Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor

Articole

(romaniacurata.ro) România sustenabilă. Dezbatere pe marginea Tratatului Trans-Atlantic pentru Comerț (TTIP), cu invitat special de la Corporate Europe Observatory

foto: activewatch.ro
articol: romaniacurata.ro

27 septembrie 2015

Impact Hub București (str. Halelor nr.5, lângă Piața Unirii, etaj 2) va găzdui miercuri, 30 septembrie, de la ora 17.00, dezbaterea ”TTIP. Fapte și ficțiune”, organizat de Fundația Fiedrich Ebert Stiftung, în cadrul proiectului România Sustenabilă.

”Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii (cunoscut sub acronimul TTIP în limba engleză) poate deveni unul dintre cele mai importante tratate de liber schimb din lume. Negocierile dintre UE şi SUA cu privire la conţinutul tratatului sunt momentan în derulare, dar au reuşit să provoace dezbateri aprinse şi să polarizeze opinia publică de pe ambele maluri ale Atlanticului”, se arată în invitația organizatorilor.

”Mulţi critică lipsa de transparenţă a negocierilor şi atrag atenţia asupra riscurilor la adresa democraţiei, drepturilor sociale şi standardelor alimentare şi de mediu în cazul în care TTIP va fi adoptat. Alţii, din contră, afirmă că TTIP va avea efecte pozitive asupra creşterii şi investiţiilor şi subliniază nevoia de a defini standardele comerciale într-o lume care e din ce în ce mai competitivă.

În acest context, Fiedrich-Ebert-Stiftung România organizează o dezbatere în cadrul seriei de evenimente România Sustenabilă, având-o ca invitată pe Pia Eberhardt, de la Corporate Europe Observatory, pentru a discuta despre impactul TTIP, despre riscurile şi oportunităţile asociate acestuia.”

Alături de Pia Eberhardt, au mai fost invitaţi Sorin Moisă, Andreea Paul și Lavinia Andrei. Evenimentul va avea loc la Impact Hub, stradă Halelor, nr. 5, etaj 2 (langă Piață Unirii) și se va desfășura în limbile română și engleză, cu traducere simultană.

Corporate Europe Observatory este un grup de cercetare şi acţiune care şi-a propus să urmărească activitatea corporaţiilor europene şi să lupte împotriva influenței de care se bucură societățile și grupurile lor de lobby în elaborarea politicilor Uniunii Europene.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Autorităţile surde la temerile legate de TTIP. ONG-urile ies în stradă

foto – epochtimes.ro
articol – Loredana Diacu – epochtimes.ro

Coaliţia Stop TTIP a organizat sâmbătă, la intrarea în parcul IOR din Bucureşti, un eveniment de informare pe tema controversatului Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) între UE si SUA.

Prevederile acestui acord, aflat în curs de negociere, au ca scop “înlăturarea barierelor din calea comerţului (tarife vamale, reglementări inutile, restricţii privind investiţiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea şi vânzarea de mărfuri şi servicii între UE şi SUA. Potrivit oficialilor UE, TTIP va creşte volumul schimburilor comerciale, va genera noi locuri de muncă etc.

În schimb, numeroase ONG-uri, activişti de mediu şi parte a societăţii civile consideră TTIP-ul drept o ameninţare la adresa democraţiei, a mediului şi a unor drepturi fundamentale a cetăţenilor de pe cele două continente. În consecinţă, în data de 18 aprilie 2015, pe plan internaţional au fost organizate în jur 500 de acţiuni împotriva TTIP, CETA şi TISA, evenimentul din Parcul IOR fiind unul dintre acestea.

“Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) va face ca drepturile noastre să cadă unul după altul precum piesele de domino. Rând pe rând, hrana sănătoasă, educaţia, sănătatea, drepturile angajaţilor, viaţa privată, mediul curat şi în final democraţia vor cădea sub greutatea unei înţelegeri globale care pune interesele companiilor şi profitul lor pe primul loc!”, au explicat organizatorii.

Cel mai controversat aspect legat de TTIP, pe lângă lipsa de transparenţă care a caracterizat negocierile, ţine de mecanismele de soluţionare a litigiilor investitor – stat (ISDS), mecanisme ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale private de arbitraj legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege care ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.

