Articole

(Andrei Popescu) Mii de greci cer guvernului ţării să nu îngenuncheze în faţa troikăi

Mii de oameni protestează în faţa clădirii Parlamentului din Atena pentru a cere guvernului ţării să nu cedeze presiunii creditorilor internaţionali, 21 iunie 2015. (Captură Foto)
foto – epochtimes-romania.com
articol – Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

Peste 7.000 de greci s-au adunat duminică în faţa Parlamentului din Atena pentru a cere guvernului ţării să reziste presiunii creditorilor internaţionali în privinţa aplicării unor măsuri de austeritate suplimentare.

Manifestanţii din faţa Parlamentului au cântat, au scandat slogane, au fluturat steaguri şi au afişat bannere şi pancarte pe care erau scrise mesaje precum “Poporul nu poate fi şantajat” sau “Ţara nu este de vânzare”.

“Ei vor să ne umilească. De ce ar insista asupra acestor măsuri? Nu vom mai tolera situaţia”, a declarat Yiota Kananakari, fost profesor în vârstă de 65 de ani.

Creditorii Greciei — UE, BCE, FMI — “îmi omoară speranţele şi visele şi vreau ca prim-ministrul nostru să ştie că suntem alături de el. În această seară (duminică) şi mâine (luni), el, dar nu e singur, dansăm împreună cu el. Nu mai rezistăm în această situaţie. Nu doar din cauza violenţei economice pe care (creditorii) ne-o administrează, dar şi a violenţei psihologice la care ne supun”, a explicat Dimtra Skiahou, în vârstă de aproximativ 50 de ani, angajată în sectorul privat, conform Agerpres.

Premierul grec Alexis Tsipras a discutat prin telefon cu liderii Germaniei, Franţei şi Comisiei Europene, în ajunul summitului de urgenţă de luni din Bruxelles şi le-a prezentat acestora o nouă ofertă care ar putea determina viitorul Greciei în zona euro.

“Premierul a prezentat celor trei lideri propunerea Greciei pentru un acord mutual benefic care va oferi o soluţie definitivă, şi nu o amânare, pentru rezolvarea problemei”, conform unei declaraţii emise de biroul lui Tsipras.

Până acum, Tsipras a rezistat cererilor creditorilor pentru reducerile aplicate pensiilor. Dar oficialii greci au sugerat că Atena ar putea lua în considerare creşterea TVA-ului şi altor taxe pentru a mulţumi creditorii.

Premierul grec ştie că fără un acord cu troika creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană – Grecia ar putea întra în incapacitate de plată în 30 iunie şi nu va putea rambursa Fondului cele 1,6 miliarde de euro pe care i le datorează. Dacă se va ajunge în această situaţie, s-ar putea ca Grecia să fie forţată să părăsească zona euro.

Elenii nu au fost singuri în protestul lor deoarece aproximativ 3.500 de persoane au defilat duminică la Bruxelles şi alte aproximativ 350 la Amsterdam, în cadrul a doua manifestaţii organizate tot în semn de solidaritate cu poporul grec.

În plus, sâmbătă, mii de persoane au ieşit pe străzi în Marea Britanie, Italia, Franţa şi Germania pentru a se opune politicilor de austeritate dar şi pentru a susţine cauza grecilor.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

(video) Proteste la Atena. Grecii refuză noi înţelegeri dezavantajoase cu creditorii

foto – economica.net
articol – stiri.tvr.ro

Membri ai sindicatelor din Grecia sprijinite de Partidul Comunist au ocupat Minsterul Finanţelor de la Atena şi i-au împiedicat pe funcţionari să intre în clădire. Ei au protestat astfel faţă de intenţia guvernului de a face concesii creditorilor pentru a ajunge la o nouă înţelegere “bani contra austeritate”.

În ultimele 24 de ore, situaţia de la Atena s-a radicalizat. Pe de o parte, Agenţia de Rating Standard&Poor’s a scăzut din nou calificativul Greciei. Titlurile de valoare sunt acum maculatură.

