Articole

Gheorghe Duca (d. 1685) domn al Moldovei

foto si articol – cersipamantromanesc.wordpress.com

A domnit din 1665, noiembrie – 1666, mai 21 (31); 1668, decembrie – 1671, decembrie; 1672, ianuarie – august 10 (20); 1678, decembrie – 1683, noiembrie.

Gheorghe Duca era un grec originar din Rumelia, venit în Moldova de mic, împreună cu părinţii săi.
În timpul domniei lui Vasile Lupu îl întîlnim printre slujitorii de la curtea domnească.

O căsătorie reuşită cu o fată din familia Buhuş îi asigură ulterior dregătoria de mare vistiernic în timpul domniei lui Dabija Vodă.

După moartea acestuia, Dabijoaia reuşeşte prin vechile sale cunoştinţe greceşti din Istanbul să obţină firmanul domniei Moldovei pentru Gheorghe Duca, ginerele ei.

“Le era tuturor cu bine, fiind şi el din boierii ţării domnit, cît nu se plînge nime nici de o strîmbătate”, scrie cronicarul Ion Neculce.

Gheorghe Duca a continuat politica internă promovată de Eustratie Dabija, întărind boierilor şi bisericii mai multe stăpîniri de sate, păduri, fîneţe etc. şi acordînd privilegii fiscale. Ca şi alţi domni, Gheorghe Duca s-a străduit să repopuleze ţara, împuternicind călugării unor mănăstiri sau persoane laice să aducă oameni străini pentru a întemeia noi sate, proaspeţii sosiţi urmînd să se bucure de înlesniri fiscale.

A ctitorit biserica Cetățuia, în a cărei plan se regăsește structura și elevația bisericii Trei Ierarhi din Iași.

Gheorghe Duca (d. 1685) domn al Moldovei, pe o frescă la Mănăstirea Cetățuia - foto - ro.wikipedia.org

Gheorghe Duca (d. 1685) domn al Moldovei, pe o frescă la Mănăstirea Cetățuia – foto – ro.wikipedia.org

Totuşi, prima domnie a lui Gheorghe Duca a fost scurtă (noiembrie 1665 – 21 / 31 mai 1666). Nu se cunoaşte exact de ce a fost mazilit.

Un izvor polonez spune că Gheorghe Duca ar fi fost mazilit de turci, aceştia încercînd “să pună mîna pe comorile sale” , sau pentru că domnul Moldovei ar fi conspirat cu hanul Crimeii împotriva Porţii.

Ultima cauză este indicată şi de Ion Neculce, dar cu precizarea că scrisorile lui Duca Vodă către han au fost scrise la îndemnul marelui vizir, care voia sa se convingă de fidelitatea hanului şi că Gheorghe Duca a fost mazilit pe nedrept.

Oricum, primind firmanul de mazilire, Gheorghe Duca a trimis o sumă mare de bani la Poartă, cu intenţia de a recîştiga bunăvoinţa sultanului, banii însă nu ajung la destinaţie, fiind interceptaţi de paşa de Silistra.

Domnul mazilit este dus la Istanbul (Constantinopol), iar în locul lui a fost numit domn Iliaş Alexandru.

Turcii l-au numit în 1681, hatman al Ucrainei, avînd curțile peste Nistru, la Nemirov, pe Bug, și la Țigănauca, în fața Sorocii. Începînd cu această perioadă Gheorghe Duca se intitulează „domn al Ţării Moldovei şi al Ţării Ucrainei”.

Stăpînirea lui Gheorghe Duca în această regiune a durat pînă la sfîrşitul anului 1683, perioada în care aici s-au strămutat multe familii de moldoveni care au întemeiat sate, au restabilit oraşele distruse în timpul ostilităților ruso-turce.

articol preluat de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com

25 mai 1411 - La Roman, in ţinutul Vasluiului din Moldova, se încheie tratatul moldo-polon

Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, fragment frescă de la mănăstirea Suceviţa
foto – istoria.md
articol – cersipamantromanesc.wordpress.com

1411: La Roman, in ţinutul Vasluiului din Moldova, se încheie tratatul moldo-polon ce prevedea reînnoirea alianţei îndreptate împotriva Ungariei şi obligaţia pe care şi-o asumă Wladyslav al II-lea Jagelo faţă de Alexandru cel Bun al Moldovei de a restitui în doi ani restul sumei pe care o datora din timpul lui Petru I al Moldovei, în caz contrar de a ceda Pocuţia.

