Arhiva tag-ul pentru: ONPCSB

Românii din Diaspora şi noua Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

articol de Cristina Andrei

5 iunie 2018

Cristina Andrei – foto preluat de pe www.linkedin.com

PREMISE. Ni se pregăteşte o nouă Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Românii din Diaspora se tem că li se vor confisca sumele de peste 2000 euro trimise în ţară

Pe 31 mai a.c., Guvernul României a anunţat aprobarea unui Proiect de Lege privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Presa românească susţine că acesta  cuprinde o reglementare (deja celebră de acum) care ar obliga românii din Diaspora să justifice banii trimişi în ţară.

Proiectul de Lege a ajuns la Consiliul Legislativ (CL) de pe lângă Parlamentul României (Dosar 570/2018). Nici Guvernul, nici CL nu prezintă pe site-ul lor cuprinsul acestui proiect, care nu a ajuns până acum pe masa Parlamentului.

Variantele de proiect propuse de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) se găsesc pe site-ul acestei instituţii şi sunt în număr de trei: un proiect datând din ianuarie 2018, care prevede obligaţia raportării remiterilor de bani în valoare de minimum 1000 euro, un proiect care datează din martie a.c., în care pragul minim este ridicat la 2000 euro şi un altul mai recent, din mai 2018, în care pragul minim este coborât la 500 euro. Se pare că la Guvern şi la CL a ajuns proiectul din martie, care reglementează obligaţia raportării  remiterii prin transfer bancar a sumelor de minimum 2000 de euro, deci acest proiect îl voi avea în vedere mai jos.

Ceea ce le-a scăpat din vedere jurnaliştilor, mai cu voie, mai fără voie, sau doar pentru că se grăbesc să ia cu copy-paste şi nu se documentează mai departe, este faptul că obligativitatea raportării către ONPCSB a unor tranzacţii în valoare mai mică (min. 2000 euro) sau mai mare (min. 10.000 euro) revine anumitor entităţi raportoare, clar definite de proiectul de lege. Acestea sunt reprezentate de persoanele fizice, juridice şi construcţiile juridice, prevăzute la art. 5 din proiectul de lege, care include între aceste entităţi raportoare: instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de jocuri de noroc, auditorii contabili autorizaţi, cenzorii, evaluatorii, consultanţii fiscali, financiari, contabili sau de afaceri, persoane care exercită profesii juridice liberale (notari, avocaţi, executori judecătoreşti etc.), prestatori şi furnizori de servicii pentru persoane sau construcţii juridice, agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, ONG-uri şi orice persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial (Art. 5, al. 1, lit. a-i), precum şi “alte persoane fizice, persoane juridice şi construcţii juridice comercializează bunuri, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele” (Art. 5, lit. j).

Persoanele fizice sau juridice enumerate mai sus (entităţile raportoare) au obligaţia de a transmite un raport pentru activitate suspectă către ONPCSB, indiferent de suma bunurilor sau fondurilor despre care entităţile raportoare “cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că provin din infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului” (Art. 6, al. 1).

De asemenea, aceste entităţi raportoare sunt obligate să raporteze şi tranzacţiile “care nu prezintă indicatori de suspiciune” – şi anume tranzacţiile în numerar în sumă deminimum 10.000 euro (echivalent în lei) (Art. 7, al. 1). Dacă tranzacţiile se fac prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare (ex.: bancă) atunci respectivei instituţii îi revine obligaţia de a raporta tranzacţiile în sumă minimă de 10.000 euro (sau echivalent în lei) (Art. 7, al. 2), excepţie făcând activitatea de remitere bani.

Cât priveşte activitatea de remitere bani, “entităţile raportoare vor transmite Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2000 euro”  (Art. 7, al. 5).

NOTĂ: Legea actuală (L 656/2002 actualizată) stabileşte plafonul sumei minime a tranzacţiei de raportat la 15.000 euro şi nu cuprinde prevederi speciale pentru remiterea de bani (adică un plafon mai mic, cum preconizează actualul proiect de lege)

Cum se “traduc” cele de mai sus şi ce nu s-a străduit nimeni să ne explice?