La această lovitura s-a adăugat şi declaraţia prim-ministrului Alexis Tsipras, care a lăsat să se înţeleagă că ar fi dispus să încurajeze austeritatea, de dragul finanţelor ţării, dar că va fi bine.

Protestatarii de la Ministerul de Finanţe au scandat lozinci şi au montat o pancartă mare de-a lungul balconului instituţiei, pe care era scris: “Am sângerat destul, am plătit destul”, cuvinte plasate sub portretele ultimilor trei prim-miniştri care au semnat acorduri de împrumut.

Grecia va intra în incapacitate de plată la sfârşitul acestei luni, când trebuie să ramburseze Fondului Monetar International 1,6 miliarde de euro.

În timp ce creditorii şi debitorii se pândesc reciproc, Guvernul elen intră în criză de timp. Tsipras este încolţit de extremiştii de stânga din propriul partid, dar, pe de altă parte, trebuie să ţină cont şi de dorinţa celor 75% din cetăţeni care vor să rămână în zona euro.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Lucian Isar) Unii romani chiar nu inteleg bancurile cu Euro si Grecia?

articol – Lucian Isar – lucianisar.com

Lucian Isar - foto - lucianisar.com

Lucian Isar – foto – lucianisar.com

Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.

In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.

Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.

Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).

Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.

In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.

Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.

Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.

articol preluat de pe http://lucianisar.com/

1 Mai în Grecia: Mii de manifestanți la Atena, în prezența ministrului Varoufakis

Foto: (c) Alkis Konstantinidis / REUTERS
Articol: AGERPRES/(AS — editor: Lilia Traci)

Ministrul elen de finanțe, Yanis Varoufakis, a participat vineri la manifestațiile organizate la apelul sindicatelor la Atena pentru a celebra ziua de 1 Mai, care au reunit mii de persoane, potrivit AFP.

Controversatul și foarte mediatizatul ministru al guvernului radical al stângii Syriza a sosit la amiază în piața Klafthmonos, în apropiere de centrul Atenei, unde sindicatele Confederația generală a muncitorilor (GSEE) și Adedy au organizat manifestații ce au reunit aproape 2.500 de persoane, conform unei surse polițienești.

Însoțit de trei miniștri ai guvernului stângii radicale al lui Alexis Tsipras, Yanis Varoufakis a salutat manifestanții înainte de a părăsi locul la începutul marșului spre piața apropiată Syntagma, de lângă parlament.

Yanis Varoufakis este în centrul atenției opiniei publice, fiind făcut responsabil de unii dintre omologii săi din zona euro pentru tergiversarea negocierilor între guvernul grec și creditorii țării, UE și FMI.

Aceste discuții întârzie să se finalizeze asupra unui acord cu privire la reformele pe care Grecia ar trebui să le adopte pentru a se asigura de continuarea venirii împrumuturilor internaționale, vitale pentru țara lipsită de fonduri.

În afară de defilarea sindicatelor, alte două adunări separate au avut loc vineri la Atena: cea a Frontului luptei muncitorilor (Pame), mișcare apropiată Partidului comunist KKE, reunind 7.000 de persoane în piața Syntagma, potrivit poliției, și o a treia — a grupurilor de stânga—reunind 1.500 de persoane.

“Niciun sacrificiu pentru datorie și pentru euro”, era scris pe o pancartă la Atena.

Sute de manifestanți ai Pame agitau drapele roșii, în timp ce unii manifestanți ai sindicatelor țineau în mână o garoafă roșie.

“1 Mai e ziua luptei și a onoarei: lupta sindicatelor continuă pentru revenirea salariului minim la nivelul de dinaintea crizei, pentru convenții colective, pentru apărarea drepturilor securității sociale și a locurilor de muncă”, se putea citi pe afișul central al GSEE.

Centrul Atenei era blocat circulației și forțe antitero erau prezente pe străzi.

