Articole

Kovesi anunță o măsură drastică ce îi vizează pe toți arestații preventiv

articol – Cristian Petcu – psnews.ro

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei propunerile instituţiei pe care o conduce de modificare a legii fundamentale.

DNA propune modificarea perioadei de reținere de la 24 de ore la 72 de ore, invocând în acest sens practica majorităţii statelor europene, unde perioada de reţinere este de 48 sau de 72 de ore.

Totodată, în documentul transmis comisiei de către Laura Codruţa Kovesi, DNA propune modificarea Constituţiei astfel încât „imunitatea parlamentară să se limiteze strict la declaraţiile politice”, notează rtv.net.

DNA consideră necesară amendarea legii fundamentale şi în privinţa miniştrilor penali.

Astfel, se arată în documentul trimis la Parlament, trebuie „eliminată condiţia unei cereri formulate de autoritatea executivă sau de cea legislativă pentru tragerea la răspundere penală a unui ministru suspectat de săvârşirea unei infracţiuni”.

„Această atribuţie trebuie să rămână în domeniul exclusiv al autorităţii judecătoreşti”, precizează DNA.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră de asemenea că perioada de reţinere ar trebui să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă. Propunerea CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României.

articol preluat de pe http://psnews.ro/

Cristian Pârvulescu, reacții virulente față de modificările propuse de Kovesi: ”Asistăm la un asalt asupra drepturilor omului de nedescris”

foto – psnews.ro
articol – Cristian Petcu

În cursul zilei de luni, în spațiul public, a apărut un document semnat șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, în care regăsim două propuneri controversate de modificare a Constituției în sensul în care arestul preventiv să fie mărit de la 24 la 72 de ore și respectiv limitarea imunității parlamentare doar la declarații politice.

Pornind de la aceste două propuneri făcute de Direcția Națională Anticorupție, PSnews.ro l-a contactat pentru un punct de vedere pe profesorul Cristian Pârvulescu, președintele asociației Pro Democrația.

Politogul a punctat pentru PSnews.ro că, în primul rând, nu știe în ce calitatea DNA face astfel de propuneri și că din punctul său de vedere, DNA, alături de CSM, par să își depășească binișor prerogativele constituționale.

Cristian Pârvulescu a mai precizat că există o problemă serioasă în ceea ce privește principiul separației puterilor în stat și s-a întrebat dacă în România există ”puteri sau autorități”.

”Totul este drastic, nu numai propunerile DNA pe care nu știu în ce calitate le face, dacă mă întrebați. Dar și propunerile CSM care, din punctul meu de vedere, își depășește binișor prerogativele constituționale arată că în România avem, în momentul de față, o dezechilibrare a raporturilor între puteri, o dezechilibrare care a fost evidențiată și de ultima decizie a Curții Constituționale publicată vineri și care de atunci a făcut prima pagină a presei. De ce? Pentru că acolo este evident o tensiune constituțională între puteri și autorități în stat.

Dacă veți citi decizia Curții Constituționale, veți vedea că, deși începe prin citarea art. 1 alin. 4 din Constituție care introducea în 2003 principiul separației puterilor în stat, în momentul în care se pune problema conflictului dintre Justiție, Înalta Curte și ministerul Public și Senat, se vorbește despre autorități.

Deci, avem o problemă serioasă din acest punct de vedere. Avem puteri sau avem autorități în acest stat? Puterile și autoritățile sunt diferite și am să vă explic de ce. Autoritatea se exercită în numele unei puteri iar în 1991 în viziunea constituționaliștilor de atunci, a adunării constituante, puterea era emanată la popor și era exercitată de președinte, prin intermediul autorităților. Din 2003 lucrurile s-au schimbat. Există separația puterilor în stat. Ei, și dacă există separația puterilor în stat, DNA ce putere reprezintă? DNA reprezintă puterea executivă. Parchetul reprezintă Justiția. Ministerul Public, așa cum îl veți găsi în Constituție, reprezintă interesul Executivului și după cum foarte bine știți, DNA funcționează în cadrul ministerului Public, nu este puterea judecătorească.

