Articole

(Mihaela Stoica) Cum a fost ameninţat Regele Mihai, chiar la Palatul Elisabeta, de emisarul lui Stalin. Începutul comunismului în România (partea a III-a, Planul pe trei ani al sovieticilor de comunizare a României)

Gheorghe Gheorghiu Dej, P.Groza, Gh. Tătărescu, ş.a.în vizită la Legaţia Sovietică (Pavlov Bogdenco, A.I.Vişinschi), cu prilejul reunirii Nordului Transilvaniei cu România (11 martie 1945)

foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 102/1945(98/1945)(97/1945)
articol: Mihaela Stoica – descopera.ro

 

partea II-a De ce nu au intervenit SUA şi Marea Britanie

 

La 9 martie 1945, drept recompensă pentru instaurarea regimului Petru Groza, Nord-Vestul Transilvaniei a reintrat în stăpânirea României.

Cu două zile înainte, însă, la 7 martie 1945, o echipă de emisari sovietici s-a întâlnit cu activiştii comunişti Ana Pauker, Constantin Pârvulescu şi Constantin Doncea cărora li s-a transmis planul de comunizare al României în următorii trei ani: desăvârşirea reformei agrare prin confiscarea moşiilor şi ruinarea moşierilor, dar şi pregătirea condiţiilor pentru colectivizarea agriculturii, dezvoltarea industriei, lichidarea băncilor, suprimarea relaţiilor economice cu Statele Unite şi Marea Britanie şi canalizarea lor către U.R.S.S., suprimarea partidelor „istorice”, abdicarea Regelui şi abolirea monarhiei, desfiinţarea armatei şi înlocuirea ei cu una după model sovietic, precum şi interzicerea intrării străinilor în România.

Gheorghe Gheorghiu Dej, Petru Groza, Lotar Rădăceanu şi alţi membrii ai guvernului, alături de Vişinschi, G-ral Vinogradov, G-ral Lusaicov, în vizită la Legaţia Sovietică cu prilejul reuniunii Nordului Transilvaniei cu România (11 martie 1945) - foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 106/1945(102/1945)(101/1945)

Gheorghe Gheorghiu Dej, Petru Groza, Lotar Rădăceanu şi alţi membrii ai guvernului, alături de Vişinschi, G-ral Vinogradov, G-ral Lusaicov, în vizită la Legaţia Sovietică cu prilejul reuniunii Nordului Transilvaniei cu România (11 martie 1945) – foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 106/1945(102/1945)(101/1945)

Pentru a câştiga simpatia poporului, prima decizie a guvernului Petru Groza a fost realizarea reformei agrare prin intermediul căreia au fost expropiate peste 1.400.000 ha de pământ, din care 1,1 milioane de hectare au fost date în proprietate la 900.000 de familii de ţărani. Patru ani mai târziu, aceşti ţărani vor intra în programul de colectivizare şi vor rămâne fără pământ.

Primul Consiliu de Miniştrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, Petru Groza, ş.a., sala marii Adunări Naţionale (Gh. Tătărescu, Petre Constantinescu Iaşi, Lucreţiu Pătrăşcanu).(6 martie 1945) - foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 89/1945

Primul Consiliu de Miniştrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, Petru Groza, ş.a., sala marii Adunări Naţionale (Gh. Tătărescu, Petre Constantinescu Iaşi, Lucreţiu Pătrăşcanu).(6 martie 1945) – foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 89/1945

Guvernul Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945, a implementat în totalitate planurile Moscovei ajungând ca la 30 decembrie 1947 să fie proclamată Republica Populară Română după ce comuniştii au falsificat alegerile parlamentare din 1946, i-au arestat pe liderii Partidului Naţional Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc, au interzis orice partid de opoziţie şi, în final, l-au obligat pe Regele Mihai să abdice şi să plece din ţară.

Groza va conduce România până în 1952, fiind succedat de Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Primul Consiliu de Miniştrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, Petru Groza, ş.a., sala marii Adunări Naţionale.(6 martie 1945) - foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 89/1945

Primul Consiliu de Miniştrii al noului cabinet. În fotografie Gh. Gheorghiu Dej, Petru Groza, ş.a., sala marii Adunări Naţionale.(6 martie 1945) – foto: „Fototeca online a comunismului românesc”, Cota: 89/1945

articol preluat de pe: descopera.ro

(Andrei Popescu) Sute de manifestanţi critică la Moscova operaţiunile militare ruseşti din Siria

Protest la Moscova împotriva campaniei militare ruseşti în Siria, 17 octombrie 2015. (Captură Foto)
foto: epochtimes-romania.com
articol: Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

19 octombrie 2015

În contextul amplificării campaniei de lovituri aeriene ruseşti în Siria, un grup de manifestanţi au protestat în Moscova împotriva implicării ţării lor în acest conflict.

