a listelor de susţinători). Or ştim dintr-o lungă practică cu autorităţile statului că, atunci când un termen nu este protejat printr-o sancţiune eficientă, acestea au tendinţa să întârzie peste termenul respectiv, uneori inacceptabil de mult.

Revenind la procedură, competenţa privind controlul listelor şi subsecventa lor atestare revine primarilor, direct sau prin funcţionarii împuterniciţi în acest sens, cu ajutorul organelor de poliţie dacă sunt aspecte pe care acestea ar trebui să le verifice.Toţi aceştia semnează la final pe ultima copertă a fiecărui dosar verificat şi atestat, evident şi cu aplicarea ştampilelor specifice. Trebuie reţinut şi faptul că, apropo de felul în care reglementarea în vigoare reduce de facto termenul de 6 luni, dosarele împrăştiate peste tot în ţară în vederea atestării, vor trebui centralizate în vederea înregistrării la Parlament, operaţiuni care nici ea nu se poate realiza peste noapte.

În cadrul fazei procedurale a atestării există însă şi posibilitatea contestării fiecărei semnături sau a orice altă prevedere cuprinsă în liste. Este o formulare problematică (ce înseamnă „altă prevedere”?), care devine şi mai problematică atunci când vedem că orice persoană interesată poate consulta dosarul şi poate contesta. Unde mai este minima protecţie a datelor cu caracter personal, în condiţiile în care nu e deloc clar dacă „persoană interesată” înseamnă doar pretinsul susţinător a cărui semnătură a fost contrafăcută sau numai aparţinătorul persoanei majore, dar puse sub interdicţie, şi în care „consultarea dosarului” oferă acces practic oricui nu doar la datele pe care pretinde să le verifice, ci şi la datele oricui se află pe aceeaşi filă A4?

Contestaţia se face în scris, se soluţionează de primar, dacă e cazul după solicitarea confirmării semnăturii de către susţinător, iar decizia primarului se poate contesta la judecătorie, care o va soluţiona cu citarea părţilor şi potrivit normelor care reglementează ordonanţa preşedenţială.

Este de reţinut de asemenea că, deoarece procedura atestării include multiple posibilităţi de eliminare a unor semnături, inclusiv a unor liste întregi, din total, orice comitet de iniţiativă pentru o astfel de iniţiativă civică legislativă trebuie să aibă în vedere colectarea a de fapt substanţial mai multe semnături decât minimul impus de Constituţie şi de lege, pentru a avea o marjă şi a nu cădea sub limită ca efect al neatestării de către primari a unora din listele de susţinători.

Mai trebuie remarcat aici că, aşa cum a rămas nemodificată legea, această circumscriere strictă în limitele organizării administrativ-teritoriale a României îi frustrează de dreptul constituţional de a susţine iniţiative legislative civice pe cetăţenii români din diaspora (chiar dacă aceştia adună semnături, legea nu precizează ce autoritate efectuează atestarea listelor de susţinători şi potrivit cărei proceduri). Dacă în anul 1999, la adoptarea legii, numărul lor era relativ redus, mulţi dintre exilaţii şi emigranţii din perioada regimului comunist fiind forţaţi să renunţe la cetăţenia română pentru a primi acceptul autorităţilor pentru a pleca din ţară, în prezent discutăm de 3-4 milioane de cetăţeni români, majoritatea cu drept de vot, aflaţi peste hotarele României, ca efect atât al emigraţiei economice, cât şi al redobândirii cetăţeniei române, cei mai mulţi locuind cu forme legale acolo unde se află.

Pentru înregistrarea la Parlament, se depun la registratura primei Camere sesizate, în funcţie de obiectul propunerii legislative, textul acesteia, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ şi listele de susţinători atestate de primari, în original, însoţite de o cerere semnată de membrii comitetului de iniţiativă. Prin cerere, 5 dintre membrii comitetului sunt împuterniciţi nominal pentru a reprezenta comitetul în vederea promovării şi susţinerii iniţiativei după înregistrare, pe parcursul procesului legislativ. Dacă unele liste nu sunt încă atestate (sau respinse), preşedintele Camerei Parlamentului va solicita Guvernului urgentarea acestei proceduri (deşi nu este clar cum poate apoi Guvernul impune urgentarea primarilor), iar listele nou atestate vor putea fi depuse în completare în termen de maximum 7 zile de la atestare.