Ca urmare, cererile DNA, din punctul meu de vedere, sunt, dincolo de aspectul evident securitar al lor, faptul că denotă o viziune ultra conservatoare în ceea ce privește societatea în care reținerea și arestarea sunt instrumente principale, care din punctul meu de vedere, pun în discuție drepturi esențiale ale omului, unul dintre ele este dreptul la libertate. Noi trebuie să protejăm drepturile și libertățile cetățenești. Viziunea cu care vine DNA este o viziune conservatoare în care drepturile trebuiesc limitate la maximum, pentru că oamenii sunt suspecți. Oamenii, eu, dumneavoastră, cei care ne vor citi, suntem suspecți. Și pentru că suntem suspecți, organele care exercită controlul trebuie să aibă la dispoziție un timp suficient pentru a ne verifica.”, a precizat liderul Pro Democrația într-o reacție oferită pentru PSnews.ro.

cititi mai mult pe http://psnews.ro/exclusiv-cristian-parvulescu-reactii-virulente-fata-de-modificarile-propuse-de-kovesi-asistam-la-un-asalt-asupra-drepturilor-omului-de-nedescris/

Kovesi: Imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet. E o aplicare preferenţială a legii

foto si articol – Mediafax

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, afirmă că imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet, apreciind că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei şi că este o aplicare preferenţială a legii, prin care se creează discriminări faţă de restul populaţiei.

Codruţa Kovesi a spus, miercuri seară, la Digi24, că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiţiei, ea criticându-i pe parlamentari pentru că fac scut în jurul colegilor lor care au probleme cu legea, blocând actul de justiţie.

”Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiţia sau să se substituie justiţiei (…) Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc (…) Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferenţial în favoarea parlamentarilor. Un cetăţean care nu e parlamentar şi care comite acelaşi gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupţie pentru că Parlamentul poate proteja şi nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferenţială a legii”, a spus procurorul-şef al DNA.

Referindu-se la actuali sau foşti miniştri, care nu pot fi nici urmăriţi penal fără un aviz al Parlamentului, Laura Codruţa Kovesi a amintit de cazurile foştilor miniştri Daniel Chiţoiu şi Laszlo Borbely, în care acest aviz nu a fost dat.

”Era o suspiciune, se putea confirma sau infirma. Noi nici nu am putut face o verificare pentru că nu am primit aviz. Anchetele sunt blocate”, a menţionat procurorul şef al DNA.

Kovesi a explicat şi de ce dosare din 2012 sau 2013 se soluţionează acum, spunând că un procuror lucrează şi la peste 100 de dosare anual şi precizând că de la începutul acestui an s-au înregistrat 1.500 de dosare noi la DNA, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut au fost peste 1.200 de dosare.

”Nu este o creştere spectaculoasă, având în vedere că într-un an de zile procurorii din DNA au de soluţionat în jur de 9.100 de dosare”, a spus Laura Codruţa Kovesi.

De asemenea, Kovesi i-a răspuns preşedintelui Klaus Iohannis, care se întreba retoric cum de nu a verificat nimeni în ultimii ani acuzaţiile de corupţie la adresa unor politicieni şi spunea că este ”bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea”.

”Eu pot să răspund pentru ce am făcut în ultimii doi ani, de când conduc Direcţia Naţională Anticorupţie. Sunt dosare cu persoane publice, cu persoane importante implicate, în ultimii doi ani. În mod constant au fost astfel de dosare, nu este o noutate. Şi în 2013, şi în 2014 au fost dosare cu miniştri, cu parlamentari, cu magistraţi, cu preşedinţi de consilii judeţene, cu primari (…) Ceea ce este interesant este faptul că foarte multe persoane vin şi denunţă fapte comise în urmă cu unu sau doi ani de zile sau după ce o anumită persoană îşi pierde funcţia publică, pentru că au mult mai mult curaj să facă acest lucru. Sunt situaţii în care dosarele au fost înregistrate în DNA în anii anteriori şi s-a lucrat pentru a se strânge probele necesare în vederea luării unor măsuri preventive”, a mai spus Codruţa Kovesi la Digi24.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/kovesi-imunitatea-parlamentarilor-ar-trebui-eliminata-complet-e-o-aplicare-preferentiala-a-legii-14114448

Kovesi cere încuviințarea reținerii și arestării deputatului Marko Attila Gabor, în dosarul ANRP

Foto: (c) Mihai POZIUMSCHI / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, editor: Cristina Tatu)

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a solicitat procurorului general sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila Gabor, acuzat de trei infracțiuni de abuz în serviciu în dosarul ANRP.

Este pentru a doua oară când Direcția națională Anticorupție solicită reținerea și arestarea preventivă a lui Marko Attila Gabor, deputatul părăsind între timp teritoriul României, fiind, după ultimele informații, în Ungaria.

