Articole

(Elena Dumitru) Adevărul despre români şi unguri (documentar)

/0 Comentarii/în /de /1.987 vizite

foto – adevarul.ro
articol – Elena Dumitru – adevarul.ro

3 decembrie 2013

N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”.

Au un nivel de trai mai ridicat decât românii, cei mai mulţi trăiesc din agricultură şi sunt mândri de gospodăriile lor. Toţi sunt conştienţi de beneficiile pe care le au datorită paşaportului maghiar. Unii mai vin în vacanţe când şi când în România, „tare proaste-s străzile, dar şi prin Ungaria mai găseşti drumuri proaste”.

Cam atât îi mai leagă de ţara de dincolo de Tisa, că rudele s-au dus pe rând, iar ei le-au adus şi îngropat în Ungaria, unde pot vedea de mormintele lor. Pentru ceea ce-au vrut cu adevărat din România, au găsit soluţii: şi-au făcut abonamente la furnizori de cablu, dar nu vor toate posturile de televiziune, ci doar Etno, Hora, Taraf, Favorit şi Trinitas.

*** „Case ieftine Ungaria” – aşa au căutat pe Google Florin şi Adriana Bunea, în iulie 2013. Trăiseră peste 40 de ani în judeţul Prahova. Lucrau în Câmpina, el la Căile Ferate Române, ea la o firmă de construcţii. Primele rezultate oferite de motorul de căutare le-au indicat localitatea Méhkerék (Micherechi, în română). În august se mutaseră deja acolo alături de cei doi copii, unul de şase ani, celălalt de 16. N-au cetăţenie ungară, nu ştiu deloc limba, nu au rude sau cunoştinţe acolo.

Decizia n-a fost luată nici din teribilism, nici din impulsivitate. După câteva ciocniri neputincioase cu sistemul de sănătate din România, când fiul cel mic a avut ceva probleme, familia Bunea a decis că-n România nu se mai poate. Patru luni mai târziu, ne primesc pe noi în curtea cu gazon a unei case mari, noi, o curte suficient de mare încât să încapă în spate şi un solar.

Îşi vând legumele în România

Care-i prima impresie despre unguri?

„Ca fraţii noştri! Mai rău e un român ca ungurii! Ungurii? Vă legaţi la suflet cu ei! Sunt nişte oameni civilizaţi, n-am cuvinte, n-am cuvinte…”, spune Florin.

Şi-au ridicat singuri solarul cumpărat cu 1.000 de euro de la Oradea la fel, tot cu ajutorul internetului şi sub supravegherea periodică a viceprimarului Bertold Netea şi a vecinilor, mereu gata c-un sfat.

„Vă spun sincer, au făcut o muncă perfectă, pe când un micherechean nu face aşa”, spune Netea. Au vândut deja prima producţie de roşii şi castraveţi, parţial în Ungaria – doar pe lângă Micherechi sunt vreo trei fabrici de conserve, parţial în pieţe din România şi, când i-am lăsat noi, făceau planuri pentru a începe să vândă şi flori.

„Nu s-a obişnuit”

La fel de entuziastă era şi familia Igaş (foto), în urmă cu 13 ani, când s-a mutat din România alături de cei doi copii, Naniana, de patru ani, şi Timotei, care se pregăteşte acum de clasa a IX-a. Între timp li s-a mai alăturat Ruben, născut în Ungaria. Locuiau înainte în Dumbrăviţa de Codru din judeţul Bihor, unde mai au şi acum câteva rude.

Printre ele şi Naniana, care a insistat până când părinţii au lăsat-o să se întoarcă în România. „Nu s-a obişnuit”, ne spune mama ei, şi-apoi ne povesteşte cu patos cum profesorul de limba română de la şcoală prefera să premieze mereu alţi copii, din comunitatea istorică de români, şi pe Naniana o trecea cu vederea – mama sa crede că se întâmpla aşa pentru că era româncă din România. Nici cu colegii nu era totul lapte şi miere.