Camera Parlamentului va păstra copii de pe listele de susţinători şi originalele, dar numai ale listelor atestate, le va înainta Curţii Constituţionale a României, care are competenţa din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa, să verifice:

a) caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei;

b) îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători prezentate sunt atestate potrivit art. 5;

c) întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 şi, după caz, la art. 150 din Constituţie, precum şi respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole.

Curtea Constituţională are un termen de 30 de zile în cazul iniţiativei legislative şi 60 de zile în cazul iniţiativei constituţionale pentru a se pronunţa pe baza unui raport întocmit de unul din judecătorii săi, desemnat drept raportor de preşedintele Curţii. Decizia sau, după caz, hotărârea se comunică preşedintelui Camerei care a sesizat CCR şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ulterior, se declanşează procedura parlamentară de legiferare, ca pentru orice propuneri legislative, potrivit caracterului acestora de legi ordinare, organice sau constituţionale, respectiv dacă trebuie adoptate în procedură de urgenţă sau nu. Finalul Legii nr. 189/1999 mai cuprinde o serie de protecţii pentru membrii comitetului de iniţiativă, respectiv de infracţiuni şi contravenţii legate de derularea procedurilor descrise mai sus. Nu vom insista asupra acestor aspecte decât pentru a remarca că refuzul primarului de a atesta listele de susţinători are doar regimul juridic al unei contravenţii, deşi în opinia noastră avem de-a face cu un caz destul de clar de abuz în serviciu cu caracter penal, care lezează drepturile constituţionale a sute de mii de cetăţeni.

Mai adăugăm, fără să intrăm în amănunte, că în prezent în legislaţia românească există posibilitatea iniţiativei civice şi în plan local şi judeţean, putând avea ca obiect propuneri de hotărâri de consiliu local, respectiv de consiliu judeţean, însă cerinţele numerice şi temporale şi procedurile sunt, păstrând scara, comparabile cu cele din Legea nr. 189/1999, ceea ce face ca acest mod de exercitare a drepturilor cetăţeneşti să nu fie mai atractiv la nivel local şi judeţean, faţă de nivelul naţional.

Chiar şi statistica iniţiativelor civice care au fost promovate cu succes în ultimii 27 de ani este cât se poate de relevantă în ce priveşte caracterul birocratic şi greoi, gândit parcă să facă aproape imposibilă reuşita unor astfel de iniţiative (când spunem „parcă”, acordăm vechii clase politice o prezumţie de nevinovăţie pe care, probabil, aceasta nu o merită).

Astfel, cel mai prolific a fost anul 1995, când nu exista o lege dedicată iniţiativei legislative cetăţeneşti şi când CCR a constatat constituţionalitatea unei iniţiative civice legislative privind învăţământul în limbile minoritare. O altă iniţiativă care a evoluat paralel, pe acelaşi fundal de anomie legislativă, a devenit obiectul Hotărârii nr. 2/27.07.1995 a CCR şi privea casele de ajutor reciproc ale salariaţilor. Tot în acelaşi context, Decizia nr. 72/18.07.1995 se pronunţa asupra unei iniţiative susţinute de Biserica Ortodoxă Română, pentru o modificare la legea învăţământului relativă la materia religie, care în cele din urmă a fost realizată prin ordonanţă a Guvernului. În absenţa unei legi şi în imposibilitate de a verifica autenticitatea tuturor semnăturilor, valoarea acestor precedente rămâne discutabilă.

Au trecut 9 ani până la următoarea iniţiativă cetăţenească ajunsă pe masa CCR, o propunere din anul 2004 privind finanţarea învăţământului. Această iniţiativă a urmat procedura introdusă prin Legea nr. 189/1999. O altă tentativă, în anul 2009, privind o propunere legislativă relativă la finanţarea sănătăţii, a fost respinsă de Curte ca urmare a faptului că precondiţia celor minim 5000 de semnături era îndeplinită exclusiv în 8 judeţe ale ţării. Mai mult noroc a avut în anul 2015 o propunere pentru modificarea Codului muncii, cu susţinere sindicală, din care Curtea a respins ca neconstituţională o singură dispoziţie, pe care a găsit-o ca având caracter fiscal, deci exceptată de la posibilitatea promovării pe calea iniţiativei cetăţeneşti.[1]