La Salonic, al doilea oraș al țării, aproape 4.000 de persoane au manifestat, cea mai mare adunare fiind cea a Pame, conform poliției.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Președintele grec intenționează să se deplaseze în curând în Germania pentru a discuta problema reparațiilor de război

Foto: (c) Yannis KolesidisPool / XINHUA ARHIVA
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Flori Tiulea, editor: Ionuț Mareș)

Președintele grec Prokopis Pavlopoulos a anunțat luni pentru presa germană că intenționează să se deplaseze ‘cât mai repede posibil’ la Berlin pentru a discuta cu omologul său german Joachim Gauck problema reparațiilor de război cerute de Atena.

‘Mă voi deplasa în Germania cât mai repede posibil’, a declarat Pavlopoulos într-un interviu preluat de AFP.

Prokopis Pavlopoulos propune ca litigiul în privința reparațiilor pentru distrugerile cauzate Greciei în cel de-Al Doilea Război Mondial să fie soluționat de Curtea Internațională de la Haga. ‘Acesta este modul în care țările civilizate își rezolvă divergențele’, adaugă Prokopis Pavlopoulos, profesor de drept public și fost ministru conservator.

Reparațiile cerute de Grecia, unde ocupația nazistă marcată de masacre asupra populației și jafuri sistematice rămâne un traumatism major, sunt ‘valide din punct de vedere juridic și avem dreptul de a le cere pe căi legale’, a continuat președintele grec în interviul menționat.

Dosarul legat de reparațiile de război pe care Grecia le cere Germaniei a provocat o tensionare a relațiilor dintre cele două țări, mai ales după ce reprezentantul stângii radicale Syriza, Alexis Tsipras, a preluat la sfârșitul lunii ianuarie conducerea guvernului de la Atena.

Premierul Alexis Tsipras declara la începutul lunii februarie că guvernul pe care îl conduce are ‘obligația istorică’ și ‘morală’ de a cere compensații pentru distrugerile din cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și rambursarea unui împrumut forțat acordat naziștilor.

Ocupată de trupele lui Adolf Hitler din 1941 până în 1944, Grecia, țară care se confruntă în prezent cu grave dificultăți economice, a estimat recent aceste reparații la 278,7 miliarde de euro, estimări calificate drept ‘stupide’ de către vicecancelarul german Sigmar Gabriel.

Guvernul de la Berlin a exclus până acum orice reparație de război, considerând că această problemă a fost reglementată prin tratate internaționale.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Undă verde a Parlamentului grec pentru transferul către stat a fondurilor organismelor publice

Foto: (c) Marios Lolos / XINHUA
Articol: AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

Parlamentul grec a votat vineri seară un decret controversat ce face obligatoriu transferul rezervelor de fonduri ale organismelor publice și autorităților locale către Banca centrală a țării pentru a face față dificultăților financiare ale statului, informează AFP.

Actul a fost adoptat doar de majoritatea guvernamentală de deputați ai coaliției de stânga SYRIZA și micului partid naționalist Anel, cu 156 de voturi contra 104.

În timpul unei ședințe furtunoase, partidele de opoziție, în special de dreapta și socialist, au calificat decretul drept “anticonstituțional” și au acuzat guvernul că tărăgănează negocierile cu creditorii, UE și FMI, cu riscul de a aduce vistieria statului “în impas”.

Măsura adoptată este destinată să acopere “nevoile de urgență ale statului, care se ridică la trei miliarde de euro pentru următoarele 15 zile”, stipulează decretul.

Acest transfer obligatoriu al rezervelor de fonduri de la circa 1.400 de organisme publice (spitale, universități etc) și autorități locale ar trebui să ajungă la 1,5 miliarde de euro, potrivit estimărilor guvernului, dar cotidianul liberal Kathimerini a declarat vineri că ar fi vorba doar de 400 milioane de euro.

Anunțul acestei măsuri la începutul săptămânii a provocat furia opoziției și reprezentanților organismelor vizate, în special autoritățile locale, care au acuzat guvernul că intervine în gestionarea fondurilor lor, în timp ce Constituția le garantează independența.

Georgios Patoulis, președintele Uniunii primarilor din Grecia și primar în Maroussi, o suburbie din nordul Atenei, a cerut guvernului “să clarifice cât timp va dura acest transfer și ce mecanism va asigura finanțarea administrațiilor publice”.

