Articole

Alfonso Castaldi (1874 – 1942), compozitor, dirijor și profesor de muzică român de origine italiană

Alfonso Castaldi
foto: 433.ro
articole: ro.wikipedia.org; youtube.com

Alfonso Castaldi (n. 23 aprilie, 1874 Maddalone, Italia – d. 6 august 1942, București) a fost un compozitor, dirijor și profesor de muzică român de origine italiană, stabilit în România la vârsta de 20 de ani.

A început studiile muzicale la Maddalone (1879-1883) cu Michele Serino (teorie-solfegiu) și Luigi Picillo (teorie-solfegiu, armonie), și le-a cotinuat la Conservatorul din Napoli (1883-1889) cu Paolo Serrao (armonie), Francesco Cilea și Umberto Giordano (contrapunct, fugă, compoziție).

A fost profesor particular de mandolină, chitară, vioară și teorie muzicală la Galați (1896-1901) continuând ca profesor de orchestră (1904-1905), de armonie, contrapunct, compoziție și orchestrație la Conservatorul din București (1905-1940).

În 1914 a fondat orchestra Tinerimea simfonică din București.

Între 1925 și 1929 a fost inspector al muzicii în Ministerul Artelor.

În afară de prelucrări după autori preclasici, a compus două simfonii, schița simfonică „Tarantella” (1904), poeme simfonice („Talatta”, 1906; „Marsyas”, 1907), muzică de cameră. Are realizări și în domeniul muzicii vocale (coruri, cântece, etc.). Creația sa muzicală, caracterizată prin pragmatism și meșteșug artistic, se resimte de influența impresionismului. Deosebit de importantă a fost activitatea sa pedagogică în domeniul predării armoniei și contrapunctului, fiind profesorul multor compozitori și dirijori români, printre care George Georgescu, Ion Dumitrescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Alessandrescu, Nicolae Brânzeu, Ion Vasilescu.

A fost și un talentat artist plastic, pictând portrete și peisaje. A făcut parte din cercul de artiști plastici de seamă ai vremii sale: Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Fritz Storck, Paul Verona, Ștefan Dimitrescu, Ștefan Luchian, Alexandru Szathmary, Iosif Iser și Oscar Han.

Lucrări

muzică de teatru

- Floriana, 1902, operă într-un act, libretul de V. Ambra;
- Făt Frumos (Porc Împărat), 1915, feerie în 3 acte și 5 tablouri, libretul de G. Diamandy. muzică vocal-simfonică
- Missă pentru solist, cor mixt și orchestră, 1889;
- La chanson d’Eve, 1911, patru poeme lirico-simfonice pentru voce și orchestră, versuri de Ch. Van Lerberge.

muzică simfonică

- Uvertură pentru orchestră, 1902, dedicată sculptorului Fritz Storck;
- Tarantella, 1904, schiță simfonică pentru instrumente de coarde;
- Thalassa, 1906, poem simfonic;
- Marsyas, 1907, poem simfonic pentru orchestră mare;
- Simfonia nr. 1 în la minor, 1916;
- Simfonia nr. 2 L’Eroe senza glorie, 1925.

muzică de cameră

- Elegie pentru vioară și pian, 1886;
- Cvartet de coarde în stil antic;
- Cvartet de coarde nr. 2;
- Marșul vânătorilor, 1901, pentru pian solo;
- Elegie pentru violoncel și pian,;
- Nani, nani al păpușii, 1929, pentru harpă solo

muzică corală

- Lauda di Beatrice, 1921, pentru două coruri la 8 voci, versuri de Dante Alighieri

muzică vocală

- Due melodie per canto e piano-forte sul poesie d’autori del secolo XVII, 1913

Disticții

- Premiul de muzică al Ministerului Cultelor și Artelor (1925)
- Premiul Național de Muzică (1929).

articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgyoutube.com

Ziua internațională a jazzului

Foto: (c) unesco.org/new/en/jazz-day
Articol: AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

La 30 aprilie, se aniversează Ziua internațională a jazzului cu intenția de a reuni comunități, școli, artiști, istorici, academicieni și pasionați din lumea jazzului din toate colțurile lumii pentru a crea un dialog universal a păcii, al respectului între culturi și al înțelegerii. Ziua reprezintă și un prilej de a ne informa despre arta jazzului, pentru a cunoaște rădăcinile sale și influențele care l-au îmbogățit.

The Very Best of Jazz – 50 Unforgettable Tracks

sursa – https://www.youtube.com

În acest an Ziua internațională a jazzului marchează 70 de ani de la constituirea Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), printr-un concert organizat la Paris. “All-Star Global Concert” reunește artiști de renume internațional din lumea jazzului, precum John Beasley, A Bu, Antonio Farao, Herbie Hancock, Till Bronner, Ibrahim Maalouf, Hugh Masekela Claudio Roditi, Dee Dee Bridgewater, Al Jarreau, Rudy Pérez, Dianne Reeves, Igor Butman, Ravi Coltrane, Femi Kuti, Guillaume Perret, Wayne Shorter, James Genus, Marcus Miller, Lee Ritenour, Terri Lyne Carrington, Grégoire Maret. De asemenea, vor fi prezente la concert numeroase personalități diplomatice, culturale și artiști, alături de reprezentanți din partea guvernului francez, potrivit www.unesco.org.