Tratatul de la Roman se încadra în politica externă a lui Alexandru cel Bun al Modovei care recunoştea suzeranitatea lui Wladyslav Jagello, şi care a încheiat tratate de pace cu acesta în 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 făgăduindu-i acestuia sfat şi ajutor împotriva oricarui duşman.

Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în faţa oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecînd prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.

În urma numeroaselor complicaţii politice şi militare cu care se confrunta regele maghiar l-au obligat să înceapă negocieri cu regele Poloniei concretizate prin tratatul semnat la Lublau la 15 martie 1412.

În schimbul promisiunii ca nu-i va mai sprijini pe teutoni, Sigismund al Ungariei dorea să realizeze o întelegere cu privire la extinderea stapînirii sale asupra Valahiei şi Moldovei.

Rezistenţa lui Iagello a condus la o soluţie de compromis. În eventualitatea ca voievodul de la Suceava nu li s-ar fi alăturat în lupta împotriva turcilor, Moldova ar fi fost împărţită: nord-estul cu Suceava, Iaşi şi Cetatea Alba ar fi revenit regelui Poloniei, iar sud-vestul cu Romanul, Bacăul, Bîrladul şi Chilia lui Sigismund, interesat să ia în stapînire gurile Dunării şi să-şi asigure o legătură convenabilă cu comerţul oriental.

Relaţiile moldo-polone s-au consolidat prin sprijinul acordat de Alexandru cel Bun armatelor lui Iagello în anul 1411 dar şi la asediul cetăţii Marienburg (1422) – 400 de calareţi-arcaşi. Aici, cronicarul polon Ion Diugosz, relatează vitejia moldovenilor din luptă dar şi faptul că au învins o oaste mult mai numeroasă a teutonilor.

articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com

Moldova a depus cerere de aderare la UE – gest simbolic al societatii civile la EaP CSC in Riga

foto si articol – api.md

Reprezentanții societății civile din Moldova, Ucraina și Georgia au transmis oficialilor europeni cereri de aderare la Uniunea Europeană

La 21 mai 2015, în cadrul celei de-a II-a Conferințe a Societății Civile din Parteneriatul Estic, desfășurată la Riga, Letonia, reprezentanții sectorului asociativ din Moldova, Georgia și Ucraina au transmis oficialilor europeni cereri simbolice de aderare a țărilor lor la Uniunea Europeană.

Inițiativa transmiterii unui astfel de document vine în contextul în care cetățenii celor trei state își doresc o perspectivă clară și previzibilă de aderare la marea familie europeană. În condițiile în care autoritățile nu se grăbesc să depună cereri de aderare, reprezentanții societății civile au dorit să transmită un mesaj politicienilor privind caracterul ireversibil al procesului de aderare și, respectiv, să determine guvernele celor trei țări să depună cererile oficiale de aderare cât mai curând posibil.

Textul cererii simbolice de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova:

AVÂND ÎN VEDERE articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, potrivit căruia, orice stat european ce respectă valorile comune pe care se întemeiază UE, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a drepturilor persoanelor ce aparțin minorităților, poate solicita să devină membru al Uniunii;

AVÂND ÎN VEDERE Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, şi care recunosc aspirațiile europene și alegerea europeană a Republicii Moldova;

AVÂND ÎN VEDERE valorile comune şi legăturile strânse dintre părţi, stabilite în trecut prin Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, şi care se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate şi al Parteneriatului Estic, şi recunoscând dorinţa comună a părţilor de a-şi dezvolta, a-şi consolida şi a-şi extinde în continuare relaţiile;

RECUNOSCÂND că valorile comune pe care se întemeiază UE, şi anume democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi statul de drept, constituie, de asemenea, însăşi esenţa asocierii politice şi a integrării economice prevăzute în prezentul acord;

ŢINÂND SEAMA de faptul că prezentul acord nu va aduce atingere şi va lăsa cale liberă viitoarelor evoluţii progresive în relaţiile UE-Republica Moldova;

RECUNOSCÂND că Republica Moldova, fiind o ţară europeană, are o istorie comună şi împărtăşeşte valori comune cu statele membre şi se angajează să pună în aplicare şi să promoveze aceste valori, care reprezintă o sursă de inspiraţie pentru alegerea europeană a Republicii Moldova;

