Articole

Al Doilea Război Balcanic (1913)

Second Balkan War (29 June – 10 August 1913) – Map of the main land operations of the Allied belligerents (amphibious actions not shown)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

Cel de-Al Doilea Război Balcanic (în bulgară Междусъюзническа_война – Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă. Temându-se de apariția unei Bulgarii mari și puternice la frontierele ei sudice și la posibilele revendicări teritoriale față de Dobrogea de Nord obținută în 1878, România a intervenit și ea militar împotriva Bulgariei. Totodată Imperiul Otoman s-a folosit de prilej pentru a redobândi unele teritorii pierdute. Când trupele românești au invadat nordul Bulgariei și se apropiau de capitala Sofia, Bulgaria a cerut armistițiu. Prin Tratatul de la București (10 august 1913), Bulgaria a fost forțată să renunțe la o bună parte din teritoriile obținute după primul război balcanic către Serbia, Grecia și Imperiul Otoman și să facă concesii României în nord în schimbul păstrării restului teritoriului obținut anterior. Rezultatul a făcut din aliatul Rusiei, Serbia, o putere regională importantă, alarmând astfel Austro-Ungaria și fiind astfel o cauză importantă de izbucnire a Primului Război Mondial.

Al doilea război balcanic (16 iunie 1913 - 18 iulie 1913) - Parte din Războaiele balcanice - (Armata Română trecând Dunărea pe un pod de vase la Zimnicea, în cadrul Campaniei pentru Turtucaia) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Al doilea război balcanic (16 iunie 1913 – 18 iulie 1913) – Parte din Războaiele balcanice – (Armata Română trecând Dunărea pe un pod de vase la Zimnicea, în cadrul Campaniei pentru Turtucaia) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Războaiele balcanice

În timpul războaielor balcanice, Liga Balcanică (Serbia, Muntenegru, Grecia, și Bulgaria) au cucerit inițial teritoriile otomane Macedonia și cea mai mare parte a Traciei, însă apoi au avut divergențe cu privire la împărțirea teritoriilor cucerite.

Primul război balcanic a luat sfârșit odată cu Tratatul de la Londra, semnat la 30 mai, 1913. Liga Balcanică a eliminat Imperiul Otoman din Europa cu excepția peninsulelor Chatalja și Gallipoli.

Totuși, învingătorii nu s-au înțeles asupra împărțirii teritoriilor pierdute de turcii otomani. Bulgaria credea că câștigurile teritoriale, în special în Macedonia erau insuficiente. Grecia și Serbia au răspuns prin încheierea unui pact militar, destinat evident împotriva expansiunii bulgare. Un alt conflict era cel dintre Bulgaria și România pentru fortăreața Silistra de pe Dunăre, cerută de români ca preț al neutralității lor în primul război balcanic.

Arbitrajul Rusiei progresa foarte încet. Rușii nu doreau să-și piardă niciunul din cei doi aliați din Balcani (Serbia și Bulgaria). În timpul negocierilor au avut loc anumite confruntări militare de mică intensitate în Macedonia, în special între trupele bulgare și cele sârbe. La 16 iunie, regele Ferdinand al Bulgariei a ordonat trupelor sale să atace pozițiile sârbe și grecești, declarând în același timp război.

Pentru Bulgaria, războiul oferea ocazia de a ocupa întreaga Macedonie și de a domina Balcanii, în timp ce pentru Serbia și Grecia războiul însemna șansa de a împărți între ele Macedonia și de a împiedica hegemonia Bulgariei.

Political boundaries in the Balkans before the First Balkan War - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Political boundaries in the Balkans before the First Balkan War - foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Începutul celui de-al doilea război balcanic

Principalul atac bulgar era îndreptat împotriva sârbilor cu armatele I, a III-a, a IV-a și a V-a, în timp ce armata a II-a era însărcinată cu atacarea pozițiilor grecești de la Gevgeli și Salonic. Bulgarii au fost copleșiți numeric pe frontul grecesc, și în curând luptele ușoare s-au transformat într-o ofensivă grecească pe întreaga linie a frontului la 19 iunie. Forțele bulgare s-au retras imediat de pe pozițiile lor de la nord de Salonic (cu excepția garnizoanei izolate din Salonic, care a fost copleșită) pe poziții defensive la Kilkis. Planul de a distruge armata sârbă în Macedonia centrală printr-un atac concentrat a eșuat, iar bulgarii au fost opriți.

Bulgaria's territorial changes in the early 20th century - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bulgaria’s territorial changes in the early 20th century – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Kilkis

Armata a II-a bulgară din Macedonia centrală, comandată de generalul Ivanov ocupa o linie de la Lacul Doiran la sud-est către lacurile Langaza (astăzi Lacul Koronia) și Beșik (astăzi Lacul Volvi), apoi pe la portul Kavala la Marea Egee. Armata era de poziții încă din mai (luptase la asediul Adrianopolului în primul război balcanic), însă trupele erau supraextinse și probabil nu numărau mai mult de 40 000 de oameni în două divizii slăbite. Grecii au afirmat că li s-au opus cel puțin 80 000 de oameni.

Armata greacă, comandată de regele Constantin avea nouă divizii și o divizie de cavalerie (120 000 de oameni), într-un raport de doi la unu sau trei la unu față de trupele bulgare.