„Vinituri”

Aşa că fata s-a întors acasă, la bunicii din partea mamei, face în continuare şcoală şi nu se gândeşte să mai vină în Ungaria. „Aşadar decizia asta, de a vă muta aici, v-a rupt familia?” „Da”, răspunde fără să stea pe gânduri mama fetei. Din partea soţului nu mai au rude în România.

„Şi vă gândiţi vreodată să vă mai întoarceţi în România?” Bărbatul ezită, însă femeia este categorică: „Nu. Niciodată”. Şi orice urmă de Naniana a dispărut din ochii ei. Doar Timotei ce se foieşte, el recunoaşte că s-a gândit la România, mai ales în ultimul an. Trebuie să-şi aleagă un liceu. El vrea să se facă fotbalist, părinţii nu prea l-ar lăsa, e greu, e nevoie de sponsori, iar băiatul şi-a cântărit şansele luând în calcul şi mutarea înapoi în România.

Problemele Nanianei n-au fost unice. Comunitatea istorică de români din Ungaria este închisă şi reticentă faţă de „vinituri” – românii care au venit aici după căderea comunismului. Preotul Ioan Bun, care slujeşte la biserica ortodoxă română din Micherechi, povesteşte că a fost numit astfel de cel puţin două ori, o dată de un alt preot ortodox, altă dată de un enoriaş.

Bunicul din Bihor a murit acum patru ani, l-am adus aici şi l-am înmormântat. Acolo n-avea cine să aibă grijă de mormânt.
familia Igaş din Micherechi

Sat „rămas”, salvat de agricultură

Familia Iova face parte din comunitatea istorică de români şi locuieşte de când se ştie în Micherechi. Acum, satul a mai „urcat”, dar, când erau ei tineri, acum 20-25 de ani, satul era „foarte rămas” – de la expresia „rămas în urmă”. Tot ce-au făcut oamenii aici au ridicat datorită agriculturii – majoritatea familiilor din Micherechi trăiesc din producţia de legume din solare.

Omul care „i-a primit pe toţi românii care ajungeau la Micherechi”

Dumitru Bîgu a ajuns în Micherechi din oraşul Solca, judeţul Suceava, imediat după Revoluţie. Unul dintre fraţii lui mai mari reuşise să fugă aici de pe vremea lui Ceauşescu şi s-a stabilit mai întâi la Chiticaz, apoi „a auzit de un alt sat, tot de români, şi s-a mutat aici, la Micherechi”. Dumitru venise să stea două săptămâni la fratele lui, dar n-a mai plecat.

Şi-a cunoscut soţia, pe Eriko, româncă din comunitatea istorică. S-au căsătorit în 1993, cu binecuvântarea tatălui acesteia, un bărbat mărunţel, cu păr alb, pomeţii roşii de soare şi ochi mici şi rotunzi care te urmăresc din primul hol al casei familiei Bîgu, dintr-o fotografie cu doliu în colţ. Acestui om i-a rămas vorba că era „tare deschis cu toţi românii, el i-a primit pe toţi care ajungeau din România”, ba chiar a insistat să umble la rândul lui prin ţara vecină, a ajuns până la Suceava, vizitând comunităţi penticostale sub supravegherea securiştilor.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Adevărul despre români şi unguri

O echipă de jurnalişti a mers în Ungaria şi a stat de vorbă cu românii de acolo. Le-a aflat problemele, le-a ascultat limba, a văzut cine sunt şi cum trăiesc. Apoi, s-a întors în România, în judeţul Harghita. Acolo a încercat să-i înţeleagă pe ungurii din România. Adevărul vă prezintă povestea celor două comunităţi fără ţară într-un documentar în premieră pentru mediul online românesc.

sursă – https://www.youtube.com

Harghita: Circa 2.000 de maghiari la un miting pentru crearea “regiunii Ţinutul Secuiesc”

/0 Comentarii/în /de /1.420 vizite

foto si articol – mediafax.ro

Aproape 2.000 de etnici maghiari din Harghita au cerut, marţi, la Miercurea Ciuc, crearea regiunii administrative şi de “dezvoltare de sine stătătoare Ţinutul Secuiesc” şi au solicitat autorităţilor române să “înceteze de îndată” acţiunile împotriva simbolurilor secuieşti.