Temerile şi nemulţumirile ONG-urilor şi a societăţii civile nu se rezumă însă la ISDS. Într-un interviu acordat Epoch Times, dna Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniului III, organizaţie fanion a Coaliţiei Stop TTIP, a explicat că, în ciuda secretomaniei care a înconjurat negocierile, secretomanie de care s-au plâns până şi oficiali UE, anumite informaţii “scurse” în presă relevă că TTIP vizează pe lângă eliminarea barierelor tarifare şi eliminarea barierelor netarifare, respectiv a standardelor şi reglementărilor. Cu alte cuvinte, standardul mai scăzut va prevala.

Unul din primele domenii care ar putea fi lovite este alimentaţia. Astfel, deşi în UE avem restricţii faţă de utilizarea organismelor modificate genetic (OMG), după semnarea TTIP ne-am putea trezi cu pieţele invadate de OMG-uri şi carne clonată din SUA, căci corporaţiile înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind discriminatorii la adresa lor.

De asemenea, în industria cosmeticelor, în UE avem peste 3000 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 13 dintre ele. Ne putem aştepta ca, dupa semnarea TTIP-ului, odata standardele UE şi SUA armonizate, să ne vedem cu piaţa invadată de sute de astfel de cosmetice din SUA, a adăugat preşedintele Terra Mileniul III.

Mai mult, prin înlăturarea barierelor nefiscale, TTIP va putea afecta şi mediul, spulberând reglementarile prin care s-au convenit anumite grade de poluare şi se va putea răsfrânge şi asupra serviciilor publice, a mai explicat Lavinia Andrei.

“Una din îngrijorări este cea legată de serviciile publice şi posibilitatea ca aceste servicii publice să fie privatizate. Ce ar însemana asta, mai concret? Ar înseamna că serviciile publice de sănătate, spre exemplu, să fie toate privatizate, ori sunt foarte mulţi oameni care nu vor mai avea deloc acces la un spital sau la o policlinică, dacă vor fi nevoiţi să plătească suplimentar pentru aceasta.”, a declarat Lavinia Andrei, adăugând că şi învăţământul ar putea fi afectat, nu neaparat cel obligatoriu, ci cel facultativ, respectiv grădiniţele şi universităţile pe care din ce în ce mai puţini oameni şi le vor putea permite.

Deşi TTIP poate afecta în nenumărate feluri viaţa cetăţenilor ţării, autorităţile române nu au acceptat să stea de vorbă cu reprezentanţii ONG-urilor, a mai adăugat Lavinia Andrei. Reprezentanţii Coaliţiei Stop TTIP nu au fost invitaţi la discuţii iar scrisorile lor adresate Senatului, premierului, membrilor Guvernlui, preşedintelui Iohannis, etc. au rămas fără răspuns. Paradoxal sau nu, în schimb, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti i-a invitat pe reprezentanţii ONG-urilor române la discuţii.

“Nu am fost invitaţi la niciun fel de dezbatere, deşi suntem deja cunoscuţi. Mai mult decât atât. Toate scrisorile pe care le-am adresat miniştrilor, preşedintelui au rămas fără ecou. Nu am primit niciodată niciun răspuns. (…) Nimeni nu vrea să aibă un dialog cu noi, se uzează de poziţia struţului – adică să stăm ascunşi să nu spunem nimic şi poate trece. (…) O veste bună este că dacă autorităţile noastre nu au aflat despre noi, pot să vă spună că Ambasada Marii Britanii a aflat despre activităţile noastre şi ne-a făcut o propunere de a discuta pe această temă.” a declarat Lavinia Andrei.

“Cred că progresul vine tocmai din a discuta poziţiile pro şi contra pentru că nu mai aşa poţi să găseşti o metoda să progresezi într-un anumit sector”, a adaugat Lavinia Andrei.

articol preluat de pe http://epochtimes.ro/

”TTIP – un cal troian?” – felul în care Corporatia strânge laţul în jurul guvernelor. OMG-urile vor fi băgate pe gât prin tratate europene

Mult prea puţin mediatizatul Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat între UE şi SUA a fost miercuri subiectul unei conferinţe de presă organizate de Coaliţia ”Stop TTIP.” Intitulată sugestiv ”TTIP – un cal troian?”, conferinţa şi-a propus să aducă în atenţia opiniei faţa nevăzută e acestui acord comercial, pe care politicienii îl prezintă drept aducător de bunăstare, locuri de muncă şi belşug.

Este însă TTIP ceea ce pretind politicienii că ar fi?

La această întrebare au încercat să răspundă organizatorul conferinţei, Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III şi Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP.

Principalele temeri ale promotorilor campaniei STOP TTIP sunt că aceste acorduri comerciale, extrem de controversate având în vedere secretomania care le-a înconjurat, vor acorda o putere fără precedent corporaţiilor şi aceasta va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului.