La Kilkis bulgarii construiseră defensive puternice, care includeau tunurile capturate de la otomani și care dominau câmpia de mai jos. La 3 iulie, diviziile a II-a, a IV-a și a V-a grecești au atacat peste câmpie în șarje, sprijinite de artilerie. Au suferit pierderi grele dar până în ziua următoare ocupaseră tranșeele. Între timp, în stânga bulgarilor divizia a VII-a grecească a ocupat Nigrita iar diviziile I și a VI-a Lahana. Pe flancul drept al bulgarilor Evzoni a cucerit Gevgeli și înălțimile Matsikovo. În consecință, calea de retragere a bulgarilor prin Doiran era amenințată, iar armata lui Ivanov a început o retragere disperată care în unele momente amenința să devină o fugă dezorganizată. Întăririle, sub forma diviziei a XIV-a au sosit prea târziu, și s-au alăturat retragerii spre Strumnitza și granița bulgară. Grecii au cucerit Doiranul la 5 iulie, dar nu au reușit să taie retragerea bulgarilor prin pasul Struma. La 11 iulie, grecii împreună cu sârbii au avansat în amonte pe râul Struma până ce au ajuns în Defileul Kresna la 24 iulie. În acest punct, logistica greacă era întinsă la maxim, și înaintarea s-a oprit.

Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Alți 6 000 au fost luați prizonieri cu 130 de tunuri. Grecii au suferit și ei pierderi grele, de 8 700 de oameni. A fost bătălia decisivă pe acest front, și cel mai mare succes grecesc din ambele războaie.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Kilkis-Lahanas - Parte din al Doilea Război Balcanic (Soldaţi greci în timpul bătăliei) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Kilkis-Lahanas – Parte din al Doilea Război Balcanic (Soldaţi greci în timpul bătăliei) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Bregalnica, Kalimantsi și Defileul Kresna

Pe frontul din Macedonia centrală sârbii au împins forțele bulgare către est prin Bătălia de la Bregalnica (30 iunie – 9 iulie). Între timp, în nord, bulgarii au început să avanseze către orașul sârbesc Pirot (în apropiere de granița sârbo-bulgară), obligând sârbii să trimită întăriri armatei a II-a care apăra Pirutul și Nišul. Acest lucru le-a permis bulgarilor să oprească ofensiva sârbă din Macedonia la Kalimantsi la 18 iulie.

După liniștirea situației pe frontul sârbesc, bulgarii au trimis armata I în ajutorul armatei a II-a care se opunea grecilor în pozițiile defensive excelente de la Defileul Kresna. Constantin a respins propunerea guvernului său pentru un armistițiu, căutând o victorie decisivă pe câmpul de luptă.

La 29 iulie, armata bulgară întărită a lansat atacuri pe ambele flancuri, împingându-i pe greci în aval pe văile râurilor Struma și Mesta. Constantin s-a confruntat cu o anihilare de tip Cannae, și a cerut sprijinul sârbilor. Din nefericire pentru el, aceștia nu îi puteau oferi ajutor după Bătălia de la Kalimantsi, iar Constantin i-a cerut guvernului să obțină un armistițiu. Grecii pierduseră circa 10 000 de oameni în ultimele zece zile de lupte. Bulgarii doreau de asemenea pacea, și astfel Constantin a fost salvat de la distrugere.

Map of the Kingdom of Serbia in 1913 - territorial enlargement after Balkan wars - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Map of the Kingdom of Serbia in 1913 – territorial enlargement after Balkan wars – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Sfârșitul războiului

În ciuda stabilizării frontului din Macedonia, dorința guvernului bulgar pentru pace venea ca urmare a evenimentelor departe de Macedonia. La 10 iulie, românii au invadat regiunea disputată Dobrogea și amenințau Sofia din nord. Pentru a înrăutăți situația, otomanii au profitat pentru a-și recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopol, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc. Armata română a pierdut mai puțin de 100 de soldați în lupte, dar a suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră. De asemenea, armata otomană a avut de suferit mai mult de pe urma epidemiei de holeră.

Un armistițiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale au fost reglementate în tratatele de la București și de la Constantinopol. Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor câștigate în primul război balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia și coasta egeeană, cu excepția portului Dedeagach. Serbia a devenit puterea dominantă în Balcani, iar Grecia a obținut Salonic și împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale. A fost doar o înțelegere temporară. Zece luni mai târziu luptele au reînceput, odată cu Primul Război Mondial.

The Balkan boundaries after 1913 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

The Balkan boundaries after 1913 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Al Doilea Război Balcanic (1913) si pe en.wikipedia.org

Toma Caragiu (1925 – 1977), actor român

Toma Caragiu (1925 – 1977)

foto: cinemagia.ro
articole: ro.wikipedia.org; youtube.com

 

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko, Grecia – d. 4 martie 1977, București) a fost un actor român cu activitate bogată în teatru, TV și film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat și în drame, unul dintre filmele sale de referință fiind Actorul și sălbaticii (1975)

S-a născut la 21 august 1925 într-o familie de aromâni (Nico Caragiu și Atena Papastere Caragiu) originară din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epir.