Câteva sute de oameni au demonstrat sâmbătă în Moscova împotriva campaniei militare ruseşti din Siria. Cel puţin un manifestant a fost arestat de poliţie, conform RFE/RL.

Protestul, la care au participat persoane de peste 50 şi 60 de ani, a avut loc într-un mic parc din centrul Moscovei, iar autorităţile au format un cordon de securitate în zonă.

Manifestanţii au protestat împotriva loviturilor aeriene ale Moscovei, care au început în 30 septembrie împotriva rebelilor ce se opun preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

Moscova susţine că loviturile vizează doar militanţii din grupul jihadist Statul Islamic.

Dar există un număr tot mai mare de dovezi că Rusia a atacat în mare parte forţele moderate anti-Assad care sunt susţinute de Occident şi care se luptă de asemenea împotriva Statului Islamic şi a luptătorilor asociaţi cu Al-Qaeda din Frontul al-Nusra.

Svetlana Kravietz, unul dintre organizatorii protestului, a declarat că Rusia are multe probleme interne pe care trebuie să le rezolve, inclusiv o criză economică serioasă, adăugând că ţara nu are nevoie să se implice într-un război.

Ea a declarat că loviturile aeriene ruseşti fac parte dintr-o agendă ascunsă a Moscovei.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat în 17 octombrie că Rusia luptă pentru interesele sale naţionale în Siria şi nu pentru a susţine regimul lui Assad.

articol preluat de pe: http://epochtimes-romania.com/

(Liviu G. Stan) Kremlinul încearcă un nou experiment politic în Republica Moldova! Vezi despre ce partid este vorba

Moscova
foto: infoprut.ro (nstravel.ro)
articol: Liviu G. Stan

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

9 octombrie 2015

„Laboranţii” politici de la Kremlin vor să planteze un nou partid politic în Republica Moldova, pe fondul protestelor din Chişinău.

Este vorba despre crearea unui partid al cetăţenilor Republicii Moldova plecaţi la muncă în Rusia.

Pentru acest proiect, Moscova l-a scos la înaintare pe Alexandr Kalinin, preşedintele Congresului Diasporei Moldoveneşti din Rusia, informează Ziarul Naţional. Kalinin este angajat la RIA NOVOSTI, agenţia de ştiri a Kremlinului, unul dintre principalele motoare media ale propagandei moscovite.

„Diaspora moldovenească pornește pe calea formării unei forțe social-politice independente, care dorește schimbarea situației din Patrie. Începem unificarea diasporei moldovenești într-o Confederație unică, într-o uniune a cetățenilor Moldovei care încearcă să întoarcă țării noastre și poporului ei libertățile democratice, drepturile sociale și o viață decentă. Vrem să înțelegem dacă sutele de mii de lucrători imigranți moldoveni au aliați adevărați în Republica Moldova, parteneri de încredere, care se gândesc la viitor. Contăm sincer pe o cooperare și colaborare cu toți patrioții Republicii Moldova”, anunță Alexandr Kalinin într-un comunicat de presă, conform sursei citate, adăugând că inițiativa punerii la punct a unei noi forțe social-politice vine pe fundatul protestelor din Piața Marii Adunări Naționale și a lipsei de acțiuni a autorităților.

Ziarul Naţional a mai relatat anterior despre câteva asociații ale diasporei din Rusia. Una dintre aceste asociaţii l-a susţinut pe Igor Dodon în timpul campaniei electorale din scrutinul parlamentar de anul trecut şi este condusă de un fost șef al Departamentului Instituții Penitenciare din Republica Moldova, demis în 1999 în urma unui scandal de corupție, abuz de putere și susținere a terorismului din regiunea transnistreană.

De asemenea, în ceea ce priveşte Congresului Diasporei Moldoveneşti din Rusia, sursa citată mai scrie că în spatele acestei afaceri electorale s-ar aflat un general KGB.

