foto – stirileprotv.ro
Gabriel Ferugean
un articol de Gabriel Ferugean
exclusiv pentru Uniti Schimbam
Pentru că Blitzkriegul o fi fost o amintire dragă conducerii ANAF-ului, i-am vazut copiind atît metoda atacului-surpriza cît și uniformele mizerabile combinînd stilul milităros al Gestapo cu caschetele de tip sovietic. Din punct de vedere imagistic, asta i-a plasat aproape imediat în dizgrația publică.
Astăzi i-am regăsit folosind în stil original comunicarea prin rețele sociale prin propagarea unor mesaje din preistoria comunicării. Mai pe scurt, la fel ca în anii 90, ANAF-ul făcea un apel. Nici măcar nu am continuat să citesc. O instituție care face apeluri disperate, indiferent către cine, demonstrează că este o instituție condusă de personaje cu un nivel de inteligență și educație insuficient de mare pentru a putea să transmită un mesaj coerent și interesant. Un grup de oameni, pentru că mi-e greu să dau vina pe un singur om, care au ajuns în poziții de importanță deosebită în sistemul guvernamental și nu au habar de instrumentele de bază ale comunicării. Pe scurt, nu îi duce capul să înțeleagă că eșecul sau succesul unei instituții stă inclusiv în modul în care își comunică activitatea și se poziționează ca imagine în imaginarul colectiv. Iar pînă acum ANAF-ul a reușit performanța de a atrage fluierăturile tuturor, la propriu și la figurat. Mai întîi s-au năpustit ca disperații asupra comercianților, amendînd și închizînd magazine pentru motive subțirele. Am zis că o fi legea prea dură, că sînt și ei la început. Dar așa cum guvernul a avut grijă să îi echipeze de parcă pleacă la război cu inamicul, nu în control pentru a verifica respectarea legii, parcă era bine să încerce să înțeleagă un pic și cum funcționează economia. Adică dacă închizi toți comercianții o lună de zile e posibil ca funcționarii publici, inclusiv geniile conducătoare din spatele ANAF-ului, să nu mai apuce să își ia salariile. Mă rog, să zicem că puteam înțelege: treabă nouă, guvern pesedist – adică plin de îngîmfați incompetenți – nu putea fi altfel ANAF-ul.
agenti ANAF – foto – clubopel.com
Ceea ce mă deranjează este că acum au început cu cerșitul pe Facebook. Doar că în loc să ceară like, ei “fac un apel”. Păi, măi băieți, voi așa credeți că funcționează? Facem apel la dreptate, la adevăr, la drepturile omului? Atunci să fac și eu un apel-două! Fac un apel la inteligență! Fac un apel ca ANAF să conducă o campanie de informare, prin care omul să înțeleagă mai bine de ce funcționarul public îl tratează ca pe un potențial infractor/contravenient și se repede să îi controleze afacerea de parcă el a furat milioanele cu care și-au făcut pesediștii vile încă de pe vremea lui moș iliescu, năstase-cîțiva-ani-de-pușcărie și mitrea-pușcăriaș-și-el. Fac un apel ca ANAF-ul să comunice de ce trebuie ca angajații lui să umble echipați ca o armată de ocupație. Da, știu, legea precizează că trebuie să umble în uniformă, dar dacă cineva prin ANAF-ul ăla ar avea ceva cap, ar realiza că efectul este tocmai contrar așteptărilor și ar apela la portița din finalul articolului de lege care precizează că, în anumite condiții, pot îmbrăca ținută civilă. Fac un apel să renunțați la comunicarea propagandistică și să comunicați modern, civilizat, luînd în calcul nu numai ideile instituționale (puține și proaste, din păcate) ci și ceea ce vă tot comunică publicul care vă mai plătește și salariile.
Dar de ce am avea nevoie de normalitate? De ce ar fi nevoie de o instituție care să acționeze transparent, corect, în folosul cetățeanului, al contribuabililor și al companiilor și nu în folosul unei mafii politice incompetente în serviciul public, care își promovează insistent toți incapabilii și ideile anacronice despre serviciul public și despre mediul de afaceri, cu o logica la nivelul anilor 90, cînd românii erau proaspăt ieșiți din bezna și incultura comunistă? De ce să avem instituții care pornesc de la premisa că greșelile pot fi unele nevinovate și care să urmărească aplicarea sistematică a legii și crearea unei relații durabile și cinstite între companii și funcționarii statului cînd putem avea o teroare publică exhibată cu nerușinare chiar în zilele de vacanță ale contribuabililor. Că dacă nu se distrează la vederea chiloților vreunui parașute media, măcar să se enerveze cînd își pune ANAF-ul poalele în cap și vrea să facă ordine în lume. Uneori mă tem că ăștia i-ar cere bonul fiscal și lui putin, dacă l-ar vedea în aeroport că își cumpără țigări din duty-free.
Maşinile ANAF au invadat Autostrada Soarelui – foto – libertatea.ro
Acestea fiind zise, trebuie să adaug doar că o campanie inteligentă de comunicare prin care ANAF să își explice prezența, metodele, logica acțiunilor și dorința de a lucra în folosul cetățeanului și al interesului public ar fi ușurat foarte mult activitatea instituției. În loc de asta, conducerea și-a dovedit din plin incompetența acționînd fără transparență, comunicînd extrem de prost și învinovățind pe toată lumea, fără să realizeze penibilul mesajelor transmise, din epoca de (capete de) piatră a comunicării. Pentru că atunci cînd unui prost îi dai o bîtă în mînă, se va repezi să spargă tot ce îi iese în cale. Unul deștept ar fi preferat să vorbească puțin și cu victimele, poate nu trebuia să le bată chiar pe toate!
De câţi agenţi ANAF este nevoie să controlezi o şaormerie