Venit din Germania, ţară unde alianţa contra TTIP numără 87 de organizaţii, Jürgen Maier a prezentat câteva din motivele pentru care nemţii sunt contra tratatului UE-SUA.

“Populaţia din Germania este din ce în ce mai sceptică cu privire la acest tratat”, a declarat Jürgen Maier, precizând că cele 87 de organizaţii care se opun tratatului comercial UE- SUA fac parte asociaţii dintr-un spectru foarte larg, de la organizaţii de mediu, până la fermieri, avocaţi, sindicate, întreprinderi mici şi mijlocii etc.

în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului

Reamintim în context că în Germania, Iniţiativa Cetăţeneasca Europene împotriva TTIP a strâns peste 750.000 de semnături în trei luni de zile, iar sâmbătă, 17 ianuarie, în jur de 50.000. de persoane au luat parte la un amplu protest la Berlin, contra controversatului tratat UE-SUA.

Cel mai controversat aspect al TTIP şi CETA (tratatul UE – Canada) sunt aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

De ce se opun atâţia oameni TTIP-ului? Pentru că au înţeles că acest tratat nu este bun pentru afaceri, nu va aduce numeroase locuri de muncă, ba dimpotrivă, a argumentat Jürgen Maier.

TTIP nu este despre comerţ liber – între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate – ci despre “armonizarea reglementarilor” , a adăugat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, iar “armonizare” înseamnă practic modificarea standardelor după care funcţionăm în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.

Astfel, “dacă în UE noi avem legislaţie care intezice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.”, a explicat Maier.

Şi în industria cosmeticelor, în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului, a mai exemplificat Jürgen Maier.

“Cum credeţi că va arată această armonizare? Vom fi de acord să acceptăm să reducem numărul chimicalelor interzise de la 1300 la 650 pentru a ne armoniza cu SUA?”, s-a întrebat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, adăugând ca lumea a început să înţeleagă că în ceea ce priveşte TTIP-ul, este vorba mai puţin despre comerţ cât despre reglementări care vor da multă putere pentru corporaţii în detrimentul populaţiei.

Al doilea subiect important este cel al serviciilor publice care vor fi supuse presiunii pentru a deveni din ce în ce mai comerciale şi ar putea pierde partea de subvenţii, a subliniat Maier.

De exemplu, în SUA spitalele sunt private, pe când în UE multe spitale sunt publice şi se pune accent pe asigurarea unui pachet de servicii gratuite pentru populaţie.

În aceste condiţii, investitori americani ar putea pune presiune pe guvernele statelor UE să asigure condiţii egale pentru firmele americane şi cele de stat ceea ce se duce la două rezultate: fie spitalele private să primească subvenţii de la stat (cu alte cuvinte de la cetăţenii care cotizează la buget) fie ca unităţilor medicale de stat să li se retragă finanţarea, pentru ca americanii să nu se simtă discriminaţi.

“Este clar că nu vom avea o creştere economică şi locuri de muncă ci mai multă sărăcie în Europa, dar mai mult profit pentru multinaţionale.” a concluzionat Maier.

La rândul său, Lavinia Andrei a reamintit că România s-a confruntat deja cu situaţii în care investitori “străini”, folosindu-se de mecanisme de tip ISDS existente în numeroase contracte bilaterale de liber-schimb încheiate cu diverse state au dat România în judecată şi au câştigat. Este celebru cazul prin care România a pierdut în faţa fraţilor Micula 20% din restul acţiunilor deţinute la OMV Petrol, iar, mai nou Gabriel Resources ameninţă cu un arbitraj internaţional, dacă nu i se permite să exploateze aur cu cianuri în Apuseni. Pentru RMGC un mecanism de tip ISDS care să-i apere interesele ar fi o(altă) mină de aur, nu însă şi pentru cetăţeni.,

Dacă actualele tratate bilaterale pe care România le are cu alte state (şi care includ mecanisme) de tip ISDS pot fi eventual reziliate, nu acelaşi lucru se va putea face şi cu TTIP, pe care nu-l vom putea denunţa fără a ieşi din UE, deşi România nu a participat direct la negocierea lui.

“Tratatul a fost negociat în mare secret. De un an şi ceva ONG-urile au început să pună la dispoziţie materiale care s-au scurs către presă. Comisia Europeană a început şi ea, la presiunea opiniei publice să dea numite documente, dar SUA nu vor să facă publice negocierile, mai mult a cerut UE să nu facă publice nici către guverne anumite documente.”, a arătat Jürgen Maier.