Desigur, vedeta incontestabilă a iniţiativelor legislative cetăţeneşti, la momentul actual, este propunerea de modificare a art. 48 din Constituţia României, privind definirea căsătoriei ca fiind o legătură exclusivă între un bărbat şi o femeie, susţinută de Coaliţia pentru Familie (CpF), care în anul 2016 a reuşit să strângă un număr aproximativ de 3 milioane de semnături, care a fost declarată constituţională de CCR şi care a trecut deja de Camera Deputaţilor, aşteptând în prezent votul Senatului şi, în cazul adoptării, organizarea referendumului. Acesta este însă un caz cu totul excepţional, deoarece colectarea semnăturilor s-a desfăşurat cu sprijinul nedisimulat al mai multor culte, precum Biserica Ortodoxă Română, bisericile neoprotestante şi cele catolice.

Aceste date statistice nu prezintă însă întregul tablou. De la adoptarea actualei Constituţii în prima sa formă prin referendumul de la 8 decembrie 1991, au existat mult mai multe iniţiative civice legislative care, dintr-un motiv sau altul, nu au ajuns până în faza verificării CCR. Dacă înainte de adoptarea Legii nr. 189/1999 anomia legislativă era cea care punea probleme pentru îndeplinirea acestor proceduri, după intrarea în vigoare a amintitei legi tocmai procesul extrem de birocratic şi deloc prietenos cu cetăţenii a devenit principala piedică.

Astfel, o căutare istorică va dezvălui numeroase tentative care nu s-au mai finalizat sau s-au finalizat prin preluarea lor de către grupuri de parlamentari, care ei au exercitat în final dreptul de iniţiativă legislativă. Un astfel de caz a fost, de exemplu, Constituţia cetăţenilor[2] din anii 2012-2014, destul de mult promovată pe reţelele de socializare şi în mediile protestatare, dar care nu a reuşit să adune cele 500.000 de semnături, sau propunerea de lege cadru privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova în România[3], din anul 2013, al cărei comitet de iniţiativă a fost prezidat de autorul acestor rânduri, care a adunat 117.000 de semnături, dar care nu a mai intrat în etapa atestării, fiind înregistrată de parlamentarii din comisiile pentru românii de pretutindeni din legislatura 2012-2016.

În prezent, Uniunea Salvaţi România (USR), alături de Forumul Democratic al Germanilor din România (FDGR) şi de comunitatea civică #Rezistenţa susţine un demers de modificare a Constituţiei pe calea iniţiativei cetăţeneşti, campania Fără penali în funcţii publice, iar alte două strângeri de semnături sunt şi ele anunţate, chiar dacă nu e încă foarte clar dacă va fi vorba de iniţiative legislative civice sau de campanii petiţionare: cea a Partidului Mişcarea Populară pentru sprijinirea unui proiect de modificare a legii alegerilor locale, depus la Parlament de acest partid în anul 2015, şi o campanie a Alianţei pentru Centenar, care va propune introducerea unui preambul la Constituţia României. În fine, o serie de organizaţii civice în frunte cu Platforma Iniţiativa România, în cooperare şi cu Uniunea Salvaţi România, discută susţinerea pe calea unei iniţiative cetăţeneşti a unei alte propuneri legislative privind legea alegerilor locale, mai exact pentru revenirea la alegerea primarilor din două tururi de scrutin.

Art. 24 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (mai departe „TFUE”) în forma amendată prin Tratatul de la Lisabona (2007, intrat în vigoare în 2009) a introdus procedura iniţiativei cetăţeneşti europene, ca mecanism de democraţie directă pus la dispoziţia cetăţenilor europeni în relaţia cu structurile comunitare şi, în primul rând, cu executivul UE reprezentat de Comisia Europeană. Mai exact, prin această procedură cetăţenii europeni pot contacta direct Comisia cu o cerere prin care aceasta e invitată să prezinte o propunere de act legislativ al Uniunii, procedură similară cu drepturile ce revin Parlamentului European prin art. 225 şi Consiliului European prin art. 241 TFUE.

Din punct de vedere procedural, sediul materiei este Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească, amendat succesiv în anii 2012-2015. Iniţiativa civică europeană poate privi orice domeniu în care Comisia Europeană este competentă material să propună legislaţie, deci avem de-a face cu o reglementare mai puţin strictă decât cea din constituţia României, care exceptează o serie de sfere de interes destul de importante din raza de cuprindere potenţială a iniţiativelor legislative cetăţeneşti.