“Plasarea acestor bani este absolut sigură și nu există niciun motiv ca primarii, consilierii regionali și universitățile să nu facă astfel de transferuri către Banca Greciei”, a răspuns ministrul adjunct de finanțe Dimitris Mardas.

Sindicatul medicilor din Atena a denunțat de asemenea această decizie “care vine într-un moment când fondurile spitalelor sunt pe terminate”.

Atena se confruntă cu probleme de lichidități din cauza stagnării negocierilor cu creditorii ei, UE și FMI, și întârzierii plății ultimei tranșe de împrumut de 7,2 miliarde de euro.

Niciun acord nu a fost obținut vineri la Riga la reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup), după două lungi luni de negocieri, amintește AFP.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Grecia afirmă că Germania îi datorează 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă

foto – Mediafax
articol – Valentin Vidu – Mediafax

Adjunctul ministrului elen de Finanţe a declarat că Germania datorează Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, relatează The Guardian în ediţia electronică.

Guverne elene, dar şi cetăţeni, solicită de zeci de ani Germaniei să le acorde despăgubiri de război, însă Executivul grec nu a cuantificat niciodată anterior sumele pe care le cere.

O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras şi-a început activitatea săptămâna trecută, căutând solicitări de despăgubiri adresate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea aşa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei şi restituirea tezaurelor arheologice furate.

Dimitris Mardas, adjunctul ministrului de Finanţe, a declarat luni, în faţa comisiei parlamentare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit calculelor efectuate de către autorităţi contabile. “Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliarde de euro.

Campania în vederea obţinerii unor compensaţii a luat amploare în ultimii câţiva ani, în contextul în care grecii au traversat o perioadă extrem de dificilă, din cauza măsurilor de austeritate impuse de către UE şi FMI în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro destinat salvării Greciei de la faliment.

Alexis Tsipras a acuzat frecvent Germania pentru dificultăţile care au decurs din impunerea măsurilor de austeritate. Premierul grec a înfuriat Berlinul ameninţând cu presiuni în vederea obţinerii de reparaţii în toiul negocierilor vizând deblocarea unei noi tranşe din împrumut.

Germania a respins în mod repetat solicitările Greciei, subliniind că şi-a onorat obligaţiile, inclusiv printr-o plată – în valoare de 115 milioane de mărci germane – efectuată în 1960.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Grecia, pregătită să naţionalizeze băncile şi să bată o monedă nouă pentru a evita falimentul

foto – businessmagazin.ro
articol – Florentina Dragu – Mediafax

Grecia ar putea să naţionalizeze băncile şi să introducă o monedă în paralel cu euro pentru plata obligaţiilor, dacă ţările din zona euro nu renunţă la o parte din cerinţe pentru deblocarea de noi fonduri din împrumutul contractat de la UE, FMI şi BCE, au declarat surse apropiate guvernului elen.

“Vom închide băncile şi le vom naţionaliza, după care vom elibera hârtii IOU (I owe You, îţi sunt dator), dacă va fi nevoie, şi stim cu toţii ce înseamnă asta. Dar ceea ce nu vom face, va fi să devenim protectoratul UE”, au afirmat sursele menţionate pentru The Telegraph.

Potrivit surselor, guvernul condus de Alexis Tsipras este hotărât să plătească la timp salariile şi pensiile din sectorul public, chiar dacă nu va mai avea bani pentru rambursarea unei datorii de circa 450 milioane de euro scadentă pe 9 aprilie.

“Suntem un guvern de stânga. Dacă avem de ales între a plăti FMI şi a plăti populaţiei, nu este tocmai o dilemă dificilă”, a afirmat un reprezentat al guvernului.

Miercuri, guvernul de la Atena a informat creditorii că va rămâne fără lichidităţi pentru plata obligaţiilor începând cu data de 9 aprilie şi a cerut deblocarea necondiţionată a ultimei tranşe din împrumutul extern, solicitare respinsă de partenerii internaţionali

Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate.