“Anterior Camera Deputaților a încuviințat arestarea preventivă a inculpatului Marko Attila Gabor pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, într-un alt dosar penal (comunicat nr. 1808/VIII/3 din 15 decembrie 2014), față de care procurorii anticorupție au dispus disjungerea și continuarea cercetărilor în prezenta cauză, în care cercetările au fost extinse și cu privire la infracțiunile menționate mai sus. Din ansamblul activităților desfășurate până în prezent, a rezultat că inculpatul se sustrage activităților de urmărire penală, părăsind teritoriul României”, precizează DNA într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, la data de 12 ianuarie, Guvernul României — ANRP a sesizat DNA cu privire la faptul că, în decursul anului 2009, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), control ce a avut ca obiect fundamentarea și utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în anul 2008, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.

În cursul anului 2008, Marko Attila Gabor, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a emis în cazul a trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire.

Astfel, la data de 4 decembrie 2008, membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Neculai Nistor, în dosarul înregistrat sub. nr. 8745/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafață de 55.390 metri pătrați de 84.546.000 lei (1.526 lei/metru pătrat), prin supraevaluarea acestuia cu suma de 13.127.430 euro, echivalentul a 48.399.522 lei, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale de către două persoane.

La 10 noiembrie 2008, membrii Comisiei au aprobat raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Drulă Dorin Cornel, în dosarul de despăgubire înregistrat sub nr. 26600/CC/2006, prin care a fost stabilită o valoare a terenului de 1.535 metri pătrați și construcție demolată de 2.137.636 euro, respectiv 7.851.965 lei, prin supraevaluarea acestora cu suma de 1.730.554 euro, echivalentul a 6.510.865 lei, prejudiciind cu această sumă bugetul de stat și facilitând obținerea unor avantaje patrimoniale necuvenite de către o persoană.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/justitie/2015/03/26/alerta-kovesi-cere-incuviintarea-retinerii-si-arestarii-deputatului-marko-attila-gabor-in-dosarul-anrp-16-27-37

Kovesi: Recuperarea prejudiciilor ar putea descuraja corupţia. Scopul pedepsei ar fi astfel atins

Imagine: Mediafax Foto / Octav Ganea
articol de Andrei Dumitrescu – Mediafax

Recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive ar putea să descurajeze corupţia, iar scopul pedepsei penale ar fi şi astfel atins, a declarat, marţi, procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, precizând că peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate.

Întrebată, înainte de a intra la bilanţul Ministerului Public, dacă modelul francez este cea mai bună variantă pentru noua structură care va fi înfiinţată pentru confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, Codruţa Kovesi a spus: “Modelul francez este un mod eficient, prin ceea ce ne arată datele statistice publicate de această instituţie. Noi susţinem orice formulă legislativă sau instituţională care va duce la confiscarea efectivă a bunurilor indisponibilizate şi faţă de care s-a dispus confiscarea”.

Şeful DNA a subliniat că este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii.

“Aşa cum am spus şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate. Sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor sau ar putea fi folosiţi în alte variante. Este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii care, repet, sunt luate prin hotărâri definitive şi trebuie executate. Astfel, ar putea fi descurajată corupţia, iar scopul pedepsei, care nu este doar represiv, ci este şi unul preventiv, ar fi atins”, a mai spus Kovesi.

Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită “Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

Pentru înfiinţarea noii structuri, autorităţile române iau în calcul să urmeze modelul francez, în condiţiile în care în Franţa există deja o instituţie similară.

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin procedurile de valorificare.

Din punct de vedere statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/kovesi-recuperarea-prejudiciilor-ar-putea-descuraja-coruptia-scopul-pedepsei-ar-fi-astfel-atins-13960769

Kovesi acuză presiuni politice pentru abandonarea unor cazuri de corupţie

de Valentin Vidu – Mediafax

Presiunea politică exercitată asupra procurorilor pentru a abandona cazuri pe care le anchetează a crescut în contextul în care sunt vizaţi oficiali de la vârf, însă rezistenţa procurorilor a crescut, spune şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi într-un interviu acordat Reuters.

Însă fosta jucătoare de baschet, în vârstă de 41 de ani, nu pare îngrijorată, notează agenţia. “Rezistenţa procurorilor la asemenea presiuni a crescut”, a declarat miercuri cel mai tânăr procuror general din istoria României şi prima femeie care a deţinut acest post, anterior.