Peste 1.500 de etnici maghiari au participat, marţi seară, în faţa Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, la o manifestaţie “pentru autodeterminarea Ţinutului Secuiesc”, în timp ce în municipiul Gheorgheni peste 400 de persoane au manifestat pentru “autonomie şi regionalizare”.

Mitingul de la Miercurea Ciuc a început la ora 17.30, cu intonarea imnului Ungariei, după care a fost citită o petiţie adresată Guvernului şi Parlamentului României, precum şi, “spre ştiinţă”, preşedintelui Klaus Johannis.

În petiţie se solicită, printre altele, ca în cursul planificatei reorganizări teritoriale “să se creeze regiunea administrativă şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc”, iar “autorităţile române să înceteze de îndată acţiunile împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea şi ameninţarea persoanelor şi instituţiilor care le folosesc”.

În timpul protestului, manifestanţii cu drapele secuieşti şi ale Ungariei în mâini au strigat “Vrem autonomie”, iar un drapel al Ungariei de mari dimensiuni, peste care a fost aşezat un drapel secuiesc, a fost desfăşurat pe treptele din faţa Palatului Administrativ.

O delegaţie a organizatorilor a vrut să depună petiţia adresată autorităţilor centrale la Prefectură, însă nu a avut cine să preia documentul.

La trecerea delegaţiei pe lângă marele drapel al Ungariei au fost eliberaţi porumbei albi, după care a fost intonat imnul secuiesc.

Preşedintele organizaţiei de tineret “MINTA” a Partidului Popular al Maghiarilor (PPMT) din Transilvania, consilierul local Toke Ervin, a declarat presei că maghiarii din România vor “aceeaşi autodeterminare pe care o au celelalte minorităţi din Europa”, întrucât maghiarii sunt “maturi” şi îşi pot decide singuri soarta.

“Noi vrem ca Ţinutul Secuiesc să fie separat, cu un mini-parlament la Târgu Mureş sau în Cluj-Napoca, nu este foarte important unde, vrem autonomie. Noi spunem că oamenii din Transilvania sau din secuime sunt maturi, pot spune de ce au nevoie, nu trebuie decise toate lucrurile la Bucureşti. Lângă limba română, să fie oficială şi limba maghiară şi, dacă germanii vor, şi germana în sudul Transilvaniei”, a declarat Toke.

În municipiul Gheorgheni, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a organizat, tot de la ora 17.30, în faţa Casei de Cultură, un “miting pentru autonomie şi regionalizare şi de protest faţă de actualul plan de reformă administrativă a României”, la care au participat peste 400 de etnici maghiari.

Vicepreşedintele CNS – Scaunul Gheorgheni Arus Zsolt a reclamat că Parlamentul şi Guvernul “continuă” procesul de reformă administrativ-teritorială a României, ignorând solicitările în scris ale CNS privind demararea tratativelor cu autorităţile locale din aşa-zisul Ţinut Secuiesc.

El i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că maghiarii nu aşteaptă favoruri, “numai să îşi respecte şi dânsul preprogativele de mediator între stat şi societate”.

Şi la Firtănuş, un sat aparţinând comunei Avrămeşti din bazinul Odorhei, aproximativ o sută de localnici au luat parte, marţi, de la ora 16.00, în curtea bisericii din localitate, la o manifestare comemorativă organizată în cadrul Zilei Libertăţii Secuieşti.

Manifestările de protest din judeţul Harghita au fost organizate de CNS, la acestea luând parte şi membri ai Partidului Civic Maghiar, Partidului Popular Maghiar din Transilvania şi Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania.

Protestele din Harghita au fost organizate după ce autorităţile de la Târgu Mureş au interzis mitingul organizat de CNS în cadrul Zilei Libertăţii Secuieşti, primăria autorizând, în 10 martie, doar manifestarea comemorativă de la Monumentul Secuilor Martiri, dar nu şi marşul de pe străzile oraşului.