De la izbucnirea protestelor, experţii în politică externă şi relaţii internaţionale au avertizat constant că Rusia va încerca să captureze politic nemulţumirea populaţiei pentru a-şi extinde numărul de pioni partinici în Republica Moldova şi nu doar prin lideri pro-ruşi zeloşi precum Igor Dodon, preşedintele PSRM, sau Renato Usatîi, preşedintele Partidului Nostru.

articol preluat de pe: http://infoprut.ro/

Mobilizare masivă a pasagerilor într-o staţie de metrou din Moscova pentru salvarea unei femei

foto – Mediafax
articol – Iuliana Enache – Mediafax

O femeie în vârstă de 70 de ani, blocată între peron şi vagon într-o staţie de metrou din Moscova, a fost salvată de pasagerii care au împins garnitura de metrou, relatează Daily Mirror, în ediţia electronică.

Femeia şi-a prins piciorul între peron şi garnitura de metrou în staţia Kalinin-Solnţevo din Moscova, sâmbătă seara.

Pasagerii au împins metroul şi au ajutat-o să îşi elibereze piciorul. Întreaga scenă, care a durat aproximativ 15 secunde, a fost filmată de camerele de supraveghere.

Site-ul de ştiri LifeNews.ru a anunţat că femeia s-a împiedicat în momentul în care a coborât din vagon.

În urma incidentului, pensionara a fost dusă la spital, a declarat o sursă din cadrul poliţiei.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

INTERVIU Serghei Golubiţki, jurnalist rus: „Tezaurul României va rămâne la Moscova”

foto – adevarul.ro
articol – Vadim Vasiliu – adevarul.ro

Serghei Golubiţki este un filolog rus, scriitor, jurnalist şi analist financiar, născut la Chişinău. În articolele sale a scris de mai multe ori despre chestiunea tezaurului românesc, vorbind despre o obligaţiune morală a Rusiei de a întoarce aurul României.

Într-un interviu oferit ziarului Adevărul Moldova, Golubiţki spune că problemele economice cu care se confruntă Rusia acum nu constituie un obstacol pentru a restitui cele 93 de tone de aur României, însă, invocâd şi chestiunea celor 510 de tone de aur spaniol, restituirea nu se va întâmpla niciodată.

Domnule Golubiţki, ce vă leagă acum de Republica Moldova?

Ce mă leagă de Moldova? Bună întrebare. Răspund: totul mă leagă! Şi prietenia pe care o duc de mulţi ani cu oameni minunaţi, cum ar fi Vlad Druc, Mihai Poiată şi Anatol Danilişin. Dar şi limba română, pe care o vorbesc mult şi în care citesc. Dar şi geografia: în fiecare an petrec cel puţin trei luni de vară în Moldova. Din punct de vedere emoţional, sunt îngrijorat de soarta Moldovei, de viitorul ei, pe care îl văd doar în unirea cu România.

Aţi scris despre faptul că Rusia are obligaţiunea morală să întoarcă României tezaurul, dar există acum dovezi că acel aur mai există, dar nu a fost risipit?

Desigur, tot ce nu a fost întors şi decontat, neoficial, drept despăgubiri pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost pierdut demult. Această risipă, însă, nu are nicio importanţă, pentru că aceste 93 de tone reprezintă o cantitate de aur ridicolă pentru Rusia, chiar şi cu toate dificultăţile economice. Este un pic mai puţin de 3,5 de miliarde de dolari, la costul actual. Aproximativ atât cheltuie Federaţia Rusă într-o săptămână pentru menţinerea cursului rublei şi pentru lichiditatea sistemului bancar. Nu se pune problema dacă aurul a fost cheltuit sau nu, dar dacă există cea mai mică şansă pentru a fi restituit. Când am scris „Aurul românesc”, iar apoi am oferit un interviu pentru un film documentar cu acelaşi titlu, care a apărut acum un an, am exprimat îndoieli serioase că există măcar şanse efemere pentru restituire. Acum pot spune cu siguranţă – aurul nu va fi întors niciodată. Cu Putin sau fără, niciodată.

Unii istorici ruşi susţin că, în conformitate cu arhivele României socialiste şi caietelor lui Ceauşescu, cel puţin 80% din aurul românesc a fost repatriat României în anii 1948-1949, iar restul a fost decontat în anii 1946-1948 drept reparaţii pentru daunele cauzate de România Uniunii Sovietice în război. Este o propagandă, o legendă sau repatrierea a avut loc în realitate?