Astfel, în ceea ce priveşte CETA, acest tratat a fost, potrivit directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, negociat timp de şase ani, în secret. După aceşti şase ani de negocieri, au fost publicate 1500 de pagini. Parlamentele ţărilor UE au o înţelegere pusă pe 1500 de pagini şi teoretic ar trebui să spună da, căci acest tratat a fost negociat cu UE, ceea ce nu înseamnă democraţie reală ci una de tip URSS, a arătat Maier.

Mai mult, acest tratat exclude practic principiul precauţiei pe care ecologiştii din Europa s-au zbătut sa îl aibă. Când vom avea acest tratat vom avea starea de fapt din SUA unde este invers, până ce un lucru nu este demonstrat că este periculos nu este interzis.”, a precizat şi Lavinia Andrei.

Sunt 30 de parlamente care vor trebui să zică da pentru aceste tratate (28 state membre, plus Parlamentul European plus legiuitorii SUA) şi sperăm ca măcar unul din cele 30 de parlamente să spună nu.”, au concluzionat organizatorii conferinţei.

Despre campania europeană STOP TTIP

Prin intermediul acestei campanii aproximativ 340 organizaţii neguvernamentale din majoritatea ţărilor UE au demarat o Iniţiativă Cetăţenească Europeană independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi neratificarea Acordului Economic şi Comercial UE-Canada (CETA). În cele trei luni de la lansare, coaliţia a adunat peste un milion două sute de mii de semnături.

Organizaţiile din România membre în Coaliţia ”STOP TTIP” sunt: TERRA Mileniul III, Salvaţi Roşia Montană, ActiveWatch România, Grupul de Intervenţie Civică, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Mining Watch România, România fără Ei, România Vie şi Asociaţia Edelvais.

video http://epochtimes-romania.com/news/ttip-un-cal-troian-felul-in-care-corporatia-strange-latul-in-jurul-guvernelor-omg-urile-vor-fi-bagate-pe-gat-prin-tratate-europene-video—229023

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

(Cosmin Ruscior) Anul 2014, cel mai fierbinte din istorie

foto captura video – rfi.ro
articol – Cosmin Ruscior – rfi.ro

articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

VIDEO INTERVIU Lavinia Andrei, militanta impotriva TTIP: Acordul de liber schimb UE-SUA ar favoriza firmele implicate in exploatarea gazelor de sist sau extragerea aurului

de Costin Ionescu

Principalul semn de intrebare legat de acordul de liber schimb negociat in prezent de UE si SUA (TTIP) este daca acesta “este despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare?”, afirma Lavinia Andrei, presedintele Terra Mileniul III, una dintre ONG-urile romanesti de mediu care se opun TTIP. Ea a discutat cu HotNews.ro despre motivele opozitiei fata de TTIP si a explicat unde vede ea legatura intre acordul aflat acum in curs de negociere si chestiuni precum Rosia Montana sau fracturarea hidraulica: in posibilele prevederi legate de litigiile stat-investitori.

Ideile pe scurt:
Care sunt principalele obiectii ale opozitiei anti-TTIP din Romania? “In primul rand, TTIP nu este de sine statator. El are legatura cu alte manifestatii organizate de ONG-uri, de societatea civila in ansamblul ei si ma refer aici la miscarea anti-fracking si la miscarea Salvati Rosia Montana. TTIP e un cadru care ar favoriza aceste firme care doresc sa faca exploatarea gazelor de sist in Romania si respectiv extragerea aurului si nu numai la Rosia Montana, pentru ca vorbim deja de mai multe perimetre care au obtinut avizele. Ar favoriza aceste firme. Iar firmele, in cazul in care nu ar primi avizele de mediu, cum se intampla deja, ar putea da in judecata statul roman si ar putea cere despagubiri foarte mari, in baza acestui acord. Mai mult decat atat, acest acord prevede un sistem de negociere a litigiilor intre firma si stat prin care firmele pot sa dea in judecata, dar nu in justitia obisnuita, ci la firme de arbitraj, care pot fi si off-shore. Va dati seama, acese firme de arbitraj nu au judecatori, au arbitri care provin din mediul economic, din mediul de business. Acestia desigur ca judeca o astfel de cauza in interesul business-ului. Si atunci toate problemele sociale, de mediu, de interes public vor fi neglijate in detrimentul profitului, practic. Aici e marea noastra ingrijorare. Chiar daca vorbim abia acum de TTIP, avem niste argumente pentru ca s-au intamplat lucruri in anii anteriori care ne-au facut sa credem ca acest acord ar fi exact cadrul care le-ar facilita acestor firme mai multe libertati. (…)”