RECUNOSCÂND importanţa Planului de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere UE – Moldova, contribuind astfel la integrarea economică treptată şi la aprofundarea asocierii politice;

ANGAJÂNDU-SE să consolideze respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, principiile democratice, statul de drept, precum și buna guvernare:

În numele cetățenilor Republicii Moldova ce depun eforturi pentru dezvoltarea unei țari democratice și europene, integre și libere,

Depunem această cerere de obținere de către Republica Moldova a calității de membru al Uniunii Europene.

articol preluat de pe http://api.md

(George Simion) Mă pot scoate pe mine din Basarabia, dar nu pot scoate Basarabia din sufletul meu

foto preluat de pe adevarul.ro
articol – George Simion – adevarul.ro

George Simion

George Simion

În drum spre vamă, fiind escortat de ofiţerii de la Chişinău, mă gândeam că nu îi cheamă Mihai, Saşa şi Victor. Ei au fost doar executanţii inocenţi ai acestei decizii ruşinoase, de fapt, cei trei inşi din maşina care mă ducea spre Prut ar fi trebuit să poarte numele Vladimir, Vladimir şi… Vladimir. Şoferul era, clar, Voronin.

În stânga probabil era Plahotniuc, cu care mă mai întâlnisem şi în 2009. Şi în dreapta, ruşinat, stătea Filat, mai de la ţară, gata să parvină în viaţă dar prostit de ceilalţi doi să pice drept singur vinovat.

Republica Moldova este condusă de 24 de ani de o castă politică neschimbată. Ei m-au arestat, pe ei i-am deranjat. Cei trei Vladimiri de azi sunt doar exponenţii vizibili. În spatele lor sunt sute de familii care stăpânesc pământul dintre Prut şi Nistru în stil medieval şi ţin prizonieri aproape 4 milioane de cetăţeni, în perfectă coordonare cu alte zeci de familii nomenclaturiste de peste Nistru. Altădată exponenţii se chemau Snegur, Lucinschi sau Sangheli. Nu trebuie să confundăm însă locuitorii dintre Prut şi Nistru cu această castă. Basarabenii noştri ne iubesc sincer şi iubesc România mai mult decât am făcut-o noi vreodată. De multe ori, ei înghit chiar în sec: oare dacă cerem Unire, nu facem un rău Ţării? NU, dragii mei, România nu a fost mai mândră de voi când l-aţi dat jos din maşină pe Voronin pe 7 aprilie 2009 sau sâmbătă, 16 mai, când aţi ieşit zeci de mii de oameni în stradă.

Dacă raportăm amploarea manifestaţiei de sâmbătă de la Chişinău la populaţia Bucureştiului, în a doua capitală românească au ieşit în stradă 60.000 de persoane. Vă imaginaţi ce cutremur ar stârni asta în ţară? Vă puteţi gândi când vreodată o să ieşim noi atâţia pentru o cauză? Nu, suntem prea ocupaţi să facem exerciţii de imaginaţie, să privim în faţă sufletul românesc, să ascultăm glasul sângelui care ne curge prin vine, preferăm să ne spălăm pe mâini, LAŞ, ca Ponţiu Pillat: Unirea nu o vor basarabenii, gata, dosar închis! Pe mine a avut cine să mă apere (minister de externe, ambasador, consul). Dar pe cele trei milioane de români de peste Prut cine îi apără?

M-au arestat ca să alimenteze teza din capul basarabenilor: nu cereţi unirea cu românii, că vă vor abandona, ei vin aici, strigă cu voi, dar imediat fug acasă dacă apar probleme. Eu n-am plecat, deci trebuia să fiu expulzat. Nici nu o să plec şi nu o să plecăm, pentru că unul din miturile cu care ne-au injectat în aceşti ani, pe ambele maluri ale Prutului trebuie să dispară! Revin la Chişinău pentru că şi acolo sunt acasă.

“Şi nu pe mine m-au expulzat, ci au încercat să expulzeze din Basarabia ideea unionistă.’