1. Indiferent de valoarea unei tranzacţii, dacă entitatea raportoare suspectează că banii provin din infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului, entitatea respectivă este obligată să raporteze tranzacţia către Oficiu.
2. Orice tranzacţie – în numerar sau prin transfer bancar – în sumă de minimum 10.000 euro (echivalent în lei) va fi obligatoriu raportată la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. În cazul în care tranzacţia se efectuează printr-o instituţie financiară (ex.: bancă), acea instituţie va înainta raportul către ONPCSB.
3. Nimeni nu trebuie să-şi justifice banii: dacă o persoană din afara ţării trimite bani în România, această lege nu o obligă să justifice provenienţa banilor
4. Raportarea tranzacţiilor/transferurilor/remiterilor de bani (de min. 10.000 euro sau min. 2000 euro, după caz) se face de către anumite entităţi raportoare prevăzute de lege, deci: dacă o persoană fizică din afara ţării trimite bani în România, această lege nu o obligă să raporteze nimic, nicăieri.
5. Conform acestei legi, singura categorie de persoane fizice obligate să înainteze un raport către ONPCSB sunt acele persoane care comercializează bunuri, dacă efectuează tranzacţii în numerar de minimum 10.000 euro (echivalent în lei).
6. În cazul specific al remiterii de bani către un destinatar din România, instituţia prin care se face remiterea va înainta un raport către ONPCSB, dacă suma remisă este de minimum 2000 euro.

Pentru definiţia remiterii de bani, proiectul de lege ne trimite la OUG 113/2009 privind serviciile de plată (Art. 5, pct. 27), care dă următoarea definiţie:

“Remitere de bani – serviciu de plată prin care fondurile sunt primite de la plătitor, fără crearea unui cont de plăți pe numele plătitorului sau al beneficiarului plății, cu scopul unic de a transfera o sumă echivalentă beneficiarului plății sau unui alt prestator de servicii de plată care acționează în numele beneficiarului plății, și/sau prin care fondurile sunt primite în numele beneficiarului plății și sunt puse la dispoziția acestuia“.

Este vorba, aşadar, de serviciile de plăţi care nu presupun crearea unui cont – deci servicii de tipul celor furnizate de Money Gram, Western Union, Poşta Română (prin Mandat poştal internaţional) etc. Dacă efectuaţi plăţi/încasări de minimum 2000 euro prin acest tip de serviciu, instituţiile care asigură acest serviciu vor înainta un raport către ONPCSB.

CONCLUZII. Ce trebuie să ştie românii din Diaspora şi apropiaţii lor din ţară. Ce raportăm, ce justificăm, ce se confiscă?

Din toate cele de mai sus, românii din Diaspora care trimit bani acasă, precum şi destinatarii din ţară ai acestor bani trebuie să reţină următoarele:

1. Banii trimişi/primiţi nu trebuie justificaţi (cum ne informează Gândul.info sau Observator.tv), nici nu vor fi confiscaţi pentru nejustificarea lor, dacă tranzacţiile se încadrează în limitele legii (adică banii nu provin din infracţiuni şi nu au legătură cu finanţarea terorismului)
2. Expeditorul sau destinatarul nu trebuie să raporteze tranzacţia la ONPCSB
3. Dacă transferul se face prin bancă, implicând conturile bancare ale expeditorului/destinatarului, atunci banca va raporta tranzacţia la ONPCSB dacă suma este de minimum 10.000 euro
4. Dacă remiterea de bani se face prin furnizori de servicii de plată (ex.: Money Gram, Western Union, Poşta Română etc.), care nu solicită crearea unui cont de plăţi, atunci respectivii furnizori vor raporta această remitere către ONPCSB, dacă suma este de minimum 2000 euro.
5. Prevederile preconizatei legi nu se referă doar la transferuri financiare transfrontaliere (primire/trimitere bani din/în străinătate), ci şi la cele de pe teritoriul ţării (ex.: dacă un expeditor trimite bani din Bucureşti către un destinatar din Iaşi)
6. În cazul în care entitatea raportoare (banca, furnizorul de servicii de plată etc.) suspectează că banii dintr-o tranzacţie provin din infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului, respectiva entitate este obligată să înainteze un raport la Oficiu, indiferent de suma tranzacţiei (nu se ţine cont de vreo sumă minimă).

NOTĂ CĂTRE CITITORI:

Aşa cum am subliniat de multe ori, nu sunt jurist, sunt doar o persoană interesată şi implicată, care face efortul să caute şi să găsească, să citească şi să înţeleagă diverse acte normative, împărtăşind apoi cu ceilalţi rezultatele acestui efort.

Prin urmare, vă invit şi pe dumneavoastră să parcurgeţi textul proiectului şi să aduceţi completări sau alte contribuţii pe marginea lui. Ne-ar prinde bine ochiul şi părerea unui jurist!

Mulţumim pentru implicare!