“Presiunea va continua atât timp cât investigăm asemenea cazuri”, a spus ea.

În opinia sa, “este important ca membrii clasei politice să ajungă la o anumită maturitate politică şi să înţeleagă că tot ceea ce vor procurorii este adevărul, în cazuri, şi că nu avem alte interese”, a subliniat Kovesi pentru Reuters, care notează că DNA se bucură de un succes atât de mare în ţară, încât echipaje de televiziune sunt staţionate permanent în faţa instituţiei, aşteptând următorul politician, om de afaceri sau judecător vizat.

Anchetarea cumnatului şi socrului premierului, unor miniştri şi liderului unui partid mediu ţin titlurile presei locale, notează agenţia, adăugând că eforturile celor peste 100 de procurori au dovedit că numeroase contracte de stat sunt acordate în schimbul unor favoruri sau mitei, iar şapte procente dintre parlamentarii aleşi în 2012 au fost condamnaţi sau sunt anchetaţi pentru corupţie. DNA a obţinut 1.138 de de condamnări anul trecut, investigând şi obţinând condamnarea unor oameni despre care cândva se credea că erau de neatins.

Odată cu presiunile au crescut şi criticile formulate de către politicieni, mai scrie agenţia, citând ca exemplu acuzaţii lansate în ianuarie de un fost candidat la preşedinţie, în prezent investigat, potrivit cărora Kovesi datorează funcţia influenţei unui oficial de rang înalt din serviciile secrete. Şefa DNA a respinsa afirnmţiile ca defăimătoare.

Însă, anul trecut, în afară de politicieni şi oameni de afaceri au fost încarceraţi pentru corupţie şapte judecători şi 13 procurori, iar un fost judecător de la Curtea Constituţională a fost acuzat, anul acesta, că face parte dintr-o grupare infracţională organizată şi că a acceptat ca mită un automobil marca BMW şi două rochii pentru soţia sa. De asemenea, procurorul şef însărcinat cu lupta împotriva criminalităţii organizate este investigat, mai notează Reuters.

România a început să implementeze reforme în sistemul său judiciar în 2004 – când independenţa magistraţilor a fost garantată pentru prima dată -, pe când aspira să adere la Uniunea Europeană (UE). Procurorii au câştigat experienţă, în timp ce politicienii se plângeau în presă de “vâmătoare de vrăjitoare”. În prezent, DNA se bucură de un adevărat cult în rândul tinerilor şi are un nivel de încredere de două ori mai mare decât Guvernul, scrie Reuters.

“Legile sunt modificate constant şi există unele îngrijorări că unele modificări ar putea afecta sau chiar bloca reforma judiciară”, a declarat Kovesi pe această temă pentru Reuters, referindu-se la încercări de consolidare a imunităţii parlamentare sau de slăbire a sistemului judiciar.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/kovesi-acuza-presiuni-politice-pentru-abandonarea-unor-cazuri-de-coruptie-13853124

DNA face minuni. Kovesi: Nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate

autor Flori Mladin

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a vorbit miercuri, în cadrul Conferinţei “Anti-corruption Sustainability în România”, organizată de Centrul Român de Politici Europene, despre activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, subliniind că nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate, iar procentul de condamnări de al instituţiei pe care o conduce este mult mai mare decât al altor state.

“Nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate. Procentul de condamnări de peste 90% al DNA este mult mai mare decât al altor state”, a declarat Kovesi, adăugând că, în cazul dosarelor complexe, un singur procuror nu poate instrumenta mai multe dosare într-un an – un exemplu în acest sens este dosarul Microsoft, sau cel al retrocedărilor de terenuri.

“Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că în acest an doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a mai declarat şefa DNA, citată de hotnews.ro.

Comparativ cu anii anteriori, numărul de sesizări/denunţuri pe care procurorii le primesc de la cetăţeni a crescut cu circa 63% a declarat Kovesi, considerând că acest lucru denotă gradul de încredere al populaţiei în DNA:

“Până în acest moment al anului 2014 am primit 1.684 sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. Te adresezi unei instituţii numai dacă ai încredere în ea şi ştii că există o şansă rezonabilă să primeşti soluţia corespunzătoare. În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor/denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice (altele decât serviciile de informaţii).”