“Vor să ne pună într-o poziţie în care suntem nevoiţi să dăm faliment în faţa populaţiei sau să semnăm un acord care este toxic din punct de vedere politic. Dacă acesta este scopul lor (al creditorilor – n.r.), atunci vor trebui să se descurce fără noi”, au afirmat sursele citate de The Telegraph.

Ministrul de Interne elen, Nikos Voutsis, a declarat miercuri că dacă Grecia va fi pusă în situaţia de a alege între plata datoriilor către FMI şi plata salariilor, va alege a doua variantă.

Comentariul lui Voutsis a fost ulterior contrazis de un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, care a afirmat că Grecia nu va depăşi termenul limită pentru plata datoriei către FMI.

Afirmaţia a fost reluată vineri de către un secretar de stat în Ministerul Finanţelor Dimitris Mardas, care a declarat că Grecia îşi va plăti datoriile scadente la timp.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Grecia amenință că va confisca bunurile germane de pe teritoriul ei, drept compensații pentru Al Doilea Război Mondial

Foto: (c) Alkis Konstantinidis / REUTERS
AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)

Ministrul grec al justiției, Nikos Paraskevopoulos, a amenințat miercuri că va da undă verde implementării unei decizii a Curții Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensație pentru crimele și pagubele comise de naziști în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.

‘Cu titlu personal, cred că autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată și sunt a gata să o dau’, a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare pe tema reactivării unei comisii a legislativului de la Atena constituite pentru investigarea crimelor comise de naziști. Dar oficialul grec a recunoscut totodată că aplicarea respectivei decizii este, ‘sub aspect juridic, o problemă complexă’, iar o hotărâre definitivă în acest sens depinde de evoluția negocierilor dintre Atena și Berlin, precum și de avizul parlamentului grec.

Urmașii greci ai victimelor din Al Doilea Război Mondial cer de circa 20 de ani despăgubiri statului german, dar Berlinul a refuzat mereu să dea curs acestor solicitări, considerând că problema respectivelor compensații a fost soluționată printr-un acord bilateral în anul 1960.

În urma unor astfel de plângeri, un tribunal grec a decis în anul 1997 că Germania trebuie să plătească 28,6 milioane de euro. În anul 2000, în urma unei alte plângeri formulate de apropiații victimelor masacrului de la Distomo (în centrul Greciei) și pe baza deciziei din 1997, Curtea Supremă de la Atena a hotărât că averile germane de pe teritoriul grec pot fi confiscate, dar ministrul socialist al justiției de la acea vreme nu a autorizat aplicarea hotărârii.

Deși majoritatea partidelor grecești consideră că Germania trebuie să plătească Greciei indemnizații de război, problema a fost readusă oficial în discuție doar de stânga radicală Syriza după ce a preluat recent conducerea executivului. În ce privește sumele pe care Grecia le pretinde, estimarea autorităților de la Atena este de circa 108 de miliarde de euro pentru infrastructurile distruse, plus rambursarea unui împrumut forțat acordat naziștilor între anii 1942 și 1944, a cărui valoare actualizată ar fi de circa 54 de miliarde de euro.

Dar și noul guvern de la Atena s-a lovit de un refuz ferm din partea Berlinului, care apreciază că problema despăgubirilor este ‘închisă definitiv’, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, care a îndemnat autoritățile de la Atena să se concentreze pe temele de actualitate și de viitor, admițând totuși că Germania este conștientă de ‘responsabilitatea ei istorică pentru suferințele pe care regimul nazist le-a provocat în numeroase țări din Europa’.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(interviu) Cu Varoufakis la un chat. Proaspat, autentic. Ca noul val din politica europeana.

activista.ro

Recunosc, mă dau în vânt după stilul proaspăt al lui Varoufakis, ministrul noului guvern de la Atena. Pentru multe motive. Unul din ele este faptul că este congruent cu el însuși. Iar interviul acordat revistei germane Sternilustrează fără doar și poate această trăsătură de caracter a unui politician care ne arată că politica se poate face și altfel și că politicienii pot fi oameni normali, ca mine și ca tine, cu principii pe care nu sunt dispuși să calce de dragul puterii și pentru care dorința de putere nu este nici pe departe motivul pentru care au intrat în arena cu lei. M-am gândit să-l traduc, poate așa ajunge la mai multă lume această energie a noului tip de politician, politicianul animat de valori.

D-le Varoufakis, diplomația aceasta grăbită de shuttle-bus vă lasă timp să reflectați asupra muncii dumneavoastră?

Mi-aș dori să am mai mult timp. Suntem un guvern fără experiență și nu ni s-a dat timp să ne familiarizăm cu activitatea ministerelor noastre. Am avea nevoie de câteva săptămâni să deliberăm și să ne trasăm programul, doar că noi te uităm pe țeava puștii. Grăbindu-ne de la o îtâlnire la alta, după nopți nedormite, e o dovadă a modului sever în care criza a afectat integritate, chiar sufletul Europei.

Funcționează politica așa cum v-ați așteptat? 
Din nefericire, în cazul Europei, da. Nu am avut niciodată aștepări exaltate de la procesul politic. Mi-am aruncat pălăria în ring deoarece sunt îngrozit de starea democrației europene. Dacă există vreo lipsă în Europa asta a noastră, atunci aceea este deficitul de DEMOCRAȚIE. Transformăm instituțiile care iau decizii ce afectează viața oamenilor în zone fără democrație. Și asta este benefic pentru forțele întunecate care încearcă să submineze democrația și drepturile omului.

Ca ministru de finanțe, un singur cuvânt al dumneavoastră este de ajuns pentru a mișca piețele. Cum vă simțiți în această postură?

E  putere pe care nu vreau să o am. Puterea nu e ceva pe care să mi-l doresc, în general. Ar putea să sune ipocrit, însă o spun cu toată sinceritatea. Și lcuru acesta poate fi spus despre mulți dintre membrii cabinetului nostru. Ei preferau viața în opoziție, până la urmă este destul de confortabil să fii o minoritate de stânga (râde).

Atunci de ce ați acceptat această poziție? 
Vreme de cinci ani am criticat puterea care susținea că nu există alternative la parcursul ales de Grecia.Și într-o zi un tânăr pe nume Alexis Tsipras m-a întrebat: ‘Dacă ajungem la putere, ai vrea să încerci să-ți implementezi planurile?’ În momente ca astea, trebuie să-ți pui banii acolo unde ți-e gura (să faci ceea ce susții). Nu mai e o chestiune de a vrea sau a nu vrea, ci ține mai mult de imperativul categoric al lui Immanuel Kant. O faci pentru că trebuie.

Sunteți din mediul academic și sunteți profesor. Ce vă face să credeți că sunteți pregătit pentru jobul de politician? 
Absolut nimic. Habar n-am dacă sunt în stare de jobul ăsta. Fac tot ceea ce pot, dar nu voi spune că voi reuși. Asta m-ar face fie idiot, fie mincinos, și nu-s niciuna din astea două. Tot ceea ce pot face e să lucrez de la o zi la alta și apoi vedem (rezultatele – n. red)

Păreți ca cineva care își schimbă opiniile des: uneori cereți ajutor de la Rusia, apoi excludeți ajutorul Rusiei… 
NU e așa. Am fost mereu foarte clar în opiniile mele.

Uneori doriți o tăiere a datoriei, alteori nu. 
Nu, nu. Vreme de ani de zile am spus același lucru: o datorie nesustenabilă nu poate fi rambursată, duce automat la tăierea ei. Sunt tot felul de termeni care descriu această tăiere (a datoriei – n.red), iar limba germană și cea greacă sunt limbi foarte bogate în acest sens. Ideea este că datoria Greciei u poate fi plătită curând. În 2010, am avut alt termen pentru tăierea datoriei. La vremea respectivă, Grecia devenea falimentară, dar Europa se prefăcea că nu se întâmplă asta. Plătitorii  de taxe greci au suportat povara pierderilor băncilor ca rezultat al tăierii datoriilor, după care povara a fost transferată la Bruxelles, Berlin și Frankfurt. Asta a fost cinic. Asta a fost cinic. Ceea ce ne-au împrumutat europenii nu a fost din solidaritate. Banii au mers la bănci. Dar noi vrem să schimbăm lucrul ăsta acum. Vrem să schimbăm costurile pentru plătitorii de taxe, atât în Grecia, cât și în Europa.