Familia Caragiu se stabilește la Ploiești, pe str. Rudului 144. Toma este elev în clasa a opta la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. Actorul va declara mai târziu:

„…am copilărit și am făcut școala la Ploiești. Sunt deci ploieștean get-beget.”
—Toma Caragiu

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko, Grecia - d. 4 martie 1977, București) a fost un actor român cu activitate bogată în teatru, TV și film. A interpretat cu precădere roluri de comedie, dar a jucat și în drame, unul dintre filmele sale de referință fiind Actorul și sălbaticii (1975) - foto: cinemagia.ro

Toma Caragiu – foto: cinemagia.ro

Este cooptat în trupa de teatru a liceului și scrie în revista liceului Frământări. Primește diploma de bacalaureat în vara anului 1945.

Se înscrie la Drept, dar abandonează cursurile și intră la Conservatorul de Muzica și Arta Dramatică București, clasa Victor Ion Popa. În vacanțe susține o muncă vie de animator cultural și adunând în jurul său alți artiști realizează spectacolul Tache, Ianke și Cadâr de V. I. Popa, pe care îl joacă la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan. Astfel ia ființă nucleul denumit „Brigada culturală Prahova” ce se transformă în „Teatrul Sindicatelor Unite” (1947) din care se va naște „Teatrul de Stat Ploiești” (1949).

Debutul pe scenă îl face pe scena studioului „Teatrului Național” din Piața Amzei (1948), când încă student în anul III, i se încredințează rolul unui scutier în piesa Toreadorul din Olmado pus în scenă de regizorul Ion Șahighian.

La 1 mai 1948 se angajează ca membru al corpului artistic al Teatrului Național. Obține diploma de absolvire a IATC în 1949, la vârsta de 24 de ani.

La 1 aprilie 1951 se angajează la „Teatrul de Stat” din Constanța, recent înființat, unde joacă, printre alte roluri, pe Rică Venturiano în piesa O noapte furtunoasă.

În 1953, la vârsta de 28 de ani, este numit director al „Teatrului de Stat” din Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri.

În 1965 este invitat de Liviu Ciulei și pleacă la Teatrul Bulandra din București, lăsând în urmă o zestre de 90 de premiere.
A jucat alături de alți monștri sacri cum ar fi Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu și alții.

A murit în mod tragic, sub dărâmăturile blocului din București unde locuia în Cutremurul din 1977 4 martie, care va lua viața și bunului său prieten, regizorul Alexandru Bocăneț.

Toma Caragiu a fost înmormântat la cimitirul Belu din București.

 

Mormântul lui Toma Caragiu – foto: ro.wikipedia.org

 

Viața personală

După primii ani de viață petrecuți în Grecia, Toma se refugiază împreună cu familia (mama, tata și cele două surori mai mici, Matilda și Geta) în Cadrilater, pe atunci în România. După o serie de peregrinări, se stabilesc în Ploiești, unde Toma termină liceul.

Se căsătorește în 1952 cu o colegă de teatru, Maria Bondar (alintată „Bebe”), dar căsnicia nu este dintre cele mai fericite. Divorțul are loc în 1962, nu înainte de adoptarea unei fetițe de 3 ani, viitoarea Maria (Doina) Caragiu; aceasta nu va urma cariera artistică a tatălui (ea declara într-un interviu din 2007: „nu am talentul lui, cultura lui, nici măcar nu-i continui meseria”) dar va beneficia de drepturi de autor după tatăl său.

În 1963 are loc căsătoria cu Elena Bichman (n. 1937, București), tot actriță, aflată și ea la a doua căsnicie, după divorțul de actorul și dramaturgul Paul Ioachim. Se pare că nici această căsnicie nu a fost dintre cele mai fericite, posibil datorită temperamentului mai aventuros al actriței. După tragica moarte a artistului, Elena Caragiu (familiar „Mimi”) părăsește în 1977 țara și se stabilește în Statele Unite ale Americii, continuîndu-și viața recurgând la diverse expediente sub numele de Helen Cara-Chester. A venit in Romania in sep. 2011 ca sa faca o casa memoriala Toma Caragiu.

Din 1964 actorul se mută în București împreună cu soția; cumpără o casă rustică în satul Brătulești, comuna Periș, aflată la circa 29 km de Capitală, unde își petrece timpul liber. Casa va fi vândută ulterior, după moartea maestrului, de către moștenitorea sa, Maria (Doina) Caragiu.

În seara fatidică de 4 martie 1977, artistul avea în vizită pe prietenul său, regizorul de film și TV Alexandru Bocăneț, venit să sărbătorească finalizarea filmului său Gloria nu cîntă, în care maestrul juca rolul principal. Imobilul în care locuia (blocul Continental) a fost distrus de cutremur până la etajul III (Toma Caragiu locuia la etajul II), dar cei doi au fost surprinși încercând să fugă pe scări și prinși între dărâmături. Trupul actorului a fost găsit la șase zile după cutremur, iar funeraliile au avut loc a doua zi, pe 11 martie 1977, în Cimitirul Bellu.

Una dintre surorile marelui actor, Matilda Caragiu (căsătorită Marioțeanu), (n.1927- d.2009), a ajuns o respectată lingvistă, membră a Academiei Române, iar cealaltă soră, Geta Caragiu (căsătorită Gheorghiță), (n. 1929), este o talentată sculptoriță.

 

Distincții

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

 

Filmografie

Toma Caragiu a jucat în 39 de filme.