Codruţa Kovesi s-a referit şi la problema numirii procurorilor şefi din Ministerul Public, în contextul implicării ministrului Justiţiei şi a preşedintelui.

“Din discuţiile care au fost în ultimii ani, în spaţiul public, cu privire la modalitatea de numire a procurorilor în funcţiile de conducere importante din Ministerul Public, întotdeauna a existat o suspiciune cu implicarea ministrului Justiţiei şi implicarea preşedintelui României în procedura de numire, că nu este o procedură care să asigure toate garanţiile de independenţă cu privire la stabilitatea instituţiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a oricărei structuri de parchet din Ministerul Public”, a declarat Kovesi.

La conferinţă au mai participat preşedintele ales Klaus Iohannis, reprezentanţi ai Fundaţiei Konrad Adenauer, precum şi ai Ambasadei Marii Britanii în România.

 articol preluat de pe http://epochtimes.ro/

Kovesi, despre marile dosare DNA, valul de denunturi si SRI: EADS a fost detonat. Putem sa ne asteptam la orice

ziare.com

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt, a declarat procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu in exclusivitate pentru Ziare.com, Laura Codruta Kovesi a explicat cum au decurs cercetarile contractelor cu licente Microsoft si a dat detalii despre investigarea contractelor cu EADS: “s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare. (…) Avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate depaseste 1 miliard de euro”.

Procurorul sef DNA ne-a spus de ce nu au fost facute inca invinuiri in dosarul EADS, a vorbit despre valul de denunturi care ajung la procurorii anticoruptie, dar si despre limitele anticoruptiei: “Doar arestand nu o sa eliminam coruptia”.

Kovesi cere sediu nou, mai multi bani si procurori pentru DNA: “Nu ne oprim!”

Multi au fost surprinsi de ofensiva anticoruptie fara precedent din ultima vreme si au asociat-o cu campania electorala. Exista o legatura?

DNA a avut o activitate constanta tot anul. Nu a fost un numar mai mare sau dosare mai complexe instrumentate doar in campaniile electorale.

In campania pentru europarlamentare am fost acuzati ca am lasat motorul relaxat, desi numarul de dosare instrumentate a fost aproximativ egal din februarie in mai. Deci nu era adevarat. Acum am fost acuzati ca am accelerat. E doar o chestiune de perceptie.

Va dau date statistice. DNA a derulat cele mai multe actiuni in iunie si iulie, cand nu era campanie. In data de 4 iunie am avut 11 actiuni intr-o zi, la fel am avut in 28 mai. Nu aranjam noi cand vin denuntatorii, cand se ia mita, cand sunt trucate licitatiile. Actiunile se declanseaza strict pe baza probelor si a investigatiilor derulate.

Veti continua in acelasi ritm?

Da, cu siguranta. Este ritmul impus de un an si jumatate. Sunt peste 4.800 de dosare in lucru

Cum va explicati totusi ca DNA nu a fost niciodata mai activ decat in acest an. Tot o perceptie?

E o realitate, nu e o perceptie. In 2013 am format o noua echipa manageriala, ma refer la procurorii sefi adjuncti, la sefi de sectie, sefi de servicii teritoriale, au fost implementate noi metode de management, prioritizare, s-au ocupat posturile vacante. Mult timp au fost procurori care nu doreau sa lucreze la DNA, acum sunt foarte multi care doresc acest lucru.

Cresterea increderii populatiei in ceea ce facem a crescut si numarul denunturilor cetatenilor si am deschis noi dosare cu persoane importante.

Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt.

Procurorii au inteles ca stabilitatea si independenta DNA pot fi pastrate doar daca ne facem treaba. Activitatea sustinuta a fost facuta pentru a ne pastra stabilitatea si independenta si pentru a ne realiza scopul legal – lupta cu coruptia la nivel inalt.

Sunteti ingrijorata pentru stabilitata si independenta DNA?

Este o ingrijorare permanenta cand vedem ca persoane importante in stat ataca DNA din cauza anchetelor pe care le avem. Exista o temere ca s-ar putea face modificari legislative in privinta competentelor, organizarii DNA, a statutului procurorilor. Sa vedem daca in viitor aceste temeri vor mai exista.

In Parlament au avut loc evolutii spectaculoase, s-au ridicat imunitati. V-au diminuat ingrijorarea?