Consiliul Naţional Secuiesc a declarat, în 2013, data de 10 martie drept Ziua Libertăţii Secuieşti. În această zi, în 1854, au fost executaţi de autorităţile habsburgice trei lideri ai mişcării de independenţă a secuilor.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

ADEVARUL DESPRE SECUI: SUNT DE ORIGINE TURCA ?!

/0 Comentarii/în /de /4.342 vizite

foto http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/

Secuii nu sunt unguri!

Ionut-Tene-Editorial-39

 

Ionuţ Ţene

Când m-am întors din Germania cu o cursă de Hamburg, în spatele meu stăteau patru tineri cu mustaţă, care vorbeau o limbă ciudată. Iniţial am crezut că sunt slovaci, dar nici limbă slavă nu mi se părea graiul lor. La un moment dat am observat că înţelegeau ce vorbeam cu vecinul de scaun din autocar. Aşa că m-am întors şi i-am întrebat franc, ce limbă vorbesc. S-au uitat la mine şi mi-au spus: – Maghiara secuiască! Noi, suntem din Covasna! Le-am spus că limba lor diferă de maghiara vorbită la Cluj-Napoca. Şi mi-au răspuns că da, pentru că ei sunt de la ţară şi vorbesc o limbă maghiară populară, adică secuiasca cu multe regionalisme şi cuvinte vechi de la începutul evului mediu. Un IT-ist român din Brâno a început să-mi spună că secuiasca e comparativ diferită de maghiara, ca şi scoţiana de engleza de la firma lui multinaţională HP Cehia. Acolo englezii şi scoţienii vorbeau două dialecte diferite în firmă, pentru că limba din nord mai are rămăşiţe lexicale galice cum au secuii cele turanice şi româneşti faţă de limba maghiară.

Nu am înţeles niciodată de ce secuii în ultima sută de ani nu şi-au afirmat identitatea lor naţională şi culturală specifică faţă de unguri şi au acceptat umilirea prin maghiarizare. Ei au devenit portavocea intereselor Ungariei şi maghiarilor, deşi sunt un popor cu o identitate şi tradiţie istorică separată. Secuii au fost un trib aliat cu maghiarii când au venit în Transilvania şi s-au aşezat la început în Bihor şi Hunedoara ca şi grănicieri în secolul XII. Ei şi-au construit prisăci din lemn şi palisade. Când cucerirea maghiară s-a extins în Ardeal ei au fost aşezaţi pe linia Carpaţilor Orientali în sud-estul Transilvaniei. Aici şi-au construit cetăţi şi târguri şi s-au amestecat cu populaţia românească.

Ei au fost mândri grănicieri şi iubitori de libertate. Pentru că apărau graniţele Ardealului erau scutiţi de impozite. Din această cauză au intrat deseori în conflicte armate cu nobilimea maghiară care dorea să-i supună. Nu de puţine ori s-au aliat secuii cu domnii Moldovei şi Ţării Româneşti împotriva abuzurilor nobilimii maghiare. Secuii l-au dat pe trădătorul Petru Aron pe mâna lui Ştefan cel Mare. Secuii lui Moise Secuiul au luptat alături de Mihai Viteazul împotriva nobililor maghiari şi a turcilor la 1599-1600. Secuii au fost aliaţi mândri cu românii şi fraţi în luptele împotriva turcilor şi maghiarilor.

Din păcate, în ultima sută de ani secuii au fost accelerat maghiarizaţi prin biserică şi politică. Ei au devenit azi umbrele palide acoperite de interesele conducătorilor maghiarimii din UDMR şi PCM. La ultimul recensământ s-au declarat numai 500 de secui, deşi ei vorbesc o limbă diferită de cea maghiară, un dialect al acestei limbi, de fapt cu elemente de lexic turanice şi româneşti. Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici și antropologi. În decursul timpului, diverși cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciți, huni, gepizi, avari, bulgarii de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkarii din Caucaz.

