Articole

8 aprilie 1999: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO

8 aprilie 1999: Mii de persoane au format scuturi umane pe trei poduri din Belgrad si Novi Sad pentru a le proteja impotriva raidurilor NATO

foto si articol: libertatea.ro

05 aprilie 2012

78 de zile a durat bombardarea Iugoslaviei de către NATO, între 24 martie și 11 iunie 1999, ca urmare a intervenției străine în problema Kossovo, în care etnicii albanezi cereau proclamarea independenței acestei provincii, istorice pentru sârbi, care refuzau scindarea.

78 de zile în care sârbii nu s-au pierdut cu firea, în ciuda covorului de bombe aruncat asupra orașelor și altor puncte strategice ale țării. Pe 8 aprilie 1999, adică exact acum 13 ani, zeci de mii de persoane au făcut un veritabil scut uman pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad, pentru a le proteja împotriva bombardamentelor Forțelor Aliate, adunate sub emblema NATO.
În ciuda propagării ideii că intervenția armată în Iugoslavia de atunci era absolut necesară, NATO nu a avut sprijinul Consiliului de Securitate al ONU, deoarece China și Rusia, membri importanți, s-au opus războiului. Ulterior declanșării ostilităților, NATO a susținut că sfidarea Consiliului de Securitate s-a produs ca urmare a unei urgențe umanitare internaționale, a se citi nevoia de protecție a etnicilor albanezi, amenințați cu exterminarea de sârbii majoritari.
Campania NATO împotriva Iugoslaviei a implicat un număr de aproape o mie de aeronave, cantonate în baze terestre din Italia sau pe portavioane aflate în Adriatica, care au totalizat peste 40.000 de misiuni de luptă. Agresorii au folosit toată muniția din dotare, rachetele Tomahawk fiind utilizate pe scară largă. Scopul concret al atacului a fost retragerea trupelor sârbe din Kossovo, instalarea forțelor de menținere a păcii și reîntoarcerea refugiaților în localitățile din care fuseseră izgoniți.

Au murit peste 2.500 de civili

Ajutați de vremea potrivnică zborului, sârbii – conduși de președintele Slobodan Miloșevici – au rezistat la început nesperat de bine, dar raidurile zilnice ale aliaților au făcut una cu pământul centrale electrice, poduri de importanță strategică, stații de televiziune, fabrici, dar și cartiere rezidențiale. În bombardamente, un proiectil a lovit chiar și Ambasada Chinei din Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi și un atașat militar, lucru care a dus la încordarea relațiilor din NATO și Beijing, și așa destul de reci. După 78 de zile în care poporul sârb a dat dovadă de un curaj nebunesc, făcând de gardă în preajma țintelor predilecte ale avioanelor NATO, bilanțul victimelor s-a dovedit dramatic: peste 2.500 de civili uciși, dintre care 89 au fost copii, și peste 12.500 de răniți. Pe 11 iunie 1999, la capătul unor negocieri interminabile cu trimișii NATO, Slobodan Miloșevici accepta condițiile impuse de Bruxelles, dar asta nu înseamnă că sârbii au uitat vreodată ce s-a petrecut atunci, dovadă și ultima declarație a actualului președinte, Boris Tadic, din 25 martie anul curent: „Ce s-a întâmplat în 1999 a fost o crimă împotriva țării noastre și a poporului nostru și nu mai am nimic de adăugat la asta!”.

articol preluat de pe: libertatea.ro