“Sigur ca (protestul unor organizatii romanesti impotriva TTIP – n.red.) e preventiv. Avem experienta CETA. S-a negociat, s-a semnat de catre dl Barroso si de catre premierul Canadei (…) Pana atunci nimeni nu a stiut nimic. Mai mult, nici noi nu am stiut si nu am fost avizati, nu am stiut sa reactionam. Acest CETA, modul in care s-a negociat in secret a fost practic un exercitiu pentru TTIP. Or, lucrurile acestea nu mai dorim sa se intample. (…) Haideti sa vedem ce se intampla rau si ce se intampla bun cu aceste acorduri si sa incercam sa facem niste acorduri durabile, care sa fie avantajoase de ambele parti. (…) Sigur ca tratatul trezeste suspiciuni, atat timp cat in mandatul Comisiei spune ca trebuie sa fie transparent, sa fie consultari cu societatea civila. La insistentele unei organizatii, Comisia Europeana a pus la dispozitie lista cu intalnirile cu societatea civila. Sunt 130 de intalniri numai cu firme, la care niciun ONG nu a luat parte. Pot sa va spun si care sunt industriile care au participat si e evident din intalnirile acestea care vor fi sectoarele vizate – industria constructoare de masini, a otelului, IT, industria farmaceutica, alimentara. Cred eu ca daca nu punem o oarecare presiune pe conditiile acestea de transparenta si democratie – pentru ca UE ne-a invatat sa fim transparenti, democrati, sa avem o buna guvernare…”
Unde e problema, daca exista garantii date de mandatul de negociere acordat de Consiliul UE Comisiei Europene? “Garantie nu putem sa avem, tocmai procesul prin care a fost negociat acest tratat nu ne da garantia ca el va respecta toate standardele cele mai bune. Tocmai faptul ca la negocieri au participat numai companiile – de ce nu au participat si organizatiile de mediu, de exemplu? (…) Ganditi-va ca insusi faptul ca importam produse din SUA, spre exemplu, contribuie foarte mult la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, acesta (Protocolul de la Kyoto – n.red.) fiind un acord contestat de Statele Unite. (…) Aici e problema, negocierile pot sa mearga pana la un anumit moment, dupa care sa ia o alta turnura. Or, stiti, ONG-urile sunt cainele de paza al democratiei. Tocmai de aceea trebuie sa discutam acum, inainte sa fie prea tarziu. (…)”
“Putem sa ne dam cu parerea pe puncte care exista acolo (in textul TTIP – n.red.) sau ar putea sa fie acolo. Niciodata nu ai certitudinea ca ce a aparut pe surse e ultima varianta sau o varianta anterioara. De aceea tragem semnalul de alarma fata de punctele care sunt cumva… (…) [Tragem semnalul de alarma] pentru ca in clipa aceasta nici nu ai cum sa negociezi pe anumite puncte, nici nu am fost chemati la negocieri. Coalitia care s-a format la nivel european, de peste 250 de ONG-uri, a vrut sa aiba un punct de vedere, noi am cerut sa deschidem o initiativa cetateneasca europeana (…), am facut cererea si ne-a fost refuzata, pe motiv ca CE nu are atributii legale in privinta acestui tratat transatlantic. Daca Comisia are atributii de negociere, atunci ar trebui sa aiba atributii legale in ceea ce priveste initiativa cetateneasca europeana. (…)”
Stie autoritatea – institutie, persoana – care poarta responsabilitatea pentru transmiterea pozitiei Romaniei in privinta negocierilor TTIP? “Statele membre nici nu au fost intrebate. Totul se desfasoara la nivelul Bruxelles-ului. (…) Se negociaza prin intermediul Comisiei Europene, daca se ajunge la un acord acesta trebuie votat in Parlamentul European, dupa care acordul intra in functiune provizoriu, se spune, urmand ratificarea din partea celor 28 de state membre. Daca unul dintre statele membre nu ratifica – proces care de regula dureaza cativa ani – nu stim ce se intampla cu acest acord. (…) Punctele de vedere (ale Romaniei cu privire la negocierile TTIP – n.red.) ar trebui sa le ia seful statului, pentru ca el este cel care merge la intalnirile Consiliului. (…)”