Au recurs la acest abuz în speranţa că nu va mai avea loc manifestarea de sâmbătă, de parcă un singur om putea face aşa ceva. În speranţa că voi, CHIORILOR, nu o să-i vedeţi pe basarabeni, aşa cum sunt, aşa cum au fost mereu. Uite că nu le-a ieşit. O nouă tânără generaţie a societăţii din Basarabia s-a născut la Chişinău, cum ciclic, la 7 ani, tot iau naştere acolo. Observaţi-i, comuncaţi cu ei, fiţi prezenţi, şi… cel mai important: IUBIŢI-I NECONDIŢIONAT!

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

(Alina Mungiu-Pippidi) Cât președintele tace. De la Leușeni la Ialta

articol – Alina Mungiu-Pippidi – romaniacurata.ro

Alina Mungiu-Pippidi -  foto preluat de pe romaniacurata.ro

Alina Mungiu-Pippidi – foto preluat de pe romaniacurata.ro

Într-o manifestare de protest fără precedent, vama Leușeni a fost blocată în acest weekend de circa o mie de persoane care au protestat contra restricţiei aplicate lui George Simion, liderului Platformei Unioniste Acţiunea 2012, membră în Alianța pentru o Românie Curată. Adevărul raportează că în urma negocierilor cu şeful Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, Dorin Purice, protestatarii au decis să deblocheze Vama Leuşeni, plină de autocare cu studenţi basarabeni care veneau la școală în România, după ce au primit asigurări că au fost iniţiate procedurile legale de anulare a interdicției pentru dl. Simion. Săptămâna trecută a văzut cea mai mare manifestare în favoarea unirii în mulți ani la Chișinău, la care gruparea lui Simion a fost printre organizatori.

(…)

Ca atare, în dezbaterea asta, dacă președintele vorbește prea mult sau prea puțin, să nu fie vreo urmă de îndoială, președinția (că e vorba de instituții, nu de persoane) nu face deocamdată tot ce trebuie și timpul de grație la care toți cei noi în funcție au dreptul expiră. E datoria șefului statului să ne consulte pe problemele expuse de mine aici, și rezultatul unui consens avizat să fie poziția noastră la Riga. Ar fi trebuit demult dezbătută și cunoscută pentru a fi legitimă, or, ea nu există decît prin documente secrete la ora asta. Ceea ce e avantajos, că așa nu putem să vedem dacă e bună sau proastă. Nici măcar dacă există. Fapt e însă, când ai o manifestație de 30.000 de oameni în țara vecină care vor Unirea, cînd ai o vamă blocată și un summit important, trebuie să spui ceva. Nu poți să taci. Nici nu mai servește să faci damage control la păduri la zece zile după ce ar fi trebuit să reacționezi, sau să te plângi că vorbește Ponta. Fraier ar fi să nu vorbească Ponta atunci când i se oferă asemenea oportunități. Administrația prezidențială a ratat să transmită mesajul principal din ziua unu a pădurilor – că președintele e contra tăierilor și monopolurilor. La fel, declarațiile de după Riga nu vor mai face nicio audiență. Ca persoană privată care l-a apărat public pe Klaus Iohannis când era atacat de establishmentul corupt al presei noastre doar pentru că nu pot sta deoparte când cineva face o porcărie, trebuie să spun clar că azi nu mai poate merge la fel, azi președintele are forța de a apăra pe cei slabi de nedreptăți, de a antrena opinia publică de partea cauzelor bune, de a o forma în subiectele de interes national. E momentul ca șeful statului să plătească ceva din marele credit care i s-a dat. Și tăcerea nu e o formă de plată. E bine că președintele nu își dă cu părerea despre justiție și anchete, e bine că nu dă lovituri de stat cum îl îndeamnă unii iresponsabili și că nu face mahala. Dar sunt și lucruri de făcut. Ce s-a putut face din simplă euforie, ca în prima vizită a lui Klaus în Moldova, s-a epuizat. Trebuie să trecem la treabă, și să discutăm public care sunt soluțiile. Consensul constituțional care e principala sarcină a președintelui se construiește prin dezbatere, care la ora asta lipsește cu desăvârșire pe zona asta. Am fost întotdeauna de partea lui Bogdan Aurescu, dar găsesc, colocvial spus, foarte slabă mișcarea și pe partea guvernului. Am scris despre Riga doar pentru că mă temeam că altfel nu va exista decât opinia SIE, și, mai rău, a unui SIE din anii nouăzeci, și așa au ajuns multe zone din politica externă, combinație de impostori noi cu spioni vechi. Hai, că putem mai mult și mai ales basarabenii au nevoie să ne mișcăm mai bine.