De altfel, o ramură a turcilor horezmieni (din Horezm sau Hwarizm; populație cu substrat iranic), numită în maghiară káliz și koromza/korozmin, a fost colonizată în scaunul secuiesc Șepși în jurul orașului Sfântu Gheorghe. Un grupuscul etnic, numit barsil, a fost pus de unii cercetători pe seama grupului etnic burtas de la Volga, despre care mult timp s-a crezut că era o populație fino-ugrică mordvină (numită și bercelek), dar mai recent experții consideră că era un grup al populației alane (populație scito-sarmată, vorbitoare de dialect iranic). Barsilii care au ajuns în Transilvania au fost asimilați de secuii din zona Sovatei. În secolul al VIII-lea, cronicarul armean Moise Chorenați (Movses Khorenatsi/Moses of Chorene) scria că barsilii se aflau într-o zonă a Volgăi numită “Bulgaria neagră”, unde se refugiaseră din calea hazarilor.

Nu întâmplător steagul Ţinutului Secuiesc are semiluna ca stemă, deoarece secuii sunt o populaţie turano-iraniană din zona Volga cu origini religioase musulmane. Semiluna este simbolul populaţilor turkmene şi a musulmanilor. Scrierea lor în rune are şi o influenţă vikingă din vremea ţarului normand Oleg. Secuii au fost aduşi de maghiari în Ardeal şi au obţinut privilegii militare. În timp au devenit o comunitate cu o identitate proprie şi separată de poporul maghiar. Numai politica de asimilare a maghiarilor şi datorită politicii liderilor de la Budapesta secuii şi-au pierdut independenţa.

Ei sunt consideraţi de unguri un fel de ţărani înapoiaţi care pot fi manipulaţi oricând de bisericile maghiare şi de către liderii UDMR sau PCM. Pentru a fi respectaţi şi recunoscuţi secuii, în primul rând, trebuie să îşi leapede jugul cultural maghiar şi să-şi afirme originea şi identitatea cultural-politică secuiască. Numai atunci când secuii se vor respecta pe ei însişi, ca minoritate specifică şi separată de cea maghiară, românii îi vor respecta şi le vor recunoaşte drepturile lor cultural-identitare specifice, ca o zestre populară ce îmbogăţeşte statul nostru, România.

Atât timp cât secuii acceptă în continuare ca magnaţii politici maghiari să le taie pădurile, să le interzică folosirea limbii secuieşti în şcoli şi viaţa publică, să le exploateze turistic frumuseţile deosebite ale arealului transilvan, românii îi vor trata în continuare ca pe nişte slugi ale intereselor liderilor maghiari puşi pe căpătuială şi nişte unelte folosite de Budapesta. Sloganul populaţiei din zona Harghita şi Covasna trebuie să fie de mâine: Secuii nu sunt unguri! Şi starea lor de minoritate specifică se va îmbunătăţii considerabil din punct de vedere cultural şi legal.

articol preluat de pe http://www.napocanews.ro/

Ambiţionaţi de maghiari, gaborii cu pălărie din Transilvania vor autonomie „la mişto”: „Vom ajunge într-o Românie a ungurilor şi a ţiganilor”

/0 Comentarii/în /de /2.614 vizite

Romii se declară împotriva autonomiei Ţinutului Secuiesc, pe care o cer reprezentanţii etnicilor maghiari din România. Liderii partidului romilor „Pro Europa” din Transilvania spune că dacă s-ar pune în aplicare proiectul UDMR, Harghita, Mureş şi Covasna îşi vor pierde legitimitatea, cultura şi tradiţiile, scrie Yahoo News.

„Mai multe organizaţii, ONG-uri, dar şi organizaţia gaborilor cu pălărie, care sunt majoritatea în judeţul Mureş, ne opunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi”, a declarat liderul regional din Transilvania al „Pro Europa”, Aurel Pascu, citat de citynews. ro.

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

Proiectul UDMR de autonomie, prezentat oficial: Ţinutul Secuiesc va fi condus de un Consiliu regional şi unul executiv, care va avea preşedinte

/0 Comentarii/în /de /1.275 vizite

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX.

“În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro