430 de organizații contestă proiectul privind ONG-urile
18 mai 2026
Update – 19 mai 2026:
Ieri a trecut de Senat legea AUR privind așa-zisa transparență a finanțării ONG-urilor. PSD a votat pentru. Surpriză. Și pentru că urmează inevitabil valul de “ce aveți de ascuns?”, am să explic câteva lucruri pentru cei care chiar vor să înțeleagă — nu pentru cei orbiți de ură, că pe ăia nu-i ajută nimic.
- În primul rând, genul ăsta de lege care “se luptă” cu dușmanul imaginar al “ONG-urilor sorosiste” nu o să aibă niciun impact pe organizații din societatea civilă precum Funky Citizens (sau pe organizații din media ca Recorder și alții care îi enervează). Știți de ce? Pentru că deja publicăm transparent, de ani de zile, toate sursele noastre de venit. Nu doar le trimitem la ANAF. Ci sunt pe site. Dintotdeauna. Inclusiv bilanț.
- Ce nu publicăm? Numele oamenilor, persoane fizice, pentru că mai ales în comunități mici îi facem ținte pentru fix genul ăsta de ură. Dar zic că nu o să aibă impact pentru noi pentru că donațiile pe care noi le primim de la indivizi nu sunt de ordinul miilor de euro. Cei care ne susțin munca sunt oameni care donează 5, 10, maxim 100 euro, în niciun caz nu avem donatori milioanari (deși, nah, haideți încoa dacă aveți curaj). Pentru că sunt oameni în majoritar din clasa medie sau tineri și pensionari care nu chiar se scaldă în bani și pentru care a susține astfel de cauze este chiar o declarație de valori, nu de avere.
- De asemenea, nu, nu ascunde nimeni nu știu ce averi și nu se îmbuibă cu bani de la donatori dubioși. O să spun doar că niciun salariu din Funky nu depășește 2000 euro (de fapt, nici nu atinge suma asta). Dar nu intru în detalii mai multe, că nu aș vrea să ne fure alții din echipă (deși știu cât sunt de buni și sigur ar merita să fie mai bine plătiți pentru ce muncă fac și câți nervi și creieri sunt acolo, pentru toate nopțile și săptămânile de muncă non stop, pentru miile de kilometri bătuți și pentru tona de răbdare și de dedicare pe care o au).
- Știți pe cine o să îngroape în birocrație această lege? Pe ONG-urile care fac muncă mai ales în domeniul social – cei care au grijă de copii săraci, de persoane cu autism, de cei care se străduiesc să facă viața mai ușoară pentru cei aflați în stadii terminale etc. Ei reușesc să mai adune donații ceva mai consistente pentru că într-adevăr au nevoie de resurse mult mai mari din comunitate. Noi ne descurcăm mai bine pe competiții de granturi europene sau internaționale.
- De ce ne pasă atunci dacă nu afectează și “urlăm ca din gură de șarpe”?
1. Pentru că am văzut filmul ăsta în multe alte țări care nu sunt un etalon de democrație – întâi vin după societatea civilă și după media independentă pentru că sunt un dușman ușor de construit. Și pentru că enervează când țin puterea sub lupă. Apoi după justiție. Apoi după alte structuri care ar putea fi critice. Și nu e teorie, e pattern documentat: Dragnea a încercat exact același lucru în 2017. “Transparența” era paravanul, iar controlul — scopul real. Ungaria lui Orbán a mers pe același model. Rusia a mers mai departe.
2. Din ură pentru ăștia ca noi care spun lucrurilor mai pe șleau și enervează politicieni, o să bușiți niște organizații care chiar fac treaba statului în straturile cele mai vulnerabile ale societății. Mă simt un pic vinovată că pe unii atâta îi duce orbirea de ură, încât să nu se gândească la consecințe, ci doar la sloganuri. Să vă fie rușine!