Au avut ONG-urile discutii cu europarlamentari sau parlamentari romani pe tema TTIP? “Noi am desfasurat o campanie in perioada alegerilor europarlamentare, am trimis catre toti candidatii, toti care proveneau din partide politice, o scrisoare cu ingrijorarile noastre si le-am cerut punctul de vedere inclusiv pe subiectul TTIP. Vreau sa va spun ca am primit foarte putine raspunsuri, de cele mai multe ori am primit de la candidatii care erau sub pragul de eligibilitate. Pozitiile in marea majoritate au fost foarte pozitive cu privire la TTIP, dar fara argumente. Altii ori au recunoscut ca nu stiu ce este acest TTIP, ori au evitat sa raspunda la aceasta intrebare. Perceptia mea este ca se cunoaste foarte putin, chiar la nivel de parlamentari europeni, nu mai zic de Parlamentul Romaniei, despre acest acord si care ar fi efectele lui.”
Prima iesire in public ca organizatii ale societatii civile ingrijorate de TTIP, a fost semnarea initiativei cetatenesti europene? “Da. (Deci ati trecut direct la protest, sarind faza dezbaterilor?) Nu mai era timp de asteptat, daca ma intrebati pe mine. (…) Avand in vedere ce s-a intamplat cu CETA, ne-am dat seama ca nu mai e timp sa mai deschidem dezbateri publice, era timpul sa actionam. Asa am considerat.”
“Nu am pretentia ca (in Romania – n.red.) exista o masa critica de oameni care cunoaste acest subiect. Singurul lucru care ne-a determinat sa mergem impreuna (pe doua subiecte, fracturarea hidraulica si TTIP, la protestul de sambata – n.red.), ca organizatii care ne ocupam unele de anumite aspecte, altele de alte aspecte (…) a fost sa aducem informatia catre cetateni, sa le explicam care este legatura intre fracturarea hidraulica si TTIP, intre Rosia Montana si TTIP. Sa spunem ca e o gandire strategica pentru a face cat mai cunoscut acest subiect. (…)”
Despre prezenta redusa la protestele anti-TTIP de sambata, din Bucuresti si alte orase europene: “Cred ca nu s-a copt problema. (…) Pentru orice subiect, pentru a creste are nevoie de timp – de informare, de educare, de constientizare. E destul de greu sa aduci in atentia publica. Daca fracturarea sau Rosia Montana erau subiecte care afectau direct cetateanul – proprietatea privata, lipsa de apa, alte resurse – TTIP e un subiect abstract. Nu ma astept ca oricine sa il poata intelege. Plus, mandatul de negociere e atat de frumos – o sa respectam toate standardele… Trebuie sa vezi si scaparile, portitele lasate deschise si cine ar putea intra pe aceste portite.”
“Chiar ne trebuie acest TTIP? Ce piedici exista intre SUA si UE sa faca comert si investitii? Eu nu am intalnit pana acum. (…) Ce ne opreste sa reducem direct tarifele, de ce ne trebuie neaparat un anumit acord? UE si SUA sunt cele mai mari blocuri economice. Impotriva cui ne aliem? (…) Tocmai aici e semnul de intrebare despre tratat: este el despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare? Trebuie sa ne uitam foarte atent. (…)”
Despre argumentatia ca cei care se opun TTIP ar sprijini pozitiile Rusiei sau Chinei, care s-ar opune acordului UE-SUA: “Sunt invatata cu astfel de acuzatii. Raspunsul este ca nu sprijinim nici pozitia Chinei, nici a Rusiei. Noi avem o pozitie foarte clara de a sprijini mediul. Suntem interesati sa facem cum e mai bine pentru protectia mediului, a cetateanului. In rest, e prea putin relevant pentru mine daca unii vor spune ca sprijinim Rusia sau China. Sa va spun un alt lucru – si aici e marele meu semn de intrebare, pentru ca am citit multe declaratii in sensul “uite conflictul din Ucraina-Rusia, de aceea ne trebuie acest TTIP”. Personal imi pun intrebarea: de ce suntem membri NATO? Sau NATO a venit la pachet cu un acord in care sa dam ceva in schimb? Conflictul Rusia-Ucraina si faptul ca este la granita noastra, desigur ca sunt ingrijorata de aspectul acesta, partea aceasta de securizare a frontierelor nu cred ca trebuie sa aiba legatura cu partea comerciala si economica. E alta intelegere, alt acord. Nu le vad la pachet.”

articol preluat de pe http://economie.hotnews.ro/