Ce așteptați de la Angela Merkelși de la Wolfgang Schäuble
Angela Merkel este de departe cel mai abil politician din Europa. Nu există îndoială în acest sens. Iar Wolfgang Schäuble, ministrul său de finanțe, este probabil singurul politician european cusubstanță intelectuală. El este un european convins și un federalist infocat.

Ați acuzat-o pe Angela Merkel de “gândire magică”.
Când a fost asta?

Acum doi ani. 
Doi ani sunt mult timp pentru politica europeană. Cred, însă, că problema centrală este cum scăpăm de criză. La momentul acela (al declanșării crizei – n. red), administrația SUA, sub conducerea lui Barack Obama a avut o politică fiscală expansionistă, dublată de o politică monetară expansionistă a Băncii Federale (Federal Reserve). În Marea Britanie au încercat puțină contracție discală și expansiune în politica monetară. În Europa am încercat contracție (în politica fiscală – n.red) și contracție (în politica monetară – n.red). Dar asta n-a funcțioat niciodată, și nu a fost fundamentată vreodată de istorie sau de teoria economică. Iar crezul în așa ceva (austeritate – n.red) înseamnă gândire magică.

Deci totul va fi bine dacă terminăm cu politica de austeritate. Dacă e așa de simplu, de ce nu a venit nimeni din Europa cu această soluție până acum? 
Ne confruntăm cu o problemă politică. Aem nevoie de mai multă deliberare și coordonare. Mulți politicieni din Europa sunt prea speriați de a ieși din turmă.

Tările își urmăresc interesele. 
Și obțin exact contrariul. Ar putea crea o balanță a intereselor, dar până la urmă e un echilibru teribil care poate duce la o mare depresie, cum a fost cea din 1930. Sau chiar la o perioadă de deflație, așa cum asistăm la ora actuală în Europa. Avem o povară grea a datoriei în Europa, în același timp există miliarde de euro care stau neatinși în sectorul financiar, la Frankfurt. Toată lumea se gândește: lasă că investesc alții, și așa nimeni nu mai investește. We have a heavy burden of debt in Europe, yet there are billions of euros sitting idle in the financial sector in Frankfurt. Situația poate fi depășită dacă punem în aplicare un New Deal, un nou acord, precum cel din SUA, din anii 1930: guvernul a mobilizat economiile care stăteau liniștite și le-a investit. Dintr-o dată, oamenii au început să vadă case și drumuri construite, muncitorii au început să aibă bani și apoi au început și ei să investească.

Deci germanii ar trebui să facă mai mult pentru beneficiul Europei și mai puțin pentru a își promova propriile interese. 
Cred că nemții sunt foarte buni europeni, poate mai mult decât francezii sau grecii. Mulți germani privesc Europa ca o modalitate de scăpa de statul național. ESste una din consecințele celui de-al Doilea Război Mondial. Dar cred că a arăta cu degetul la asta e un exercițiu stupid. În schimb, ar trebui să depășim gândirea în termeni naționali.Ar trebui să gândim ca europeni. 

Însuși dvs. ați fost afectat de criză și ati plecat din Grecia acum doi ani pentru a preda la Universitatea din Texas. 
Nu mi-am mai putut continua munca la universitate întrucât finanțarea facultății mele fusese tăiată. Când am fost numit Ministru de Finanțe, câțiva oameni au zis: consideră-te norocos. Dacă nu merge treaba în Guvern, poți să te urci oricând în avion și să ybori înapoi în Texas. Dar nu îmi doresc asta. Am renunțat la postul din Austin și în acest moment soția mea împachetează lucrurile din apartamentul de acolo.

Se spune că ați primit amenințări cu moartea. 
Asta a fost în 2011.