cititi articolul complet pe http://www.romaniacurata.ro/cat-presedintele-tace-de-la-leuseni-la-ialta/?utm_source=newsletter&utm_content=Newsletter-211313-20150519&utm_campaign=Cat+presedintele+tace%2C+ce+se+intampla+cu+Moldova%3F


VIDEO Vama Leușeni a fost deblocată
foto – infoprut.ro (Ion Leașcenco/Facebook)
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro

Liderul Acțiunii 2012, George Simion, este așteptat de peste 1.000 de unioniști la vama Leușeni. Manifestanții au blocat vama, iar George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova.

Punctul vamal Leușeni a fost deblocat după aproape două ore de protest a unioniștilor al, declarat pentru Deschide.md membrul mișcării „ Tinerii Moldovei”, Vitaliei Prisăcaru. De asemenea, George Simion a precizat că mâine va cere autorităților de la Chișinău să-i fie ridicată interdicția.

Manifestanții au blocat intrarea și ieșirea în vama Leușeni, pe ambele maluri al Prutului. Aceștia cer să fie permisă intrarea în Republica Moldova a liderului Platformei Unioniste„Acțiunea 2012”, George Simion. Manifestanții scandează „George în țară, mafia afară!”.

Liderului Platformei „Acțiunea 2012” i-a fost refuzată intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, în această seară, când a încercat să treacă granița, potrivit unor surse dintre manifestanți, citate de Deschide.md.

Manifestanții au cântat „Deșteaptă-te, române” la punctul vamal, în așteptarea lui George Simion.

Imnul nostru

Posted by Tinerii Moldovei on 17 Mai 2015

VAMA NEDREAPTĂ !! ;(

Posted by Vlad Bileţchi on 17 Mai 2015

La vama se scandează UNIRE <3

Posted by Vlad Bileţchi on 17 Mai 2015

Simion a ajuns în vama Leușeni. Ofițerii Poliției de Frontieră i-au luat actele pentru verificare. Mașina în care se află a fost izolată pe una din benzile din vamă. Intrarea în vamă dinspre Republica Moldova este blocată de manifestanți, scrie Deschide.md. 

George Simion a anunțat pe contul său de Facebook că a ajuns la vama Leușeni. „ Am ajuns la vama! Ne vedem la Prut!”

FOTO: Facebook/George Simion

În ceea ce privește plecarea spre Prut, programată pentru astăzi, ora 16:00, din Piața Marii Adunări Naționale, pe fondul presiunilor și intimidărilor practicate de structurile din Ministerul de Interne, transportatorii nu au mai dorit să efectueze cursele.

În ciuda acestor obstacole, manifestația de la Prut pentru revocarea deciziei de expulzare a cetățeanului George Simion are loc, iar deplasarea s-a făcut  tot din Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 16:00, cu mașini mici.

Șefa Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a comunicat pentru Deschide.md că interdicția de intrare în Republica Moldova, aplicată lui George Simion, ar putea fi ridicată, dacă acesta o va contesta în judecată.

Liderul Acțiunii 2012, George Simion, a primit o interdicție pentru cinci ani pe teritoriul Republicii Moldova.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

(Tinerii Moldovei si Platforma Unionistă ACȚIUNEA 2012) 16 mai uniţi – Aducem dreptatea prin Unire

foto si articol – actiunea2012.ro

Sâmbătă 16 mai, demonstrăm că suntem uniţi, venind la marşul organizat la Chişinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Toţi unioniştii sunt aşteptaţi la eveniment. Deplasarea se face organizat, organizăm plecare din Bucureşti, costul fiind de 100 de RON. Pornire: vineri 15 mai – seara, întoarcere duminică 17 mai.

Cazarea e gratis la prietenii noştri de la Chişinău.

Fiecare marş a strâns un număr mai mare de români în stradă la Chişinău. Peste 10.000 de unionişti sunt aşteptaţi, fii unul dintre ei!

Reamintim că duminică 17 mai, de la ora 10, se desfăşoară, tot la Chişinău, a 3-a ediţie a Cupei Unirii, organizată de Platforma Unionistă Acţiunea 2012.