Organizatorii iniţiativelor civice europene trebuie să fie cetăţeni UE care au împlinit vârsta minimă pentru a vota în alegerile europarlamentare (18 ani), nu sunt puşi sub interdicţie sau nu au fost condamnaţi la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. Şi în acest caz este necesară constituirea unui comitet al cetăţenilor, dar numărul minim de participanţi e de numai 7, spre deosebire de cei 10 solicitaţi de legislaţia română, iar fiecare să aibă reşedinţa în alt stat membru UE. Desigur, dacă numărul membrilor comitetului trece de cifra 7 atunci pot fi mai mulţi rezidenţi în aceeaşi ţară, cu condiţia ca numărul ţărilor având cel puţin un resortisant în comitet să nu scadă sub 7.

Oarecum similar procedurii româneşti, membrii comitetului desemnează un reprezentant şi un supleant, care au rolul de persoane de contact, adică asigură legătura dintre comitetul cetăţenilor şi instituţiile UE pe parcursul procedurii şi care comunică public şi acţionează în numele comitetului. Spre deosebire de legea română care prevede incompatibilităţi absolute cu calitatea de membru al comitetului de iniţiativă pentru anumite categorii de persoane, Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească dispune numai ca acei membri ai Parlamentului European care participă la organizarea unei iniţiative civice europene să nu fie socotiţi în scopul atingerii numărului minim necesar pentru formarea unui comitet al cetăţenilor.

Primul pas în derularea unei iniţiative civice europene este înregistrarea propunerii în registrul Comisiei Europene, care este operat în format electronic şi accesibil online. Aceasta trebuie să cuprindă titlul, obiectul şi obiectivele iniţiativei în formate de până la 100, 200 şi 500 de caractere, întemeierea de jure pe dispoziţii ale tratatelor UE, numele, adresele poştale, cetăţeniile şi datele de naştere ale membrilor comitetului cetăţenilor, cu indicarea reprezentantului şi a supleantului şi a datelor de contact ale acestora, documente doveditoare ale datelor personale menţionate, precum şi indicarea tuturor surselor de sprijin şi de finanţare ale propunerii de iniţiativă civică europeană la momentul înregistrării (care apoi se vor actualiza periodic, atât pentru registru, cât şi pe pagina de internet a organizatorilor). Obiectul şi obiectivele acesteia pot fi detaliate într-o anexă, dacă organizatorii o doresc. Desigur, toate aceste informaţii trebuie furnizate într-una din limbile oficiale ale Uniunii Europene (inclusiv limba română), iar Comisia are obligaţia de a stabili un punct de contact, care să ofere informaţii şi asistenţă (în evident contrast cu felul în care autorităţile române tratează iniţiativele civice).

Procesul de înregistrare a propunerii de iniţiativă civică europeană se finalizează în termen de două luni, când Comisia transmite un număr de înregistrare unic şi trimite o confirmare organizatorilor, cu condiţia să se fi constituie comitetul cetăţenilor şi să fi fost desemnate persoanele de contact, propunerea de iniţiativă să nu se afle în mod vădit în afara sferei de competenţă a Comisiei în materia actelor juridice pe care aceasta le poate propune Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor, să nu fie vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie şi să nu contravină vădit valorilor UE, definite prin art. 2 din Tratatul Uniunii Europene („TUE”).

În caz de refuz, Comisia are obligaţia de a informa organizatorii cu privire la motivele refuzului înregistrării şi referitor la căile de atac judiciare şi extrajudiciare pe care aceştia le au la dispoziţie. De asemenea, întrucât mai devreme am atins de mai multe ori problema lipsei de protecţie a datelor cu caracter personal în regimul legii româneşti referitoare la iniţiativele legislative civice, este de remarcat că Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească precizează că după expirarea unui termen de doi ani de la înregistrarea şi, implicit, publicarea unei iniţiative civice europene, membrii comitetului cetăţenilor au dreptul să ceară ştergerea datelor lor personale din registrul Comisiei. De asemenea, mai trebuie notat că în orice moment înainte de prezentarea formală a declaraţiilor de susţinere colectate în cadrul procedurii, organizatorii pot retrage iniţiativa civică înregistrată. Nu în ultimul rând, Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească nu menţionează obligativitatea vreunui act solemn sau a vreunei alte proceduri notariale sau de altfel pentru constituirea comitetului de cetăţeni, de unde rezultă că înregistrarea are efect ad probationem cu privire la acest aspect, dacă nu chiar ad validitatem.