De ce? 
La momentul respectiv ajutam niște jurnaliști în investigațiile lor în diferite scandaluri bancare. Într-o noapte, am primit un telefon și cineva m-a întrebat dacă fiul meu a venit acasă. După aceea, persoana a descris ruta fiului meu și mi-a spus: dacă vreți să se întoarcă acasă, încetați să investigai sectorul bancar. Acesta a fost un alt motiv pentru care ne-am mutat în Texas.

Cine a fost în spatele acestor amenințări? 
Habar nu am. Nu am fost niciodată speriat, dar atunci când fiul tău devine o țintă, ai datoria morală de a răspunde.

Băncile din Grecia sunt partea unei elite super-bogate care a beneficiat de pe urma crizei. 
Da, dar le vom sparge.

Cum?
Nu știu încă, însă îi vom opri. Nom avea nevoie de ajutor de la Germania. Suntem primul guvern din Grecia care își dorește cu adevărat să spargă cartelurile din tara noastră.

Însă Grecia nu a reuși nici măcar să stabilească o adminitsrație fiscală funcțională. 
Guvernul anterior doar s-a prefăcut că este interesat de reformă. Uitați-vă la legile fiscale. Erau taxați cei care aveau imunitate fiscală. E ca și cum ai întreba curcanul dacă vrea să fie tăiat de Crăciun.

Cum intenționați să schimbați asta? Acum avem o bază de date foarte bună și știm cu exactitate cât capital este transferat din Grecia și depozitat în conturi europene și din alte părți ale lumii. Cel puțin asta îmi spun angajații din ministerul condus de mine. Aș ști și sumele exacte dacă nu aș fi obligat să îmi petrec tot timpul călătorind prin Europa pentru a mai cere ceva timp. Există cazuri în care persoane au transferat 1,5 miliarde de euro în conturi străine, în timp ce acasă au declarat taxe anuale pe sume de doar 5000 de euro. Cum se poate așa ceva? Aceste liste au existat dar nu au fost niciodată folosite.

Vă referiți la informațiile din lista pe care Christine Lagarde, directorul FMI, a trimis-o la Atena?
Lista Lagarde a implicat doar o bancă. Avem o listă cu toate băncile și toate transferurile. Dar angajații ministerului meu îmi spun că au fost împiedicați să se ocupe de aceste cazuri de către superiori.

Apăreți drept opusul arhetipului politicianului. Zburați la clasa economy și mergeți cu motocicleta. Acest simbolism nu distrage atenția de la problemele reale? 
N-are nimic de-a face cu simbolismul. Acum câteva zile, pe când eram în Roma, a fost însoțiți de o escortă a poliției. Asta mă face să vărs, nici nu eram în întârziere! Mai aveam o oră până la întâlnirea cu ministrul de finanțe italian. Ideea că suntem speciali și că cineva trebuie să întrerupă traficul pentru noi, asta mă face nefericit. Vreau să îmi duc viața ca și până acum. Vreau să mă urc pe motocicleta mea și să merg pe jos până acasă, dacă vreau. Trebuie să fiu neferict dacă sunt ministru? Unii oameni mă intrebă de ce mă îmbrac așa. M-am îmbrăcat așa mereu! De ce m-aș schimba?

În primele zile de mandat, v-am văzut mereu cu geaca de piele. Acum nu o mai purtați. De ce? 
Dacă aș fi în Greca, aș purta-o și acum. N-am purtat cravată în viața mea. Nici când am ținut un discurs la Camera Lorzilor. Ar trebui să încep să port cravată doar pentru că sunt ministru? Dacă ați pune pe cineva să poarte o uniformă romană, s-ar simți neconfortabil și ar începe să gândească diferit. Nu vreau să mă simt inconfortabil și cu siguranță nu vreau să încep să gândesc diferit.

Acum ceva vreme, ați spus pe blogul dvs. că nu vreți să vă transformați într-un politician. De ce? 
Prețuiesc dezbaterile și dialectica socratică. Ideea unei dezateri este să înveți de la celălalt. Dar uitați-vă cum dezbat politicienii în parlament sau la televizor – e doar vorba despre cum să-ți anihilezi adversarii. Dacă mi se va întâmpla asta, atunci cineva ar trebui să mă împuște.

articol preluat de pe http://activista.ro/