Articole

Consiliul Europei (5 mai 1949)

Consiliul Europei

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; agerpres.ro; coe.mae.ro

 

 

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană, și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg.

Session of the Council of Europe's Assembly in the former House of Europe in Strasbourg in 1967. Willy Brandt, German minister for Foreign Affairs, is speaking - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Session of the Council of Europe’s Assembly in the former House of Europe in Strasbourg in 1967. Willy Brandt, German minister for Foreign Affairs, is speaking – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de “Adunarea Parlamentară”, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de “Comitetul Miniștrilor”, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006.

Sigla Consiliului Europei - foto: ro.wikipedia.org

Sigla Consiliului Europei – foto: ro.wikipedia.org

 

Componența

Consiliul Europei este compus din 47 de state membre la care se adaugă o serie de state cu statut de observator.

 

State membre

Harta statelor membre în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

Harta statelor membre în Consiliul Europei – foto: ro.wikipedia.org

- Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia și Turcia (1949)
- Islanda și Germania (1950)
- Austria (1956)
- Cipru (1961)
- Elveția (1963)
- Malta (1965)
- Portugalia (1976)
- Spania (1977)
- Liechtenstein (1978)
- San Marino (1988)
- Finlanda (1989)
- Ungaria (1990)
- Polonia (1991)
- Bulgaria (1992)
- Estonia, Lituania, Slovenia, Republica Cehă, Slovacia, România (1993)
- Andorra (1994)
- Letonia, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (1995)
- Federația Rusă și Croația (1996)
- Georgia (1999)
- Armenia, Azerbaidjan (2001)
- Bosnia și Herzegovina (2002)
- Serbia (împreună cu Muntenegru) (2003)
- Monaco (2004)
- Muntenegru (2007)

 

State cu statut de observator

Harta membrilor şi observatorilor în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

Harta membrilor şi observatorilor în Consiliul Europei - foto: ro.wikipedia.org

- Canada, Vatican, Japonia, SUA, Mexic și Israel.

 

Obiective

- Protejarea drepturilor omului
- Protejarea democrației pluraliste
- Protejarea supremației dreptului
- Favorizarea conștientizării și încurajarea dezvoltării identității și a diversității culturale a Europei
- Dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin susținerea reformelor politice, legislative și constituționale
- Căutarea soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană:

* discriminarea minorităților
* xenofobia
* intoleranța
* protecția mediului
* Clonarea umană
* SIDA
* drogurile
* terorismul
* crima organizată

Consiliul Europei (CoE), înființat la 5 mai 1949, este prima organizație inter-guvernamentală europeană postbelică ce a fost constituită ca organism european de promovare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a valorilor democratice

Consiliul Europei reprezintă cadrul instituțional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societății europene (cu excepția celor legate de apărare) și anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educație, cultură, patrimoniu, tineret și sport, probleme sociale și economice, puteri locale și regionale, protecția mediului etc. În ultimul timp, CoE a pus un accent deosebit pe respectarea drepturilor omului pe continentul european, toate statele membre ale organizației semnând Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concepută pentru a proteja drepturile omului, ale democrației și ale statului de drept.

Organizația numără, în prezent, 47 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene și peste 820 de milioane de cetățeni. Sediul CoE se află la Strasbourg, Franța.

Statele membre ale Consiliului Europei - foto: coe.mae.ro

Statele membre ale Consiliului Europei – foto: coe.mae.ro

Consiliul Europei susține libertatea de exprimare a presei, libertatea de întrunire, egalitate și protecția minorităților. CoE a lansat campanii referitoare la probleme legate de protecția copilului și drepturile romilor, cea mai mare minoritate din Europa. Consiliul Europei ajută statele membre să lupte împotriva corupției și terorismului și întreprinde reformele judiciare necesare. Grupul său de experți în materie constituțională, cunoscut sub numele de Comisia de la Veneția, oferă consultanță juridică în țări din întreaga lume.

Consiliul Europei promovează drepturile omului prin convenții internaționale, cum ar fi Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și Convenția privind criminalitatea informatică.