Numărul minim de declaraţii de susţinere, adică de semnături care trebuie colectate pentru ca iniţiativa civică să aibă succes, este de la un milion de cetăţeni europeni cu drept de vot în alegerile europarlamentare. Trebuie să observăm pentru o justă comparaţie cu iniţiativa civică legislativă, astfel cum este ea reglementată în legislaţia României, că un milion de electori europeni înseamnă numai 0,25% din totalul de aproximativ 400 de milioane de cetăţeni ai statelor Uniunii Europene cu drept de vot în alegerile europarlamentare.

Şi sub raportul condiţionării geografice, iniţiativa civică europeană este vizibil mai puţin pretenţioasă decât iniţiativa civică legislativă reglementată de legea română. Astfel, art. 7 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească precizează că cele un milion de semnături trebuie să provină din cel puţin un sfert din din statele membre ale Uniunii Europene. Este stabilit de asemenea un număr minim de cetăţeni pentru fiecare stat membru, potrivit unei formule de calcul care se realizează prin înmulţirea cu 750 a numărului de europarlamentari care reprezintă respectivul stat. Astfel, în baza acestui calcul, pentru România rezultă un minim necesar de 24.000 de cetăţeni. Raportând acest număr la cifra aproximativă a electorilor români, cu care am operat în secţiunea dedicată iniţiativei civice legislative interne, adică 17 milioane, ajungem la un procent de 0,14% din populaţia cu drept de vot a României. Termenul limită pentru colectarea milionului de declaraţii de susţinere, cu realizarea minimului necesar în cel puţin un sfert din statele membre UE este de 12 luni de la data înregistrării iniţiativei civice europene, aşadar dublu faţă de termenul de 6 luni prevăzut de legislaţia românească.

Partea cea mai interesantă şi cea mai evident diferită de procedura românească este modalitatea prin care se efectuează colectarea semnăturilor (declaraţiilor de susţinere) necesare promovării iniţiativei civice europene. Aceasta începe după confirmarea înregistrării iniţiativei şi se poate realiza pe suport hârtie sau, foarte important, pe suport electronic. După cum precizează foarte clar art. 5 alin. (2) teza a II-a: „(…) declaraţiile de susţinere care sunt semnate electronic utilizându-se o semnătură electronică avansată (…) sunt tratate în acelaşi mod ca declaraţiile de susţinere pe suport hârtie.” Iniţiativa legislativă cetăţenească românească se poate susţine numai cu semnături colectate pe suport hârtie, deşi în România internetul a fost introdus în anii ’90, ba chiar ţara are un anumit renume cu privire la viteza acestuia.

Modelul declaraţiei de susţinere figurează în Anexa III la Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească, iar majoritatea rubricilor privesc identificarea iniţiativei civice europene, urmând a fi completate de organizatori, în timp ce susţinătorii trebuie doar să indice numele complet, cetăţenia, adresa de reşedinţă, data naşterii, adică strict datele personale care să permită statelor membre să verifice calitatea lor de cetăţeni europeni cu drept de vot.

Un întreg articol 6 din Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească este dedicat sistemelor de colectare online ale declaraţiilor de susţinere. Fiecare astfel de sistem trebuie certificat de autorităţile statului membru de pe care acesta operează (există câte un singur astfel de sistem pentru o iniţiativă civică europeană) că îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

- numai persoanele fizice pot depune câte o declaraţie de susţinere.
- datele furnizate online sunt colectate şi stocate în condiţii de siguranţă şi numai pentru a fi utilizate în legătură cu iniţiativa civică europeană.
- sistemul generează declaraţii de susţinere conforme amintitei Anexe III.

După colectare, declaraţiile de susţinere se prezintă spre verificare autorităţilor expres desemnate şi comunicate Comisiei Europene din fiecare stat membru de unde provin respectivii semnatari. În acest scop, organizatorii folosesc formularul indicat în Anexa V la Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească şi separă declaraţiile de susţinere după cum au fost obţinute pe format hârtie, au fost semnate electronic folosind o semnătură electronică avansată sau au fost colectate utilizând un sistem de colectare online. Autorităţile naţionale competente au un termen de 3 luni pentru a încheia verificarea declaraţiilor de susţinere, la capătul cărora eliberează gratuit un certificat care atestă numărul de declaraţii de susţinere valabile pentru statul membru respectiv. Textul Regulamentului precizează explicit că nu este necesară autentificarea semnăturilor în scopul verificării declaraţiilor de susţinere.