Permiteţi-mi să vă pun o întrebare: câţi dintre cititorii voştri cunosc despre chestiunea aşa-numitului „aur spaniol”? Mai bine spus, „Aurul Moscovei”, aşa cum este numită în Spania (Oro de Moscú). În 1936, la începutul războiului civil, Spania a trimis în Uniunea Sovietică 510 tone de aur, constituind 73% din totalul stocurilor Spaniei. La banchetul organizat de Biroul Politic cu ocazia acestei tranzacţii de succes, Iosif Visarionovici Stalin a declarat bucuros colegilor de partid: „Spaniolii nu îşi vor mai vedea aurul ca pe propriile urechi”.

cititi mai mult pe http://adevarul.ro/moldova/actualitate/tezaurul-romaniei-ramane-moscova-1_5506631a448e03c0fd989d0f/index.html

Dan Dungaciu: Rusia pregătește Rep. Moldova un nou Memorandum Kozak

foto – flux.md
articol – IULIA MODIGA – infoprut.ro

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei și președintele Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), este de părere că Rusia nu pregătește un război cu Republica Moldova, ci federalizarea printr-un nou Memorandum Kozak.

,,Ceea ce Moscova a obţinut prin război în Ucraina a obţinut prin negocierile de formare a guvernului în R. Moldova. E vorba despre un guvern care a blocat inclusiv ca perspectivă integrarea euro-atlantică. Pasul doi al Moscovei, în parteneriat cu Chişinăul, nu va fi deci invadarea R. Moldova sau „anexarea” Transnistriei (ideea stupidă pentru că Moscova a anexat deja, fără acte, regiunea separatistă), ci găsirea unor pârghii de siguranţă în plus. Iar această pârghie este legalizarea ocupaţiei ruse în Transnistria, respectiv „soluţionarea” conflictului prin formule de „federalizare” sau autonomie extinsă pentru Transnistria, care vor avea drept consecinţă blocarea deciziei de politică externă sau de securitate a Chişinăului de către Tiraspol”, semnalează prof. univ. dr. Dan Dungaciu.

Președintele FUMN este de părere că un nou Memorandum Kozak propus de Moscova va fi pe placul coaliției „europeano-comunistă” de la Chişinău, care oferă asigurări că nu va mai discuta despre ideea de aderare la NATO sau ideea de reunificare cu România.

Memorandumul Kozak sau Planul Kozak, numit după inițiatorul său Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației președintelui rus, a fost o propunere făcută în 2003 și care viza soluționarea conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Regiunea transnistreană și Găgăuzia urmau să obțină statut special, care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi pe care le-ar fi considerat dezavantajoase, iar trupele rusești ar fi staționat în stânga Nistrului încă 20 de ani.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

foto si video – Mii de oameni la Moscova și Sankt Petersburg, în memoria lui Boris Nemțov

foto: realitatea.md

articol: independent.md

Zeci de mii de oameni manifestă la această oră în capitala Rusiei, Moscova, în memoria opozantului rus Boris Nemțov, asasinat vineri seară în apropierea Kremlinului.

Inițial se programa o manifestație de protest, în susținerea deputatei ruse Nadia Savcenko, deținută într-o pușcărie rusească. Printre organizatorii protestului era și Nemțov. După asasinarea acestuia, manifestanții au decis să transforme evenimentul într-un marș de comemorare.

„Eroii nu mor”, este sloganul principal al manifestației, făcând referire directă la Nemțov, care s-a remarcat drept un apărător al drepturilor fiecărui cetățean rus, dar și al statelor agresate militar de către Moscova, cel mai grăitor exemplu în acest sens fiind cel al Ucrainei.

nem_glavnaya

„A murit pentru viitorul Rusiei”, „A luptat pentru noi”, „A luptat pentru libertatea noastră”, sunt alte slogane care domină această manifestație.

Pe de altă parte, câteva mii de polițiști au fost mobilizați în toată Moscova, în special în apropierea Kremlinului, de teama unor proteste violente.