- Nufarul rosu – r.Gheorghe Tobias, 1955
- Vara romantica -r.Sinisa Ivetici, 1961
- Poveste sentimentală – r. Iulian Mihu, 1962
- Străzile au amintiri – r. Manole Marcus, 1962
- Politică și delicatese – r. Haralambie Boroș, 1963
- Cartierul veseliei – r. Manole Marcus, 1965
- Procesul alb – r. Iulian Mihu, 1966
- Haiducii (1966)
- Vremea zăpezilor – r. Gheorghe Naghi, 1966
- Șeful sectorului suflete (1967)
- Subteranul – r. Virgil Calotescu, 1967
- Răpirea fecioarelor – r. Dinu Cocea, 1968
- Răzbunarea haiducilor (1968)
- KO -r. Mircea muresan, 1968
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970)
- Haiducii lui Șaptecai (1971)
- Zestrea domniței Ralu (1971)
- Săptămîna nebunilor (1971)
- Brigada Diverse în alertă! (1971)
- B.D. la munte și la mare (1971)
- Facerea lumii – r. Gheorghe Vitanidis, 1971
- Bariera – r. Mircea Mureșan, 1972
- Explozia – r. Mircea Drăgan, 1972
- Ciprian Porumbescu (1973)
- Proprietarii – r. Șerban Creangă, 1974
- Trei scrisori secrete – r. Virgil Calotescu, 1974
- Tatăl risipitor – r. Adrian Petringenaru, 1974
- Actorul și sălbaticii (1975)
- Nu filmăm să ne-amuzăm (1975)
- Mastodontul – r. Virgil Calotescu, 1975
- Singurătatea florilor (1976)
- Operațiunea Monstrul (1976)
- Premiera (1976)
- Serenada pentru etajul XII – r. Carol Corfanta, 1976
- Condiția Penelopei (voce) – r. Luminița Cazacu, 1976
- Marele singuratic (1977)
- Tufǎ de Veneția -r. Petre Bokor, 1977
- Gloria nu cântă – r. Alexandru Bocăneț, 1977
- Buzduganul cu trei peceți – r. Constantin Vaeni, 1977

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

articole preluat de pe: ro.wikipedia.orgyoutube.com

(video) Stare de urgență în Macedonia din cauza imigranților. Guvernul a blocat mii de refugiați la granița cu Grecia

articol – digi24.ro
foto – agerpres.ro

20 august 2015

Este stare de urgenţă în Macedonia. Totul, din cauza afluxului uriaş de imigranţi care străbat această ţară balcanică. Doar în ultima lună teritoriul macedonean a fost tranzitat de 39 de mii de imigranţi. Acum, guvernul de la Skopjie a blocat alte mii de refugiaţi la graniţa cu Grecia şi e gata să desfăşoare armata de-a lungul frontierei, pentru a-i împiedica pe imigranţi să meargă mai departe. În paralel, preşedintele Italiei, o altă ţară puternic afectată de fenomenul migraţiei, spune că terorismul trebuie combătut în forţă, altfel riscăm izbucnirea unui al treilea război mondial.

Cartoane întinse direct pe asfalt sunt paturile în care dorm de câteva nopţi, sub cerul liber, refugiaţii blocaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia. Sunt peste o mie de oameni, dar grănicerii le permit trecerea dintr-o ţară în alta doar în grupuri mici. Cei care aşteaptă spun că n-au primit adăpost şi nici sprijin din partea autorităţilor elene.

„Situaţia este îngrozitoare. Toţi aceşti oameni dorm pe jos. Nimănui nu îi pasă de noi. Aici stăm, aici dormim. Nu avem nici mâncare, nici apă. Nimic”, spune un imigrant.

„Credeam că în Europa se trăieşte mai bine, de aceea am plecat din ţara noastră şi am venit aici. Dar aici nimeni nu ne bagă în seamă”, e de părere un alt refugiat.

Cei care au ajuns aici şi-au început călătoria prin Europa într-una dintre insulele greceşti din Marea Egee. Au străbătut mare parte din distanţa până în Macedonia, adică peste 600 de kilometri, pe jos. Şi n-au ajuns nici la jumătatea drumului. Destinaţia lor sunt ţările din vestul continentului.

„Suntem atât de obosiţi şi mai avem foarte mult de mers. Vrem să ajungem în Germania”, spune un refugiat.

Macedonenii sunt şi ei tot mai frustraţi de şirurile nesfârşite de străini care tranzitează zilnic ţara. Gările sunt arhipline şi se doarme pe străzi ori în parcuri.

„Aceşti imigranţi sunt o problemă. Ne murdăresc oraşul. Ieri erau 500, azi sunt 5.000”, spune un localnic.

Fără a raporta probleme deosebite până acum, vecinii bulgari au consolidat totuşi paza punctelor de frontieră şi au înăsprit controalele. De la începutul anului, 750 de imigranţi ilegali au fost reţinuţi în timp ce încercau să treacă graniţa fraudulos.

Numărul refugiaţilor care ajung în Europa creşte de la o zi la alta. Numai în portul Pireu de lângă Atena au ajuns, în decurs de 24 de ore, mii de oameni transportaţi cu feriboturile din insulele din Marea Egee. Acolo, autorităţile locale sunt depăşite de situaţie. Nici nu-i pot întoarce din drum pe imigranţi, dar nici nu au capacitatea de a-i caza. Ca soluţie temporară, Atena a hotărât să îi aducă pe continent, iar de aici fiecare familie decide încotro va merge.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

(Anca Dumitrescu) Guvernul elen a aprobat concesionarea a 14 aeroporturi unui consorţiu germano-grec

articol – Anca Dumitrescu – Mediafax
foto – antena3.ro

18 august 2015

Guvernul elen a aprobat concesionarea pe 40 de ani a 14 aeroporturi din Grecia unui consorţiu germano-grec format din companiile Fraport şi Slentel, o divizie a grupului elen Copelouzos, pentru 1,2 miliarde de euro, relatează Capital.gr.