În etapa următoare, organizatorii aflaţi în posesia tuturor certificatelor privind declaraţiile de susţinere pot prezenta iniţiativa civică Comisiei Europene, împreună cu informaţii relative la toate formele de sprijin şi de finanţare primite pentru iniţiativa în cauză, informaţii care se publică în registru. Cuantumul sprijinului şi finanţărilor primite din orice surse, dincolo de care trebuie furnizate informaţii, este identic cu cel stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 04.11.2003 privind statutul şi finanţarea partidelor politice la nivel european. De observat că astfel de prevederi privind transparenţa asupra sprijinului şi a surselor de finanţare în cazul iniţiativelor civice legislative româneşti nu există, deşi aşa cum am arătat anterior, este iluzoriu să ne imaginăm că 10 cetăţeni oarecare au resursele necesare derulării unei proceduri atât de complicate şi de birocratice cum e cea imaginată de legiuitorul român.

Revenind însă la procedura europeană, observăm că imediat după primirea iniţiativei civice şi a declaraţiilor de susţinere, Comisia Europeană o publică fără întârziere în registru, primeşte organizatorii la un nivel adecvat pentru a le permite să explice în detaliu chestiunile ridicate prin iniţiativa cetăţenească şi în termen de 3 luni îşi comunică concluziile juridice şi politice privind iniţiativa cetăţenească, acţiunile pe care urmează să le întreprindă, dacă e cazul, precum şi motivele acţiunilor sau ale refuzului de a acţiona. Comunicarea respectivă se notifică organizatorilor, Parlamentului European şi Consiliului European şi se face publică.

Există de asemenea posibilitatea ca, atunci când iniţiativa a fost publicată în registru şi organizatorii trebuie primiţi la nivelul adecvat, cum aminteam puţin mai devreme, organizatorilor să li se permite în interiorul termenului de 3 luni pe care Comisia îl are la dispoziţie pentru a lua o decizie, să îşi prezinte iniţiativa cetăţenească în cadrul unei audieri publice, organizată la Parlamentul European. La această audiere Comisia este reprezentată la nivelul corespunzător, iar alte organisme şi instituţii ale Uniunii pot participa.

Nu putem încheia înainte de aminti că, spre deosebire de Legea nr. 189/1999 pentru exercitarea iniţiativei civice de către cetăţeni, Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16.02.2011 privind iniţiativa cetăţenească consacră întregul articol 12, cu şase alineate, protecţiei datelor cu caracter personal, stabilind răspunderi clare organizatori şi pentru autorităţile naţionale competente, conform Directivei 95/46/CE şi dispoziţiilor legale în materie ale statelor membre. Printre altele, este de reamintit că, în timp ce dosarele originale cu semnături din procedura românească se păstrează în arhiva CCR, respectiv în copie în arhiva Parlamentului României, pentru a înlătura orice pericol privind datele personale conţinute, declaraţiile de susţinere ale iniţiativelor civice europene se distrug după utilizare în termen de 9 luni de la înregistrare, respectiv 18 luni de la înregistrarea propunerii de iniţiativă civică europeană, în funcţie de care termen se împlineşte primul. La rândul său, fiecare autoritate statală competentă cu verificarea declaraţiilor de susţinere şterge orice înregistrare sau copie a acestora în termen de o lună de la eliberarea certificatului. Aceste termen nu operează doar dacă declaraţiile de susţinere în cauză sunt necesare îndeplinirii unor proceduri juridice sau administrative referitoare la o propunere de iniţiativă civică, dar şi în acest caz distrugerea urmează în termen de o săptămână după ce motivul amânării a încetat.