Și în alte orașe mari ale Rusiei se manifestă în memoria opozantului lui Putin, un marș important având loc la Sankt Peterburg, cu participarea a câteva mii de persoane.

articol preluat de pe http://independent.md/

Mii de persoane au ieșit pe străzile din Moscova pentru a-i aduce un omagiu opozantului rus Boris Nemțov
realitatea.md

Cel puțin 10.000 de persoane participă astăzi, în centrul Moscovei, la un marș în memoria opozantului și fostului vicepremier rus Boris Nemțov, împușcat vineri seara în apropiere de Kremlin.

Miile de ruși au ieșit pe străzile Moscovei cu pancarte în mâini pe care scrie: ”Eroii nu mor niciodată!”, ”Boris Nemțov a murit pentru viitorul Rusiei” sau ”Nemțov s-a zbătut pentru o Rusie liberă. Și pe străzile din Sankt Petersburg au ieșit la marș cel puțin 2.500 de persoane, pentru a-i aduce un omagiu opozantului rus, potrivit TVRain.

Organizatorii marșului, printre care și Nemțov, planificaseră inițial să protesteze duminică împotriva politicilor președintelui Vladimir Putin. Ei au fost de acord să mute manifestația într-o suburbie a Moscovei după ce administrația orașului nu a permis ca protestul să aibă loc în centru. După uciderea lui Nemțov, autoritățile au permis ca marșul să aibă loc în centrul orașului.

Nemțov, care a deținut funcția de vicepremier rus la sfârșitul anilor 1990 și a fost un critic fervent al lui Vladimir Putin din 2000 și este primul politician proeminent care a fost asasinat în Rusia post-sovietică.

Președintele Vladimir Putin a declarat sâmbătă, a doua zi după asasinarea opozantului Boris Nemțov, că “se va face totul pentru ca aceia care au plănuit asasinatul și executanții acestei crime lașe și cinice să primească pedeapsa pe care o merită”. Premierul rus Dmitri Medvedev a trimis și el condoleanțe familiei lui Boris Nemțov, declarându-se “bulversat de această crimă brutală și cinică”.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

 

Mitingul opoziţiei de la Moscova va fi înlocuit duminică de un marş funerar

de Iuliana Enache – Mediafax

Mitingurile opoziţiei ruse din afara capitalei vor avea loc aşa cum s-a stabilit, însă cel de la Moscova va fi înlocuit cu un marş funerar în memoria lui Boris Nemţov, asasinat în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunţat copreşedintele partidului RPR-PARNAS, Mihail Kasianov, citat de Sputnik.

“În legătură cu uciderea (lui Nemţov), marşul din Mariino a fost anulat, un marş funerar va avea loc în centrul Moscovei la 1 martie … În regiuni, mitingurile şi marşurile primăverii vor fi organizate conform programului stabilit anterior”, a declarat Kasianov.

“Cei care vor să aducă un omagiu memoriei lui Boris vor putea să facă acest lucru mâine pe podul (peste Zamoskvoreţkii)”, a declarat Kasianov.

Marşul pentru comemorarea lui Nemţov a fost autorizat de primăria Moscovei, a scris pe Twitter opozantul Leonid Volkov, relatează Russia Today. El a declarat că marşul va pleca de la staţia de metrou Kitai-Gorod către podul Bolşoi Moskvoreţki, unde a fost asasinat politicianul.

Potrivit Ministerului rus de Interne, Nemţov a fost ucis vineri, la ora 23.40 (22.40 ora României), în timp ce se plimba cu o femeie de origine ucraineană pe podul peste râul Zamoskvoreţkii din centrul Moscovei.

Contactat de RIA Novosti în cursul nopţii, Kasianov a declarat că nu ştie care sunt motivele pentru care a fost ucis Nemţov, dar a subliniat că cei responsabili trebuie să plătească.

Partidul RPR-PARNAS, din care făcea parte opozantul, a organizat o reuniune de urgenţă sâmbătă noaptea, după asasinarea acestuia. La reuniune a participat şi Ilia Iaşin, membru al partidului şi una dintre primele persoane ajunse la locul crimei.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Opozantul rus Boris Nemțov ucis de gloanțe la Moscova. Vladimir Putin: Asasinarea este un “omor la comandă” și o “provocare”. Barack Obama condamnă “uciderea brutală”

Foto coperta: epochtimes-romania.com
articol: AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

Opozantul rus Boris Nemțov a fost ucis de gloanțe în plin centrul Moscovei, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunțat poliția capitalei ruse, informează agențiile Tass, Associated Press, Reuters și AFP.