Concesiunea, primul acord de privatizare convenit de guvernul partidului Syriza, se referă la aeroporturile Salonic, Aktio, Chania (Creta), Kavala, Kefalonia, Kerkyra (Corfu), Zakynthos, precum şi cele din Rodos, Kos, Myconos, Mytilene, Samos, Santorini şi Skiathos.

În 2013 aceste aeroporturi au servit 19,1 milioane de pasageri.

Acordul de concesiune se referă la operarea, întreţinerea, administrarea şi extinderea a 14 aeroporturi regionale până în 2055.

Fraport va deţine paticipaţia majoritară la consorţiul cu Slentel.

Cele două companii vor plăti o singură dată suma de 1,2 miliarde de euro şi anual 22,9 milioane de euro pentru a opera aeroporturile pe o perioada de 40 de ani, cu posibilitatea extinderii pe încă zece ani.

Fraport este o companie germană de transport care operează, printre altele, aeroportul din Frankfurt. Grupul elen Copelouzos are afaceri în sectorul energetic.

Consorţiul şi-a asumat investiţii de 1,4 miliarde de euro, din care 330 milioane de euro în primii patru ani. Trecerea aeroporturilor în concesiune privată va crea, potrivit estimărilor, 1.450 de locuri de muncă directe şi 15.000 de locuri de muncă indirecte.

Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, vineri seară, cel de-al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, care trebuie să adopte o serie de reforme macroeconomice, în sensul creşterii taxelor şi reducerii deficitului bugetar, pentru a obţine ajutorul de 86 de miliarde de euro.

Unele dintre statele membre ale zonei euro, inclusiv Germania, trebuie să-şi consulte Parlamentele cu privire la noul plan de asistenţă financiară. Celelalte ţări care trebuie să organizeze voturi în Parlament sunt Austria, Estonia, Portugalia şi Spania, în timp ce Legislativul grec a aprobat acordul vineri.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

(George Simion) 1.000 de greci se îndreaptă către România!

Frații de peste Prut vin să ceară Unirea la București
foto – facebook.com
articol – George Simion – adevarul.ro

George Simion

George Simion

Ai noștri ca brazii…în drum spre Ungheni!Sâmbătă, la 10:00 îi întâmpinăm la Vamă,iar DUMINICĂ, la 14:00 la BUCUREȘTI, în Piața Universității!

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 9 Iulie 2015

Marșul lui Ștefan cel Mare continuă. În această dimineață, tinerii basarabeni au plecat din Cornești. Sâmbătă, ei vor…

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 8 Iulie 2015

În ciuda caniculei, participanții la Marșul lui Ștefan cel Mare au ajuns cu bine la Cornești. Numeroasele fâtâni din Basarabia au reîmprospătat rezerva de apă rece a unioniștilor. Un moment special din Marșul lui Ștefan cel Mare va fi trecerea Prutului pe jos, sâmbătă, la ora 10:00, la Ungheni, unde sunteți așteptați cât mai numeroși. Vă invităm să-i întâmpinați pe participanții la marș duminică, la ora 14:00 în Piața Universității.

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 8 Iulie 2015

„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele RomânieiTinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 7 Iulie 2015

Într-o săptămâna în care opinia publică este captată de un referendum din Grecia, la câţiva kilometri de noi, basarabenii au ieşit duminică în număr mare în stradă pentru a cere Unirea, iar cei mai curajoşi dintre ei vin pe jos, în caniculă, înspre România. Da, acum, la ora la care citiţi aceste rânduri….

30.000 de oameni au ieşit în stradă la Chişinău în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a cere Unirea cu tine, cititorule. Dar, pe de altă parte, pe cine mai impresionează nişte zeci de mii de basarabeni, care cer Unirea, doar asta fac ei de când se ştiu….

Unioniștii au pornit în marș spre Prut #PMAN #Chișinău – Curaj.TV

Apelul adunării a statuat la final:

Să ne conjugăm eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Marii Uniri printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.

Pozele sunt relevante pentru numărul de participanţi:

Chisinau 16 mai 2015 - foto preluat de pe facebook.com/basarabiapamantromanesc

Chisinau 16 mai 2015 – foto preluat de pe facebook.com/basarabiapamantromanesc

Chişinău - 5 iulie 2015 - Marea Adunare Naţională - Zeci de mii de oameni scandează  - foto - infoprut.ro

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro

Chişinău - 5 iulie 2015 - Marea Adunare Naţională - Zeci de mii de oameni scandează  - foto - infoprut.ro

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro

11212112_991268500923989_5664696237426032064_o

Sâmbătă la Prut

Mii de oameni vor fi sâmbătă la Prut, la Ungheni. Unii vor ajunge pe jos, ca potenţialii greci din imaginile de mai sus. Alţii vin cu căruţele, bicicletele, autocarele.