***
Senatul a adoptat, cu voturile PSD și AUR, legea aceea de inspirație sovietică, pardon, rusă, prin care asociaţiile şi fundaţiile sunt obligate să facă publică identitatea persoanelor fizice şi juridice care le fac donaţii. Aceeași lege pe care, în 2017, la apogeul perioadei Dragnea, au încercat să o treacă Pleșoianu și Șerban Nicolae, fără succes.
Proiectul a fost inițiat de AUR și sprijinit voios de PSD, PACE și SOS. PNL, care votase în Comisia Juridică pentru, acum a votat împărțit, adică opt senatori au votat „contra”, dar patru s-au abţinut să voteze.
Cine s-a abţinut din PNL: Monica Anisie, Daniel Fenechiu (cel care, din câte am înțeles, votase pentru în comisie), Marian Petru, Neagu Nicolae.
Merită precizat că peste 400 de ONG-uri au scris azi parlamentarilor, cerându-le să nu voteze acest proiect de lege. Cuvântul lor nu a contat.
Partide care vor să desființeze ONG-urile care nu depun la timp declarațiile cu donatorii țin însă la secret contractele cu presa. Când vine vorba de banii colectați de la noi, prin taxe și impozite, e GDPR, e mamă, e tată, sunt clauze de confidențialitate. Când e vorba de banii amărâtelor de ONG-uri, le desființăm dacă nu fac publici donatorii. Și dacă unii dintre donatori vor să rămână anonimi… ghinion.
Mai reamintesc în context că declarațiile de avere ale politicienilor și demnitarilor sunt la secret. Alea nu sunt publice.
Proiectul privind ONG-urile aflat în dezbaterea Parlamentului a stârnit reacții puternice din partea societății civile. Peste 430 de organizații neguvernamentale din România au semnat o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor, în care solicită respingerea inițiativei legislative de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.
Semnatarii avertizează că obligația publicării identității donatorilor, însoțită de sancțiuni precum suspendarea activității și dizolvarea organizațiilor, reprezintă măsuri disproporționate care pot afecta grav libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor civice.
Într-o postare publicată de Inițiativa România, organizațiile atrag atenția că „dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței” și că „transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”.
Organizațiile invocă riscuri pentru libertatea de asociere
Organizațiile semnatare susțin că proiectul legislativ ridică „probleme serioase de constituționalitate”, dar și de compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la liberă asociere și dreptul la viață privată.
Potrivit textului transmis parlamentarilor, instituțiile statului dețin deja informațiile privind finanțările organizațiilor și au la dispoziție instrumentele necesare pentru a interveni în cazul unor încălcări ale legii, fără a fi necesară instituirea unor obligații suplimentare considerate excesive de către societatea civilă.
Semnatarii afirmă că inițiativa legislativă ar putea deschide calea unei restrângeri accelerate a spațiului civic din România și compară mecanismul propus cu modele folosite în alte state criticate de instituțiile europene pentru limitarea activității organizațiilor neguvernamentale.
În document este invocat și articolul 53 din Constituția României, care prevede că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale poate fi realizată doar în condiții strict limitate și proporționale.
Organizațiile solicită Parlamentului respingerea rapidă a proiectului sau retragerea acestuia de către inițiatori și cer autorităților să fundamenteze eventuale modificări legislative pe date concrete și pe un dialog real cu societatea civilă.
Sunteți în poziția de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spațiului civic din România.
Demersul semnat de peste 430 de organizații neguvernamentale reprezintă una dintre cele mai ample reacții publice recente ale societății civile față de o inițiativă legislativă privind activitatea ONG-urilor. Dezbaterea deschisă în jurul proiectului readuce în prim-plan tema echilibrului dintre transparență, control administrativ și protejarea libertății de asociere într-un stat democratic.
Notă editorială:
Articolul este realizat pe baza unei scrisori deschise semnate de peste 430 de organizații neguvernamentale din România și a unei postări publice publicate de Inițiativa România pe pagina oficială de Facebook.
Fragmente din document au fost reproduse în scop informativ și editorial, cu menționarea sursei.
Textul integral este disponibil aici
Imaginea reprezentativă este generată digital, în scop ilustrativ.