Înainte de a încheia această secţiune dedicată analizei procedurii iniţiativei civice europene, să facem şi o scurtă privire retrospectivă asupra practicii în această materie. În acest moment sunt încă în curs de colectare patru iniţiative civice europene, iar la două colectarea s-a încheiat. Există trei iniţiative reuşite din anul 2012 şi încă una din anul 2017. Paisprezece iniţiative au fost retrase de organizatori, iar douăzeci şi patru nu au reuşit să obţină numărul minim necesar de declaraţii de susţinere într-un an. Comisia Europeană a respins şaptesprezece cereri de înregistrare. Chiar dacă numărul eşecurilor îl depăşeşte categoric pe cel al reuşitelor, este evident că rata de succes este mult mai mare decât în procedura românească a iniţiativei civice legislative româneşti, unde în nouăsprezece ani scurşi de la adoptarea Legii nr. 189/1999 s-au finalizat cu succes doar trei astfel de iniţiative.

Concluzia pe care o putem trage din comparaţia între cele două proceduri este în cea mai mare parte favorabilă iniţiativei civice europene. De lege ferenda se impune aşadar o amendare sau o înlocuire a Legii nr. 189/1999 în integralitatea sa, astfel încât colectarea electronică a semnăturilor să devină posibilă, procedura de atestare a semnăturilor să fie simplificată, datele cu caracter personal să fie adecvat protejate, durata procedurii şi cerinţele geo-demografice minime să fie aduse la un nivel mai accesibil cetăţenilor obişnuiţi, formalităţile costisitoare şi practic inutile, cum este autentificarea notarială a declaraţiei de constituire a comitetului de iniţiativă, să fie eliminate, posibilitatea audierii publice în Parlamentul României a iniţiatorilor să fie de asemenea introdusă. Reglementarea europeană din materia iniţiativei civice ne oferă mai multe modele care ar putea fi copiate şi în legislaţia noastră naţională.

Singurul aspect unde modelul european nu trebuie copiat este cel privitor la libertatea pe care, totuşi, normativul UE o lasă Comisiei Europene de a nu da curs iniţiativei civice, chiar dacă aceasta a realizat toate condiţiile impuse de procedură. Din acest punct de vedere, reglementarea românească care propulsează iniţiativa civică reuşită în procedura parlamentară este mai corectă.

 

[1] https://www.ccr.ro >Publicaţii şi statistici
[2] https:www.constitutiacetatenilor.ro

[3] https://lege5.ro/Gratuit/gm3demjsha/initiativa-legislative-ale-cetatenilor-potrivit-legii-nr-189-1999-expunere-de-motive-privind-initiativa-legislativa-a-cetatenilor-pentru-promovarea-proiectului-de-lege-cadru-privind-statutul-cetatenil?pidp=64947346&d=2017-03-04

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

 

articol preluat de pe www.contributors.ro

 

* Alexandru Cristian Surcel este avocat şi cetăţean implicat. Reţinut la mineriada din februarie 1990, a participat la Fenomenul Piaţa Universităţii 1990, şi a practicat jurnalismul de opoziţie în anii studenţiei, în 1994-1996. Intrat în avocatură în 1999 şi definitiv din decembrie 2001, după un an 1998 petrecut în domeniul protecţiei copilului, Alexandru Cristian Surcel a avut o strânsă colaborare în anii 2004-2006 cu Asociaţia Pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare şi Educaţie (ADPARE), partener al Oficiului Român pentru Imigraţie (ORI) şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). În următorii câţiva ani (2007-2011) a fost martor participant al boom-ului imobiliar şi al crizei ulterioare ca legal services manager al grupului Blackpearl Property/Alchemy Development Management. Din anul 2012 s-a implicat constant în activismul civic, participând la principalele mişcări de protest- SMURD, Roşia Montană, votul din diaspora, #Colectiv, OUG 13-, dar şi la campanii precum oprirea proiectelor de exploatare a gazelor de şist prin fracturarea hidraulică de mare volum, Politica Fără Bariere, Stop TTIP&CETA România, Forumul Pădurilor, campania pentru reunificarea României şi a Republicii Moldova şi, în prezent, Fără Penali În Funcţii Publice. Este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei România Vie (din anul 2012), membru fondator al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), căreia i-a fost şi vicepreşedinte în ianuarie 2013-februarie 2015, şi voluntar al Asociaţiei Platforma Iniţiativa România (din ianuarie 2016). La 1 septembrie 2016 a devenit membru al Uniunii Salvaţi România (USR), unde deţine, de la 12 octombrie 2017, calitatea de vicepreşedinte al Filialei Sectorului 5. De asemenea, Alexandru Cristian Surcel participă la grupul tematic EUSR, think tank al USR dedicat problematicii Uniunii Europene şi conexe.