Pe 11 iulie 2015 nu vă dăm întalnire într-o sală sterilă de conferinţe, în Parlament, sau într-o cafenea. Nu vom ţine discursuri teatrale şi nu vă vom plictisi cu ceea ce aţi auzit deja de atâtea ori.

foto - adevarul.ro

foto – adevarul.ro

Locul unde ne vom întâlni este o margine de râu, dar nu orice râu- este râul Prut. Şi nu vă chemăm cu mâna goală, vă invităm să veniţi cu flori, pentru a recrea, împreună, un moment-simbol din Istoria Românilor- Podul de Flori.

Primul „Pod de flori” a fost organizat la 6 mai 1990, când peste un milion de oameni, cetăţeni români, au trecut frontiera către Republica Moldova (încă purta denumirea de RSS Moldovenească), fără paşaport şi fără viză, prin opt puncte de trecere peste Prut. Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, când cetăţenii Republicii Moldova au intrat în România fără acte. Aceste evenimente uriaşe aveau scopul reunificării clar declarat, însă acţiunile lor nu şi-au atins finalitatea firească.

Unirea o facem noi, cu mic, cu mare, pe 11 iulie, la 10:00, în mână cu o floare!

Duminică la Bucureşti

Sute de tineri s-au pornit pe jos din Chişinău în direcţia Bucureştiului. Ei au plecat ieri de la Marea Adunare Naţională din Chişinău, unde 30 000 de români basarabeni au cerut Unirea cu România.

foto - adevarul.ro

foto – adevarul.ro

Pentru a fi solidari cu ei, Platforma Unionistă Acţiunea 2012 organizează o amplă manifestaţie duminică, 12 iulie, la ora 14:00, în Piaţa Universităţii. După ce atât fostul, cât şi actualul preşedinte al României, alături de premier, le-au promis că dacă vor cere Unirea, Unirea se va face, zeci de mii de români basarabeni au votat-o duminică, 5 iulie, la Chişinău. Acum, o mie de tineri de peste Prut vin pe jos la Bucureşti ca să ceara clasei politice de aici înfăptuirea reîntregirii naţionale.

Contextul actual ne obligă să fim părtaşi, nu doar martori. E momentul ca împreună să ieşim în stradă pentru a îndrepta greşelile istoriei. Unde? În Bucureşti, capitala tuturor românilor!

* Titlul prezentului articolului (1 000 de greci se îndreaptă către România) este un protest faţă de atenţia ne-distributivă a opiniei publice româneşti. Dar până sâmbătă şi duminică mai sunt şanse de schimbare!

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Grecia a spus NU AUSTERITĂŢII. Guvernul Tsipras dorește restructurarea datoriilor

foto (captura) si articol – stiri.tvr.ro

05 Iulie 2015

Grecii au respins cu un procent semnificativ noi măsuri de austeritate, în urma unui referendum desfășurat duminică și criticat dur de înalți oficiali politici și economici ai Europei. De altfel, Germania și Franța au anunțat că doresc o întâlnire, marți, a responsabililor din zona euro.

Premierul Alexis Tsipras și excentricul ministru de Finanțe Yanis Varoufakis au anunțat că vor încerca forțarea restructurării datoriilor și o ”revenire la valorile europene”. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

După numărarea a 95% din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populația să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, rezultatele arată un procent de 61,31% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,69 %.

ORA 00:59 După numărarea a 92,80% din voturi, 61,27% din greci au votat NU AUSTERITĂȚII.

ORA 00:10 Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei și vicecancelar, consideră că orice noi negocieri cu Grecia privind un nou acord de asistență financiară sunt “greu de imaginat”, întrucât Alexis Tsipras a “tăiat ultimele punți” între țara sa și Europa.

ORA 00:07 Noi rezultate parțiale, după numărarea a 89,05% din voturi: 61,46% dintre greci au votat NU, 38,54% au votat DA la referendum.

ORA 00:00 La rândul său, ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis a apreciat că ”acest NU nu este, de fapt, un ”nu” împotriva austerității, ci o revenire la valorile Europei. Acest NU este un mare ”da” Europei democratice. Rezultatul de la acest referendum va fi, de acum înainte, un instrument de colaborare cu partenerii noștri europeni.

De cinci luni încercăm să negociem pentru a le explica acest lucru: fără alte împrumuturi, dacă nu le restructurăm pe cele vechi. Creditorii au respins orice dezbatere cu privire la austeritate și datoria externă a Greciei”.

ORA 23:50 Premierul Alexis Tsipras a declarat duminică noapte, după numărarea a 84,77% din voturi, când s-a anunțat că 61,54% au votat CONTRA AUSTERITĂȚII, că în Grecia are un loc o criză umanitară și că Executivul condus de el va încerca să restructureze datoriile Atenei, pentru a putea găsi o ”soluție mai sănătoasă”.

“Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au votat NU, acum trebuie să ridicăm Grecia cu toții, noi, grecii, am luat o decizie foarte curajoasă săptămâna trecută și sunt foarte conștient de mandatul dat, de a negocia cu Europa. Să ieșim din acest cerc vicios al austerității.

Voi pune acest manadat în aplicare fără eziatre. Odată cu votul istoric de astăzi, poporul grec a răspuns întrebării corecte. Nu dacă vor sau nu să rămână în Europa. Europa nu poate fi o stradă cu un singur sens pentru austeritate, ci va fi o stradă a democrației.