În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat data de 30 aprilie Ziua internațională a jazzului. Muzica, de-a lungul veacurilor, s-a dovedit a fi un instrument puternic de comunicare. Atunci când ea izvorăște din fuziunea mai multor culturi diferite și creează o expresie armonioasă, care vorbește despre ele, devine desăvârșită. Jazzul se încadrează perfect în această categorie. Este un stil unic de muzică, care își are originea în sudul Statelor Unite, cu rădăcini și în tradițiile muzicale africane și cu influențe europene. El a devenit o formă de artă internațională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica țărilor și regiunilor pe care le străbate.

Prima ediție a Zilei Internaționale a Jazzului a fost marcată de UNESCO și Institutul Thelonious Monk de Jazz prin organizarea a trei concerte susținute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ”Congo Square” din New Orleans, locul de naștere al jazzului și la Sala Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artiștii de renume mondial. La următoarele ediții, în fiecare an, concertul “All-Star Global” a reunit artiști ai jazzului de pe tot mapamondul, promovând astfel dialogul între culturi și diversitatea, libertatea de exprimare și respectul față de drepturile omului.
(…)
În România, Ziua Internațională a Jazzului este celebrată în numeroase orașe prin organizarea de întruniri, concerte și festivaluri. În 2015, această zi aduce în lumina reflectoarelor un spectacol unic de jazz în România, un mix între 11 stiluri de jazz într-un regal muzical de 3 ore. Artistul britanic Ola Onabule aduce cu el în premieră în România un band de excepție format din Villu Veski (saxofon, Estonia), Nick Flade (pian, Germania), Joe Stoddart (contrabass, Marea Britanie), Guido May (tobe, Germania), Guille Hill (chitară, Marea Britanie), la Gala Zilei Internaționale a Jazzului, pe 30 aprilie, la Cluj-Napoca, după cum menționează www.jazzday.ro.

Între mari artiști ai jazzului românesc se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Mircea Tiberian, Harry Tavitian, Paul Weiner.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/04/30/ziua-internationala-a-jazzului-08-17-36

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Oamenii ar trebui să limiteze ascultatul de muzică la o oră pe zi

foto copilul.ro
articol mediafax.ro

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sfătuieşte populaţia să limiteze timpul de ascultare a muzicii la o oră pe zi, pentru protejarea auzului, în condiţiile în care 1,1 miliarde de adolescenţi şi tineri sunt în pericol de deteriorare permanentă a auzului, ascultând muzică “prea mult, prea tare”.

Potrivit unui raport al OMS, playerele audio, concertele şi barurile sunt “o ameninţare serioasă”, transmite bbc.com.

Cifrele publicate de OMS arată că 43 de milioane de oameni, cu vârste între 12 şi 35 de ani suferă de pierderea auzului, iar incidenţa acestei probleme este în creştere.

În cadrul grupei de vârstă amintite, potrivit OMS, jumătate dintre oamenii din ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare au fost expuşi unor niveluri periculoase ale volumului sunetului produs de dispozitivele personale de redare a muzicii.

De asemenea, 40% din populaţia acestor ţări a fost expusă unor niveluri periculoase de zgomot în baruri şi cluburi.

Proporţia de adolescenţi americani care suferă de pierdere a acuităţii auditive a crescut de la 3,5%, în 1994, la 5,3%, în 2006.

“Ceea ce încercăm să facem este să creştem gradul de conştientizare referitor la o problemă despre care nu se discută destul, dar care are potenţialul de a provoca daune care pot fi, de altfel, prevenite foarte uşor”, a declarat, pentru BBC, doctorul Etienne Krug, director pentru prevenirea rănilor în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

“Pe lângă faptul că este important ca volumul sunetului să fie menţinut la niveluri joase, limitarea utilizării dispozitivelor muzicale personale la o oră pe zi ar putea ajuta foarte mult în ce priveşte reducerea expunerii la zgomot”, se mai spune în raportul OMS.

“Aceasta este o recomandare generală, nu este calculată la minut, dar este utilă pentru a-i face să se gândească pe cei care petrec zece ore pe zi ascultând muzică de la un player mp3. Dar chiar şi o oră poate fi prea mult dacă volumul este prea ridicat”, a mai spus Krug.

Cu cât sunetul este mai puternic (măsurat în decibeli, dB), cu atât mai repede acesta afectează auzul.

Limitele temporale sigure pentru ascultare, potrivit OMS, sunt: 85 dB – nivelul de zgomot din interiorul unui automobil – opt ore, 90 dB – maşină de tuns iarba – două ore şi jumătate, 95 dB – zgomotul produs în medie de o motocicletă – 47 de minute, 100 dB – zgomot produs de claxon sau de metrou- 15 minute, 105 dB – mp3 player la volum maxim – patru minute, 115 dB – concert rock foarte zgomotos – 28 de secunde, 120 dB – zgomotul produs de vuvuzele sau sirene – nouă secunde.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă, ca regulă generală, menţinerea volumului de sunet al unui player muzical la 60% din capacitatea maximă.

În cazul persoanelor care vor să se izoleze de zgomotul din timpul călătoriilor cu trenul sau avionul, OMS recomandă utilizarea de căşti audio care anulează zgomotul exterior şi care permit ca muzica să fie auzită clar la un volum sonor mai redus.

De asemenea, OMS recomandă utilizarea de dopuri de urechi în sălile de concerte foarte zgomotoase şi luarea de “pauze de linişte”. În plus, fanii muzicii ar trebui să stea departe de difuzoare la concerte.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/stiinta-sanatate/organizatia-mondiala-a-sanatatii-oamenii-ar-trebui-sa-limiteze-ascultatul-de-muzica-la-o-ora-pe-zi-13911535#