Pentru noi sunt semnale bune, un pas inainte. In acest an am cerut incuviintarea arestarii pentru 5 deputati si un senator si incuviintarea urmaririi penale pentru 10 fosti ministri si un ministru in functie. Niciunul dintre avize pentru arestare nu a fost aprobat. Faptul ca acum s-au dat avize este un semnal pozitiv.

Mai vin dosare grele, cu prejudicii mari si functii inalte, in urmatoarea perioada?

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Activitatea noastra nu se va opri, poate doar in perioada Sarbatorilor, dar nici atunci nu e sigur. Vom continua in acelasi ritm, cu aceeasi eficienta, daca nu vor interveni schimbari legislative sau de alta natura. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient.

Dosarul Microsoft v-a fost servit de FBI, dupa cum s-a afirmat?

Ancheta Microsoft este una romaneasca facuta de DNA. In acest dosar au fost primite mai multe denunturi, au fost si sesizari din oficiu in baza carora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte stransa cu SRI. Nu a fost o ancheta coordonata de autoritati sau o agentie straine.

In cadrul dosarului au fost activitati de cooperare cu diverse agentii de pe teritoriul SUA si, in special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicatii de natura penala in dosar, dimpotriva a furnizat foarte multe informatii utile anchetei.

Am avut activitati de cooperare si cu autoritati din Europa. Cumva putem spune ca este o ancheta internationala, dar activitatile principale de sesizare din oficiu si administrare a probelor au fost facute de DNA in cooperare cu SRI.

FBI nu a facut o sesizare oficiala, nu a transmis informatii oficiale in aceasta ancheta. E posibil ca intr-o ancheta paralela derulata de aceasta agentie americana sa fi fost informatii tangentiale utile cauzei, dar nu de la FBI a plecat ancheta.

Cand a inceput colaborarea cu agentiile americane?

In urma cu cativa ani si s-a definitivat foarte bine pe parcursul acestui an. Cele mai multe informatii au fost obtinute anul acesta.

Dosarul a fost deschis in 2010. S-a lucrat constant in el din 2010 in 2014?

Va pot spune ca s-a lucrat constant din 2013 pana acum. In vara lui 2013 dosarul a fost repartizat unui procuror si unui colectiv de politisti care au avut ca prioritate principala finalizarea anchetei, am incercat degrevarea procurorului de caz de alte activitati, s-au intensificat toate comisiile rogatorii pe care le aveam cu autoritatile din alte state.

Un rol important l-a avut faptul ca au venit persoane sa denunte fapte in acest dosar.

Este deja un fenomen numarul denunturilor?

Pot sa spun doar ca numarul denunturilor este cu mult mai mare, numarul martorilor care au incredere sa spuna adevarul la DNA este mult mai mare, la fel numarul avocatilor care isi indeamna clientii sa colaboreze. Nu degeaba legiuitorul a prevazut posibilitatea sa fii iertat de pedeapsa daca denunti si facilitezi tragerea la raspundere a unor persoane care au comis fapte de coruptie.

Au existat comisii rogatorii si inainte de 2013 in dosarul Microsoft?

Din cate stiu eu, nu.

S-a vorbit mult despre dosarul EADS. Cand il “detonati”?

Este, intr-un fel, “detonat”, ca sa folosesc expresia dvs. In acelasi dosar care vizeaza si licentele Microsoft sunt verificate si contractele denumite de presa EADS. Au fost incheiate in aceeasi perioada de timp. Nu avem doua dosare diferite, Microsoft si EADS. Avem un singur dosar in care sunt verificate toate aceste contracte.

Pe contractele care au vizat licentele Microsoft deja au fost facute invinuiri, ceea ce nu s-a reusit si pe contractele cu EADS, urmare a modului in care e administrat probatoriul. In acest dosar cu EADS s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt in procedura unor perchezitii informatice. Deci au fost stranse multe date si informatii.

Pe aceste contracte cu EADS avem comisii rogatorii in derulare cu colegi din statele europene si trebuie sa ne coordonam si cu ei. Nu am derulat anumite activitati pana in prezent, pentru ca asa a fost cursul anchetei, nu pentru ca nu ne-am fi dorit. De obicei, cand sunt cazuri in cooperare cu alta autoritate judiciara din strainatate, scopul principal e sa te coordonezi in ancheta, daca ea se deruleaza in alt stat si in Romania.

Se lucreaza ritmic, avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Nu ne intereseaza calitatea si numarul persoanelor care vor fi invinuite. Procurorii DNA vor continua acest dosar, vom strange toate probele si vom stabili adevarul cu privire la incheierea acestor contracte.