Mâine, Grecia va merge înainte cu negocierile și va căuta să găsească o soluție mai sănătoasă; suntem siguri că BCE conștientizează situația umanitară din țara noastră. Putem avea o soluție viabilă doar dacă restructuram datoria, țara noastră are nevoie mai mult că oricând să fie unită. Îl voi contacta pe președintele țării să îi cheme la negocieri pe liderii politici și să le explicăm ce vrem să cerem la negocieri”, a declarat Alexis Tsipras.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/live-text-grecia-a-spus-nu-austeritatii-guvernul-tsipras-dore-te-restructurarea-datoriilor_62564.html

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Alături de Grecia

adresată Cancelarului german, Angela Merkel și instituțiilor din Troika:

Noi, cetățenii României, vă cerem să puneți capăt presiunilor pentru austeritate în Grecia și să organizați o conferință pentru restructurarea și reducerea datoriei. Austeritatea nu a rezolvat problema datoriei și a lovit în cei mai vulnerabili cetățeni ai țării. Vă cerem să vă schimbați poziția și să puneți interesele oamenilor mai presus de interesele băncilor.

Dragi prieteni din Europa,

Săptămâna aceasta, Grecia ar putea fi obligată să accepte niște măsuri de austeritate drastice și ineficiente sau să părăsească zona euro,provocând haos în toată Europa. Haideți să lansăm cel mai puternic apel cetățenesc pentru democrație socială din toate timpurile și să scoatem Europa din criză!

Să fie clar: dincolo de dezbaterile și jargonul experților, doar două lucruri sunt demne de reținut: 1) Cei mai vulnerabili cetățeni ai Greciei sunt cei care au dus greul reducerilor bugetare extrem de dure - 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie, mortalitatea infantilă a crescut cu 43%, iar rata șomajului în rândul tinerilor se apropie de 50%! ; și 2) Totul a fost în zadar: problema datoriei s-a agravat în loc să se remedieze, iar aplicarea aceluiași tratament va duce la aceleași rezultate, deci la mai multă suferință și datorii mai mari.

Cu toate acestea, cancelarul Angela Merkel și creditorii susțin în continuare această politică iresponsabilă și punitivă, pretinzând că respectă dorința opiniei publice.

Săptămâna aceasta, premierul Alexis Tsipras a recurs cu mult curaj la un referendum democratic și a cerut țării sale să voteze ”Nu”. 70% dintre membrii Avaaz din Grecia spun că vor vota ”Nu” . Dacă vom fi alături de ei în număr mare, le putem dovedi liderilor noștri că opinia publică susține oprirea austerității și orientarea către măsuri pentru reducerea datoriilor.Semnați acum apelul urgent. Când vom avea suficiente semnături, vom lansa o campanie de impact în presă:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

Merkel știe să asculte vocea cetățenilor și poate să fie flexibilă atunci când situația o cere: după criza de la Fukushima  și demonstrațiile de amploare împotriva energiei nucleare din Germania, ea a fost de acord cu închiderea  centralelor nucleare.

E adevărat că proasta guvernare, corupția și împrumuturile iresponsabile ale guvernelor anterioare se numără printre factorii care au pus economia Greciei la pământ. Dar în timp ce 90% din fondurile de salvare au mers la băncile străine care au împrumutat bani Greciei înainte de criză, populația a suportat măsurile de austeritate – privatizări și dereglementări, tăieri ale pensiilor și salariilor și creșterea taxelor.  Cu toate acestea, așa cum mulți au prezis, problema datoriei nu a fost rezolvată, iar cei afectați sunt cei mai săraci dintre greci – cei bogați și-au trimis deja o mare parte din avere în străinătate.

Această dezbatere tensionată nu ar trebui să conducă la un referendum cu două opțiuni dificile pentru poporul grec. Numeroși economiști și lideri politici importanți sunt de acord asupra unei posibile soluții: o conferință dedicată găsirii de opțiuni pentru restructurarea și reducerea datoriei, pentru ca economia Greciei să poată din nou să respire, să se refacă și să își onoreze, în timp, angajamentele.

Săptămâna aceasta, avem șansa de a le arăta lui Merkel și altor lideri că opinia publică spune ”Nu” unor politici a căror ineficiență e deja dovedită.Semnați acum  apelul urgent și hai să declanșăm o schimbare radicală, pentru a pune în sfârșit interesele cetățenilor mai presus de interesele băncilor:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

O mișcare cu amploarea și forța noastră e cea mai în măsură să transforme astfel de crize în oportunități. Am putea asista la un dezastru  istoric, dar dacă ne vom face auziți acum,  o putem convinge pe Merkel să își schimbe poziția și să fie vocea unei Europe democratice. Azi,  e de datoria fiecăruia dintre noi să lupte pentru un sistem economic mai uman,  construit de cetățeni pentru cetățeni. Iar acest proiect poate începe acum în Grecia.