Număr de contact pentru deplasare: 0757807886

articol preluat de pe http://actiunea2012.ro

Sâmbăta viitoare sunt așteptați cel puțin 10 mii de oameni în centrul Chișinăului

articol – moldova.org

Un nou marș de mari dimensiuni va avea loc în Piața Marii Adunări Naționale.

Sâmbătă, 16 mai, de la ora 14:00 peste 10 000 de persoane vor cere Unirea cu statul vecin, ca soluție la problemele sociale din Republica Moldova. La manifestație sunt așteptați deopotrivă tinerii și vârstnicii, precum și toate categoriile sociale din toate raioanele.

Potrivit unui comunicat de presă, La împlinirea a 203 ani de la prima rupere a Moldovei prin pacea ruso-turcă din 16 mai 1812, mai multe organizații civice vor organiza o manifestație stradală amplă pentru a solicita conducerii Republicii Moldova acelerarea integrării în Uniunea Europeană prin unirea cu România.

Recentele manifestări de nemulțumire a populației și dorința de a pune capăt corupției și sărăciei au nevoie de o soluție, consideră organizatorii. „Îi schimbăm de la putere pe unii cu alții și noi rămânem tot mai sărăci și lipsiți de viitor. Unirea cu România este șansa noastră de a ne integra în Uniunea Europeană și de a avea un trai mai bun. După cum a zis președintele Traian Băsescu, e singura noastră cale de a fi parte a spațiului european. Vrem dreptate, vrem Unirea” a declarat Elena Podoleanu, reprezentanta Acțiunii 2012.

Manifestația este autorizată de Primăria Municipiului Chișinăului și va dura trei ore, marșul mergând în direcția Parlamentului și a ambasadei Federației Ruse.

articol preluat de pe http://www.moldova.org

(video) Presa din Republica Moldova, tot mai puţin liberă

foto – flux.md
articol – stiri.tvr.ro

Republica Moldova – regres considerabil la capitolul libertatea presei! Asta arată cea mai recentă analiză, făcuta publică exact de ziua jurnalistilor din toată lumea. Chişinăul a pierdut anul trecut 16 poziţii în topul statelor unde libertatea de exprimare este o normă. De ziua libertăţii presei, organizaţiile neguvernamentale de media trag un semnal de alarmă: presa din Moldova era în această situaţie doar pe vremea guvernării comuniste.

Potrivit ultimului raport Freedom House, în 2014 RM a coborât pe locul 118, într-un top care cuprinde 199 de state. Presa din Moldova este la fel de liberă precum cea din Liban sau Nepal. În Europa presă mai puţin liberă ca în Moldova există doar în Ucraina, Rusia sau Belarus.

Chişinăul se restogoleşte în toate ratingurile privind libertatea presei. Doar după topul creat de organizaţia Reporteri Fără Frontiere Republica Moldova a pierdut în acest an 16 poziţii, situaţie care se înregistra doar pe vremea guvernării comuniste. Unul dintre motivele acestei clasări a Moldovei este accesul limitat al jurnaliştilor în sala de plen a Parlamentului. Deşi Constituţia prevede că şedinţele sunt publice, presei îi sunt puse la dispoziţie doar imagini selectate din Legislativ.

Analiza privind libertatea presei în 2014 arată că presa din Moldova a deviat în mai multe rânduri de la regulile unei mass-media libere. Printre abateri se număra politizarea excesivă a presei şi tentativele unor politicieni de a-i controla pe jurnalişti.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(video) Protestatarii de la Chișinău cer demisia Guvernului și a Parlamentului. Cei peste 40.000 de protestatari au pornit în marș scandând ,,Unire”

foto – infoprut.ro
articol – IULIA MODIGA – infoprut.ro

Zeci de mii de persoane protestează în acest moment la Chișinău împotriva clasei politice corupte.

protest-chisinau-3-mai

,,Demisia!”,  ,,La pușcărie!” și ,,Jos mafia!” sunt scandările pe care protestatarii le adresează guvernanților în scuarul Catedralei Metropolitane din Chișinău. Cei prezenți la protestul de amploare strigă, de asemenea, și ,,Unire!”. Potrivit organizatorilor de la Platforma civică Demnitate și Adevăr, numărul participanților la protest a ajuns la 40.000.

protest-chisinau-3-mai

protest-chisinau-3-mai

reunirea-chisinau

Restituirea necondiţionată a miliardului de euro jefuit de guvernanţi, demisia necondiţionată a conducerii Procuraturii, CNA, CNI, CSJ, Curţii de Apel Chişinău, instanţelor din capitală, Consiliul Concurenţei, Serviciului Vamal şi iniţierea procesului real de reformare a acestor instituţii, renunţarea imediată la atacurile antidemocratice asupra libertăţii presei prin adoptarea amendamentelor legislative coercitive la adresa jurnaliştilor şi prin strategii mafiote de a elimina de pe piaţă posturi de televiziune incomode sunt câteva dintre revendicările protestatarilor.