Poliția, citată de agențiile de presă ruse, a raportat că mai multe persoane au asistat la asasinat.

“În fața mea, văd corpul lui Boris. Erau o mulțime de polițiști în jur”, a declarat un apropiat al lui Nemțov, opozantul Ilia Iașin.

Potrivit poliției, un bărbat necunoscut a tras dintr-o mașină 7-8 focuri de armă asupra lui Boris Nemțov când acesta se plimba cu o tânără pe podul Bolșoi Moskvorețki (Marele pod de piatră) din imediata apropiere a Kremlinului.

Boris Nemțov, 55 de ani, politician rus de opoziție și fost viceprim-ministru carismatic, era un critic vehement al președintelui Vladimir Putin. El urma să ia parte duminică la primul mare protest al opoziției împotriva conducerii președintelui Vladimir Putin după luni de zile în capitala rusă, amintesc AP și Reuters.

Nemțov critica ineficiența guvernului, corupția larg răspândită și politica Kremlinului asupra Ucrainei, care a tensionat relațiile Rusia-Occident până la un nivel nemaivăzut din perioada Războiului Rece.

Kremlinul a anunțat că Putin va supraveghea personal ancheta.

“Acest asasinat brutal poartă semnele unui omor la comandă și este în mod clar o provocare”, a declarat președintele Vladimir Putin citat de purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov.

Mașini de poliție au blocat strada unde el a fost împușcat. O ambulanță era de asemenea în apropiere.

“Nemțov B.E. a murit la ora 23.40 ca urmare a patru focuri de armă trase în spate”, a anunțat o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne contactată prin telefon.

Nemțov a servit ca viceprim-ministru în anii 1990 și a fost văzut odată ca un posibil succesor al lui Boris Elțîn, primul președinte ales al Rusiei. După ce Vladimir Putin a fost ales pentru prima dată în 2000, Nemțov a devenit unul dintre criticii cei mai vocali ai conducerii acestuia. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă și a scris pe larg despre corupția oficială, amintește AP.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Asasinarea opozantului Nemțov este un “omor la comandă” și o “provocare” (Kremlin)

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

“Putin a declarat că acest asasinat brutal poartă semnele unui omor la comandă și este în mod clar o provocare”, a declarat purtătorul său de cuvânt, adăugând că președintele a cerut Comitetului de anchetă, Ministerului de Interne și FSB (fost KGB) să ancheteze asupra acestui asasinat.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Casa Albă condamnă “uciderea brutală” a lui Boris Nemțov

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

Președintele Statelor Unite Barack Obama a condamnat “uciderea brutală” a politicianului rus de opoziției Boris Nemțov, a declarat vineri pe Twitter Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe, informează Reuters.

Casa Albă cere guvernului rus să efectueze o “anchetă promptă, imparțială și transparentă” și “să asigure că cei responsabili sunt aduși în fața justiției”.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

 

Cine a fost Boris Nemţov, criticul înverşunat al lui Putin împuşcat mortal vineri la Moscova
de Iuliana Enache – Mediafax

Boris Nemţov, care a fost împuşcat mortal la Moscova la vârsta de 55 de ani, a fost o figură carismatică a politicii ruse, un reformator liberator care s-a remarcat în timpul lui Boris Elţîn şi care a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin, relatează BBC News Online.

El era, de asemenea, cercetător domeniul nuclear, un ecologist şi tatăl a patru copii.

Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican – Partidul Libertăţii Poporului din 2012.

El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.

Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost.

Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), Nemţov a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. El a fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.

În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei “hamsteri” şi “pinguini speriaţi”, dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.

Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.

Nemţov a devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.

Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.

În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.

În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.

El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.

Un miting al opoziţiei planificat pentru duminică va avea loc, dar moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin.

Kasparov a declarat că vărsarea de sânge era inevitabilă în “atmosfera de ură şi violenţă” creată de preşedintele Putin. Mesajul este clar, a adăugat el: “Opune-i-te lui Putin şi viaţa ta valoarează mult prea puţin”.

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

Dezbaterea organizată de Fundația Universitară a Mării Negre cu tema „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina și România” – video

Miercuri, 18 februarie, 2015, în incinta sălii festive Grand Hotel du Boulevard din București, a avut loc dezbaterea publică „Puntea Moscova – Budapesta peste Ucraina și România”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) în colaborarea cu ziarul Adevărul și revista Foreign Policy România. Evenimentul a fost moderat de Ion M. Ioniță, senior editor Adevărul, și Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre.