Cu speranță,

Alice, Ricken, Spyro, Alex, Marigona, Mike și întreaga echipă Avaaz

SURSE (ÎN ENGLEZĂ):

Greece over the brink (New York Times)
http://www.nytimes.com/2015/06/29/opinion/paul-krugman-greece-over-the-brink.html

Creditors’ economic plan for Greece is illiterate and doomed to fail (The Guardian)
http://www.theguardian.com/world/2015/jun/23/creditors-economic-plan-for-greece-is-illiterate-and-do

Europe’s Empress Stays Silent (Politico)
http://www.politico.eu/article/grexit-greece-merkel-empress-stays-silent-germany-debt-default/

Joseph Stiglitz, Thomas Piketty and Other World-Renowned Economists Demand End to Greek Austerity (In These Times)
http://inthesetimes.com/article/18020/joseph-stiglitz-thomas-piketty-greece-syriza-austerity

Child poverty up in more than half of developed world since 2008 (The Guardian)
http://www.theguardian.com/society/2014/oct/28/child-poverty-developed-world-unicef-report-global-recession

Crumbs of comfort don’t hide Europe’s employment divide (EU Observer)
https://euobserver.com/news/129396

Health cuts see new-born deaths jump 43% in Greece (Euractiv)
http://www.euractiv.com/health/troikas-pressure-greeces-healthc-news-533948

“Vacanţă bancară” în Grecia. Restricţii la retragerile din bancomate

Premierul grec Alexis Tsipras
foto – bzi.ro
articol – stiri.tvr.ro

Premierul Alexis Tsipras a anunţat într-un discurs televizat vacanţă bancară şi control asupra capitalului în Grecia după ce mii de cetăţeni au retras bani, informează Reuters. Consiliul de stabilitate financiară a Greciei a recomandat închiderea băncilor în următoarele 6 zile lucrătoare.

ACTUALIZARE 22.45 Retragerile din bancomate au fost limitate la 60 de euro pe zi, potrivit jurnaliştilor locali. Unele surse oficiale vorbesc despre încercarea de a ridica plafonul la 200 de euro. Străinii ar putea retrage cât le permite banca emitentă a cardului, potrivit unor surse citate de Reuters şi preluate de The Guardian.

Potrivit Reuters, Consiliul de stabilitate financiară a recomandat ca bancomatele să fie închise luni, iar de marţi să intre în vigoare restricţia de 60 de euro.

Între timp, tot mai mulţi greci se grăbesc să-şi scoată banii.

ACTUALIZARE 22.14 Consiliul de stabilitate financiară a Greciei a recomandat închiderea băncilor în următoarele 6 zile lucrătoare, potrivit unei surse din cercul decizional, citată de Reuters.

ACTUALIZARE 21.20 Tsipras a dat vina pe partenerii europeni şi pe Banca Centrală Europeană pentru că au forţat mâna Greciei, dar a subliniat că acest lucru nu va opri referendumul planificat duminica următoare.

“Respingerea cererilor guvernului pentru o scurtă prelungire a programului a fost un act fără precedent după standardele europene, punând în discuţie dreptul suveran al poporului de a decide”, a declarat Tsipras.

Această decizie a dus la limitarea de către Banca Centrală Europeană a lichidităţilor disponibile pentru băncile greceşti şi a forţat banca centrală a ţării să sugereze o vacanţă bancară şi restricţii pentru retrageri, a adăugat Tsipras.

ACTUALIZARE 20.59 Preşedintele Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au căzut de acord că este un moment critic pentru Grecia, care trebuie să reia reformele în cadrul zonei euro, transmite Casa Albă.

Echipele celor doi monitorizează situaţia, notează Reuters.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri. Decizia reflectă riscul de default al datoriilor şi de introducere a controlului capitalului.

Fondul Monetar Internațional va urmări îndeaproape evoluția situației din Grecia și “din țările vecine” și rămâne pregătit “să-și ofere ajutorul” în caz de necesitate, a declarat directorul general Christine Lagarde. “Zilele următoare vor fi importante”, a precizat Lagarde.

ACTUALIZARE 20.45 Informaţia despre închiderea bursei din Atena a fost furnizată de o sursă financiară citată de Reuters. Băncile vor rămâne închise, a declarat şeful băncii Piraeus după întâlnirea oficialilor de finanţe de la Atena.

Întrebat la finalul reuniunii Consiliului de Stabilitate Fiscală dacă băncile se vor deschide luni, Anthimos Thomopoulos a răspuns sec: “Nu”.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(video) Spaniolii, solidari cu grecii. Manifestaţie la Madrid de susţinere a guvernului Tsipras

foto si articol – stiri.tvr.ro

28 Iunie 2015

Guvernul grec este susţinut şi de spanioli. Zeci de oameni au ieşit în stradă la Madrid în semn de solidaritate cu executivul condus de Alexis Tsipras. Liderul unei formaţiuni de stânga din Spania, prezent şi el la demonstraţie, a spus că problema actuală a Europei este austeritatea bugetară.

Liderii europeni şi FMI-ul ameninţă proiectul european, în opinia celor care au participat la manifestaţia în favoarea Greciei, la Madrid.

Principala voce a manifestanţilor a fost Pablo Iglesias, liderul Podemos, partidul spaniol anti-austeritate şi apropiat de Syriza.

Destinul actualului guvern de la Atena va influenţa alegerile spaniole din toamnă şi ascensiunea partidului Podemos care a acumulat milioane de voturi în toată Spania. Podemos vrea o politică anti-criză fără măsuri excesive de austeritate pentru populaţie şi cu o mai mare participare la buget din partea băncilor şi companiilor.

Actualul guvern de dreapta al lui Mariano Rajoy, care a pierdut aproape toată puterea regională la ultimele alegeri, încearcă să transmită un semnal de alarmă împotriva fenomenului Podemos, pe care-l califică drept anarhist, radical şi periculos pentru stabilitatea ţării.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/