Cat de mare e prejudiciul in contractele EADS?

Suntem in evaluare. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate in acest dosar depaseste 1 miliard de euro. Nu inseamna ca atat este si prejudiciul. Il vom stabili dupa ce stabilim valoarea reala a contractelor. In cazul licentelor Microsoft, valoarea suspectata de procurori ca fiind obiect al infactiunilor de mita si trafic de influenta este in jur de 60 de milioane de euro, dar prejudiciul efectiv este inca in evaluare.

Fata de persoanele urmarite penal au fost dispuse masuri asiguratorii. Suntem in procedura indisponibilizarii tuturor bunurilor mobile, imobile, identificarii conturilor din tara si strainatate in vederea indisponibilizarii banilor. Deci exista preocupare si pentru recuperarea prejudiciilor.

In cazul Microsoft sunt implicati 9 ministri. Sa ne asteptam ca filiera EADS a marelui dosar sa aduca alte nume mari, sub aspectul functiilor desigur?

Putem sa ne asteptam la orice. Daca din investigatie va rezulta ca persoane cu functii importante au fost implicate in fapte de coruptie sau fapte conexe unor fapte de coruptie, da, ne putem astepta si la acest lucru.

Au fost facute presiuni asupra DNA pentru accelerarea sau incetinirea partii EADS din dosar?

Nu presiuni directe. N-a sunat cineva la mine sau la procurorii de caz. Nu cred ca-si permite cineva asa ceva. N-au existat nici presiuni publice pe acest subiect. Au fost unele opinii pro si contra anchetelor sau ritmului, dar aceste opinii nu ne intereseaza si nu ne impresioneaza. Administram probele in ritmul impus de ancheta.

Noi nu lucram cu zvonuri, cu presupuneri, noi trebuie sa stangem probe si sa dovedim fapte penale. Este posibil sa avem indicii despre persoane care ar fi primit mita, de exemplu, dar trebuie sa dovedim acele informatii si pana nu le dovedim nu putem sa facem declaratii si sa ne hazardam in presupuneri.

Majoritatea persoanelor care au semnat contracte in licentele Microsoft e posibil sa apara si in partea de EADS, sunt ministere care apar si intr-o parte si in alta, ca semnatari ai contractelor sau avand o contributie pentru incheierea lor. De aceea, dosarele sunt lucrate impreuna.

Ati mentionat de mai multe ori colaborarea cu SRI. S-a discutat mult, adesea suspicios, despre aceasta colaborare. Au fost voci care v-au numit “divizia penala a SRI”. Care este relatia dintre cele doua institutii?

Este o relatie institutionala, bazata pe prevederile legale, de cooperare foarte buna. SRI este principalul nostru partener in ceea ce priveste alimentarea DNA cu informatii despre fapte de coruptie. Alte servicii de informatii din Romania nu ne transmit informari despre fapte de coruptie sau ni le transmit intr-un numar relativ mic ori sunt informatii nu extrem de importante in activitatea noastra.

Colaborarea cu SRI se desfasoara pe mai multe paliere prevazute atat in lege, cat si in protocolul incheiat de Ministerul Public. Daca este o vina sa colaborezi cu o institutie a statului, imi asum aceasta vina. Nu e o rusine sa colaborezi cu o institutie a statului, e o rusine sa colaborezi cu infractorii. Faptul ca avem o cooperare buna si eficienta, care se vede din dosarele finalizate, este un lucru bun pentru Romania.

Sa existe suspiciuni cand procurorii colaboreaza cu politicenii si infractorii, nu cand colaboram cu o institutie a statului reformata si profesionista. N-am sa pot bloca ancheta unui procuror pentru ca informatia mi-a fost furnizata de SRI.

Cred ca exista o suparare pentru unii ca aceste doua institutii lucreaza foarte bine in prezent, sunt unite in lupta cu marea coruptie, dar este o colaborare eficienta pe care dorim sa continuam in acelasi ritm si acelasi fel. Mentionarea in comunicatele DNA este o chestiune de colegialitate si de recunoastere a efortului celorlalte institutii, SRI, structuri ale MAI, ANI. Niciodata un procuror singur nu va reusi sa finalizeze un dosar.

Vorbeati de colaborarea procurori – infractori. Interceptarea lui Dumitru Iliescu a scos la iveala ca aveati o “cartita” si un procuror cel putin neglijent cu dosarele. Ati declansat anchete penale?

