Articole

Grecia a spus NU AUSTERITĂŢII. Guvernul Tsipras dorește restructurarea datoriilor

foto (captura) si articol – stiri.tvr.ro

05 Iulie 2015

Grecii au respins cu un procent semnificativ noi măsuri de austeritate, în urma unui referendum desfășurat duminică și criticat dur de înalți oficiali politici și economici ai Europei. De altfel, Germania și Franța au anunțat că doresc o întâlnire, marți, a responsabililor din zona euro.

Premierul Alexis Tsipras și excentricul ministru de Finanțe Yanis Varoufakis au anunțat că vor încerca forțarea restructurării datoriilor și o ”revenire la valorile europene”. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

După numărarea a 95% din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populația să se pronunțe asupra propunerilor creditorilor internaționali, rezultatele arată un procent de 61,31% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,69 %.

ORA 00:59 După numărarea a 92,80% din voturi, 61,27% din greci au votat NU AUSTERITĂȚII.

ORA 00:10 Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei și vicecancelar, consideră că orice noi negocieri cu Grecia privind un nou acord de asistență financiară sunt “greu de imaginat”, întrucât Alexis Tsipras a “tăiat ultimele punți” între țara sa și Europa.

ORA 00:07 Noi rezultate parțiale, după numărarea a 89,05% din voturi: 61,46% dintre greci au votat NU, 38,54% au votat DA la referendum.

ORA 00:00 La rândul său, ministrul de Finanțe Yanis Varoufakis a apreciat că ”acest NU nu este, de fapt, un ”nu” împotriva austerității, ci o revenire la valorile Europei. Acest NU este un mare ”da” Europei democratice. Rezultatul de la acest referendum va fi, de acum înainte, un instrument de colaborare cu partenerii noștri europeni.

De cinci luni încercăm să negociem pentru a le explica acest lucru: fără alte împrumuturi, dacă nu le restructurăm pe cele vechi. Creditorii au respins orice dezbatere cu privire la austeritate și datoria externă a Greciei”.

ORA 23:50 Premierul Alexis Tsipras a declarat duminică noapte, după numărarea a 84,77% din voturi, când s-a anunțat că 61,54% au votat CONTRA AUSTERITĂȚII, că în Grecia are un loc o criză umanitară și că Executivul condus de el va încerca să restructureze datoriile Atenei, pentru a putea găsi o ”soluție mai sănătoasă”.

“Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au votat NU, acum trebuie să ridicăm Grecia cu toții, noi, grecii, am luat o decizie foarte curajoasă săptămâna trecută și sunt foarte conștient de mandatul dat, de a negocia cu Europa. Să ieșim din acest cerc vicios al austerității.

Voi pune acest manadat în aplicare fără eziatre. Odată cu votul istoric de astăzi, poporul grec a răspuns întrebării corecte. Nu dacă vor sau nu să rămână în Europa. Europa nu poate fi o stradă cu un singur sens pentru austeritate, ci va fi o stradă a democrației.

Mâine, Grecia va merge înainte cu negocierile și va căuta să găsească o soluție mai sănătoasă; suntem siguri că BCE conștientizează situația umanitară din țara noastră. Putem avea o soluție viabilă doar dacă restructuram datoria, țara noastră are nevoie mai mult că oricând să fie unită. Îl voi contacta pe președintele țării să îi cheme la negocieri pe liderii politici și să le explicăm ce vrem să cerem la negocieri”, a declarat Alexis Tsipras.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/live-text-grecia-a-spus-nu-austeritatii-guvernul-tsipras-dore-te-restructurarea-datoriilor_62564.html

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/