La discuții au participat, în calitate de vorbitori, Sergiu Celac, ambasador și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre, Ioan Donca, ambasador și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial, Emil Hurezeanu, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Peiu, Director Departamentul de Analize Economice al FUMN, Iulian Chifu, profesor SNSPA și George Scarlat, expert FUMN.

Ce urmăreşte noua axă Budapesta-Moscova

De Matei Dobrovie | Articol publicat pe The Epoch Times | 20.02.2015

Atât Ungaria, cât şi Rusia suferă de un sindrom post-imperialist, a subliniat fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu în cadrul dezbaterii „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina şi România”, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre. Alţi vorbitori au afirmat că ultima vizită a lui Putin la Budapesta arată că începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns, iar un expert FUMN a avertizat că apropierea Ungaria-Rusia este una geopolitică, interesul comun fiind legat de România şi Ucraina.
În deschiderea evenimentului, politologul Dan Dungaciu a reamintit că Ungaria este un stat NATO, dar pe care nu este preconizat să se construiască baze ale Alianţei şi că Budapesta are relaţii tot mai reci cu SUA, deşi recent a fost numit un ambasador american la Budapesta.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete”, a explicat Dungaciu. În opinia sa, pericolul este că Ungaria aduce Rusia la masa negocierilor pentru orice politică energetică europeană prin investiţiile făcute de ruşi în domeniul nuclear din Ungaria.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete” – Dan Dungaciu.

Analistul a mai arătat că la nivel regional, Grupul de la Vişegrad (state precum Slovacia, Ungaria, Slovenia) au un parteneriat solid cu Federaţia Rusă şi devin o punte economică între UE şi Federaţia Rusă.

În relaţia cu România, Dungaciu consideră că trebuie discutat în ce măsură Ungaria mai este un pericol regional pentru ţara noastră şi pentru proiectul european.

Virajul către Est

Şi jurnalistul Emil Hurezeanu a remarcat că ungurii stabilesc o nouă legătură cu Rusia într-un moment în care Moscova face din politica anti-occidentală o agendă transparentă, asumată, mai mult ca niciodată în ultimii 25 de ani. În opinia sa, nemulţumirea populaţiei ungare faţă de politicile pro-ruse ale lui Orban nu este însă masivă.

Jurnalistul consideră totuşi că alianţa Ungaria-Rusia este contra naturii, istoriei şi culturii. ”Nu cred că suntem în situaţia în care o axă Belgrad-Budapesta-Atena să ne izoleze ca un nou cordon sanitar înspre Occident de data aceasta, nu înspre Răsărit, astfel încât să stăm striviţi între o menghină maghiaro-rusă şi una sârbo-ungaro-elenă. Apropierea Ungariei de Rusia este însă una dintre cele mai neliniştitoare evoluţii pentru România. În Ungaria se vorbeşte despre noi proiecte energetice precum un post-South Stream care să vină din Turcia, să treacă prin Grecia şi apoi spre Ungaria”, a precizat Hurezeanu. El a adăugat că în conferinţa de presă, în legătură cu dependenţa de gazul rusesc, Orban a afirmat, : ”e vina mea că România şi Croaţia nu şi-au terminat conductele către Ungaria astfel încât să preluăm gaz metan şi din aceste ţări?” şi a remarcat că North Stream continuă să pompeze gaz în ciuda severităţii lui Merkel faţă de Kremlin.

La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac, a afirmat că, prin vizita sa la Budapesta, Putin a vrut să arate că prietenia cu Rusia rentează, dovadă fiind acordurile energetice. ”Până acum, abordarea Kremlinului era punitivă – dacă nu faci ce zic eu, îţi tai gazul sau măresc preţul. Acum începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns”, a explicat Celac. În opinia sa, interesul lui Putin de a face această vizită era mai mare decât al lui Orban, pentru că este prima vizită a preşedintelui rus într-o ţară membră a UE după incidentul cu catastrofa zborului malaezian din iulie anul trecut.