Da. Imediat ce am luat la cunostinta. Ancheta e in curs. Nu avem retineri sa investigam asemenea fapte. Dimpotriva. Cand vom finaliza anchetele le vom face publice.

O parte a presei a fost suspicioasa dupa ce procurorul Mariana Alexandru s-a pensionat brusc in septembrie in timp ce ancheta Gala Bute.

A fost o decizie personala a dnei procuror dupa o cariera lunga in Ministerul Public. Daca cineva are suspiciuni, poate oricand sa o intrebe de ce a plecat. Pot sa va spun ca in dosarul Gala Bute dna procuror nu a lucrat singura, ci impreuna cu un alt procuror.

Acum in acest dosar lucreaza doi procurori si doi politisti, audierile si activitatile au continuat. Se lucreaza ritmic, se administreaza probe. Nu a fost pus intr-o arhiva ca sa fie uitat. Sa asteptam solutia finala pentru a vedea daca s-a lucrat temeinic sau nu.

Modelul marii coruptii este cel pe care ni l-a aratat dosarul Microsoft? Cativa papusari in spate, aceiasi, si diferite marionete politice din toate partidele in fata.

Este o tipologie a comiterii unor fapte de coruptie. Am sesizat ca in multe dosare care privesc fapte de achizitii publice sau licitatii trucate, exista o relatie intre cei care detin functii importante si anumiti oameni de afaceri. In anumite zone, in anumite orase, doar o anumita firma castiga intotdeauna licitatiile, doar ea putea sa cheltuiasca banul public.

In ultima perioada am observat sa se interpun persoane apropiate functionarului public sau omului de afaceri, unii stiu la ce sunt folositi, isi folosesc conturile, anumite proprietati.

Dar putem sa arestam in fiecare an decidentii din institutiile statului si oameni de afaceri, problema ramane. Este important sa fie analizate hotararile de condamnare pentru identificarea vulnerabilitatilor in zona achizitiilor publice si sa se ia masuri de prevenire. Doar arestand nu o sa eliminam coruptia in domeniul achizitiilor publice.

Ati sesizat o inhibare a coruptiei sau mai degraba o rafinare a metodelor de furt?

Mai degraba o rafinare. O preocupare majora pentru a disimula, a secretiza anumite activitati. Mi-e greu sa explic de ce persoane care se stiu vizate de DNA continua sa comita fapte penale. Se stie ca DNA e cu ochii pe toate contractele si totusi se cere si se da mita in continuare.

Abordarea de tipul: “DNA nu are timp sa se ocupe de noi” nu cred ca e una potrivita.

Nu sunt mai destepti decat noi! Oricine comite fapte de coruptie poate fi prins de un procuror DNA indiferent de metodele rafinate. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt.

Iesiti la cumparaturi cu politiceni in timpul liber?

Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.

Considerati ca exista o incompatiblitate intre functia dvs de sef al unui parchet si relatia personala cu politicieni?

Da, este o incompatibilitate cu statutul de magistrat

articol preluat de pe http://www.ziare.com

Kovesi cere urmărirea penală a fostului ministru Cristian David, acuzat că a luat mită 500.000 euro

de Andrei Pricopie

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat luni aviz de la preşedintele Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru Cristian David, actual senator PNL, acuzat de luare de mită şi spălare de bani. David ar fi primit suma de 500.000 de euro în schimbul acordării unei persoane a titlului de proprietate asupra unui teren din Buzău, reiese dintr-un comunicat DNA, remis Epoch Times.

Şefa DNA a transmis procurorului general Tiberiu Niţu referatul întocmit de procurorii anticorupţie în vederea sesizării Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Cristian David, ministru al Internelor şi Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani.

Dintr-o sesizare primită de DNA în 2014 reiese că fostul ministru ar fi pretins, în 2007, iar la data de 1 februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro, de la un denunţător, pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea, de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a titlului de proprietate asupra unui teren de 15 hectare aflat în intravilanul municipiului Buzău.

“Totodată, pentru a masca originea sumei primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie”, au arătat procurorii.

Potrivit Mediafax, Cristian David este urmărit penal într-un alt dosar pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro. La vremea respectivă acesta ocupa funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni. La 27 februarie preşedintele Traian Băsescu a avizat cererea de începere a urmăririi penale formulate de DNA în acest dosar.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/