Cei peste 40.000 de protestatari au pornit în marș pe străzile Chișinăului scandând ,,Unire”, ,,Unitate națională”, ,,Vrem miliardul înapoi”, ,,Refuz, rezist, sunt anticomunist”, ,,Hoții” și ,,Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!”.

mars-chisinau-vrem-unirea

Restituirea necondiţionată a miliardului de euro jefuit de guvernanţi, demisia necondiţionată a conducerii Procuraturii, CNA, CNI, CSJ, Curţii de Apel Chişinău, instanţelor din capitală, Consiliul Concurenţei, Serviciului Vamal şi iniţierea procesului real de reformare a acestor instituţii, renunţarea imediată la atacurile antidemocratice asupra libertăţii presei prin adoptarea amendamentelor legislative coercitive la adresa jurnaliştilor şi prin strategii mafiote de a elimina de pe piaţă posturi de televiziune incomode sunt câteva dintre revendicările protestatarilor care au ocupat astăzi Piața Marii Adunări Naționale, la inițiativa Platformei civice Demnitate și Adevăr.

La protestul de amploare s-au alăturat Tinerii Moldovei și organizațiile agriculturilor.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

 

Protest cu 50000 de oameni la Chisinau

sursa – https://www.youtube.com

(video si foto) Ziua Drapelului Republicii Moldova. Sărbătoare, la 25 de ani de la oficializarea drapelului cu stemă

foto - infoprut.ro
articol – stiri.tvr.ro

Republica Moldova serbează tricolorul. Se împlineşte un sfert de secol de când drapelul de stat cu stemă a devenit, oficial, simbolul suprem al moldovenilor. În zi de sărbatoare, demnitarii de la Chişinău regretă că drapelul nu ajunge şi la Tiraspol.

Sărbătoarea Drapelului de Stat a început dimineaţa devreme, la Ministerul Apărării. Sub îndemnul ”onor la tricolor”, stegul ţării a fost sfinţit şi purtat pe braţe.

La un sfert de secol de viaţă al tricolorului, Parlamentul s-a reunit într-o şedinţă solemnă. Oficialii Moldovei speră ca, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, drapelul ţării va fi arborat atât la Bruxelles, cât şi în stânga Nistrului.

Tricolorul nu a fost însă întotdeauna pe placul tuturor. Fostul preşedinte Voronin a contestat dur drapelul şi stema de stat, motivând că sunt prea româneşti. Iar în 2011, un grup de tineri vorbitori de limbă rusă au ars drapelul ţării la Chişinău.

Liberalii au marcat ziua drapelului de stat prin întinderea unei panglici tricolore imense în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De Ziua Drapelulului, deputaţii socialişti au venit la şedinţa Parlamentului cu panglica sfântului Gheorghe la piept.

Ziua drapelului de stat a fost marcată cu fast la Chişinău. Orchestra prezidenţială a susţinut un concert în faţa Parlamentului, după care locuitorii şi oaspeţii capitalei au putut urmări un spectacol de lumini. Clădirea legislativului a fost iluminată în culorile drapelului de stat. Până pe 30 aprilie, în holul Legislativului este organizată o expoziţie de drapele, care îi aparţine colecţionarului Petru Costin, ale cărui lucrări sunt incluse în Cartea Recordurilor.
Tricolorul a devenit oficial drapel de stat la 27 aprilie 1990. El diferă de cel al României prin prezenţa stemei, al carei autor este artistul plastic Gheorghe Vrabie. Pentru prima oară, tricolorul a fost arborat pe sediul Parlamentului acum 25 de ani, de către regretatul om politic Gheorghe Ghimpu.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

 

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului - foto preluat de pe infoprut.ro

Ziua Tricolorului – foto preluat de pe infoprut.ro