Pe de altă parte, diplomatul a arătat că nu doar Viktor Orban, ci şi preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico au exprimat poziţii categorice împotriva sancţiunilor impuse Rusiei de Occident. ”Dacă ne uităm şi la chinurile definirii interesului naţional în Bulgaria şi zvârcolirile financiaro-politice ale Greciei, nemaivorbind de tragedia din Ucraina şi incertitudinea din Republica Moldova, toate acestea se petrec în jurul nostru şi trebuie să ne reconştientizăm poziţia geostrategică”, a concluzionat el.

Pe aceeaşi linie, fostul ambasador al României în Federaţia Rusă, Ioan Donca, a afirmat că relaţia Ungaria-Rusia reprezintă o breşă în UE şi în NATO. ”Vizita lui Merkel la Budapesta nu a avut niciun efect, pentru că nu a schimbat nimic din atitudinea lui Orban”, a adăugat fostul diplomat. El a ridicat întrebarea dacă garanţiile de securitate NATO sunt suficiente pentru România, în cazul în care această breşă se lărgeşte. În opinia sa, vom vorbi despre conflictul din Ucraina şi în următoarele decenii, iar parcursul european al acesteia ”este întrerupt, fracturat”.

Sindromul post-imperialist

Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a vorbit despre democraţia iliberală propusă de Orban pe ideea că un stat autoritar este mai eficient ”pentru că nu mai e nevoie să treci prin atâtea instituţii şi să obţii atâtea voturi pentru a lua decizii”. Prin urmare, democraţia ar putea să funcţioneze şi fără principii liberale. În opinia sa, această schimbare de abordare se explică prin faptul că atât Orban, cât şi Putin sunt membri ai Grupului de la Valdai, care propune democraţia suverană.

Pe de altă parte, Chifu a susţinut că Ungaria şi-a resetat abordarea de politică externă înainte de vizita Angelei Merkel pe noi coordonate în care relaţia sa privilegiată este în raport cu Germania şi Rusia.”UE şi NATO sunt cumva marginalizate din lipsă de capacitate de reacţie, eficienţă şi capacitate de a răspunde obiectivelor de politică externă ale Ungariei, în timp ce SUA devin nerelevante pentru că sunt schimbătoare şi nu oferă garanţii şi stabilitate în timp”, a precizat analistul.

Internaţionala revizionistă

Fostul consilier prezidenţial s-a referit şi la ”o anumită ameninţare a unei Internaţionale revizioniste formată din Rusia, care a anexat un teritoriu din Ucraina, şi Ungaria, care îşi gestionează un sindrom post-imperial”.

La rândul său, George Scarlat, expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a reamintit că Ungaria lui Orban a subminat proiectul energetic european Nabucco, conductă care urma sa aprovizioneze şi Ungaria cu gaz caspic. Ţara ar fi devenit astfel un hub în transportul gazelor spre Austria. Ca urmare, Scarlat consideră că acţiunile şi deciziile guvernului Orban au fost contrare interesului naţional al Ungariei.

Pe de altă parte, Budapesta a încredinţat ruşilor, fără licitaţie, lucrarea pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, ceea ce a dus şi la tensionarea relaţiilor cu SUA, pentru că s-a considerat că a fost o procedură netransparentă prin care a fost prejudiciat producătorul american Westinghouse care era interesat.

Expertul a mai precizat că parteneriatul Ungaria-Rusia este unul geopolitic, iar interesul comun este legat de România şi Ucraina. Scarlat a dat ca exemplu momentul când Poroşenko şi Iaţeniuk negociau anul trecut cu Rusia privind datoria legată de gaz şi preţul acestuia, iar Ungaria a anunţat fără explicaţii că sistează furnizarea de gaz în sistem reverse flow către Ucraina. Mişcarea a fost interpretată ca o încercare de a submina poziţia Kievului, astfel încât Ucraina să obţină un contract mai puţin avantajos.

Pe de altă parte, Scarlat a reamintit că oficialii ungari au cerut autonomia minorităţii maghiare din Ucraina în momentul abrogării legii limbilor regionale de către Parlamentul de la Kiev. Mai mult, în regiunea Transcarpatia din Ucraina, Ungaria a avut activităţi iredentiste, ca şi în Transilvania, având în vedere că au fost trimise acolo personaje ca liderul Jobbik, Vona Gabor, europarlamentarul ungur Bela Kovacs şi Csibi Barna, extremistul care a spânzurat o efigie a lui Avram Iancu, a conchis expertul.

articol preluat de pe http://fumn.eu/