(…)

 

Evoluția relațiilor României cu Consiliul Europei

La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului general al Consiliului Europei, prin care arăta intenția României de a adera la acest for în viitorul apropiat. În următoarele luni, în cadrul activităților Consiliului, au participat, cu statut de invitați speciali, reprezentanți ai României. Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă, la Strasbourg, la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul a desemnat trei raportori, care au efectuat prima vizită în România în noiembrie 1992. La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la această organizație, iar la data de 2 septembrie, un aviz similar l-a emis și Comisia juridică a Drepturilor Omului. La 28 septembrie 1993, cu prilejul sesiunii de toamnă, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și-a dat votul pentru admiterea României în această organizație paneuropeană.

Ministrul de externe român, Teodor Meleșcanu, a semnat, la 7 octombrie 1993, la Viena, Statutul Consiliului Europei și Convenția europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălțat cu același prilej la sediul din Viena.

La data de 8 octombrie 1993, președintele Ion Iliescu a participat la prima reuniune a șefilor de stat și guvern a țărilor membre ale Consiliului Europei. După admitere, România a participat la activitățile Consiliului Europei, la reuniunile de experți și în cadrul Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa și ale celorlalte organisme decizionale subsidiare ale organizației.

Vizita președintelui României Ion Iliescu la Strasbourg; discurs rostit la Consiliul Europei  Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

Vizita președintelui României Ion Iliescu la Strasbourg; discurs rostit la Consiliul Europei
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES ARHIVA

cititi mai mult pe agerpres.ro

 

Aderarea României la Consiliul Europei

articol preluat de pe coe.mae.ro

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE, privind invitarea ţării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. La data de 7 octombrie 1993, România a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena).

Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

La o distanţă de 12 ani de la aderare, România dispune de un important capital politic şi instituţional la Consiliul Europei, reprezentat de suma eforturilor factorilor politici şi a instituţiilor statului (guvern, parlament, justiţie, autorităţi locale) de a promova aplicarea acquis-ului Consiliului Europei în societatea românească.

 

Cronologia aderării

- 29 ianuarie 1991 – Primul ministru al României, dl. Petre ROMAN, s-a adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) (Strasbourg);

- 1 februarie 1991 – România a obţinut statutul de invitat special la APCE (Innsbruck) Au participat Primul Ministru Petre Roman si ministrul afacerilor externe, Adrian Nastase;

- 16 decembrie 1991 – Guvernul român a transmis cererea oficială de aderare la CE, printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului General al CE, doamna Catherine Lalumiere;

- 8 ianuarie 1992 – cerere de aviz privind admiterea României în Consiliul Europei este adresată APCE, de către Comitetul de Miniştri al CE;

- Noiembrie 1992 – o delegatie a APCE participă la observarea alegerilor generale şi prezidenţiale din România;

- 28 septembrie 1993 – APCE adoptă Avizul 176 privind cererea României de aderare la CE;

- 4 octombrie 1993 – Comitetului de Miniştri adoptă Rezolutia nr. 37/1993 privind decizia de invitare a României să devină membru al Consiliului Europei;

- 7 octombrie 1993 – România este primită în Organizaţie, cu ocazia semnării documentelor statutare şi a Convenţiei Europene a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena);

- 31 mai 1995 – Congresul European al Puterilor Locale şi Regionale (CPLR) adoptă Rezoluţia nr. 18 şi Recomandarea nr. 12 privind democraţia locală în România (primul raport de monitorizare de acest tip);

- 1996 – Infiintarea instituţiei Agentului Guvernamental;

- 24 aprilie 1997 – Este adoptată rezoluţia nr. 1123 şi recomandarea nr. 1326 privind încetarea monitorizării României de către APCE;

- 22 mai 1998 – Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţă prima hotărâre împotriva României (afacerea Vasilescu).

- 15-16 mai 2002, Bucureşti – Comisia de monitorizare a APCE propune încetarea procesului de post-monitorizare a României de către APCE;

- 28 mai 2002 – Biroul APCE decide încetarea procesului de post-monitorizare a României;

- 2003 – Instituţia Agentului Guvernamental se transferă la Ministerul Afacerilor Externe

articol preluat de pe coe.mae.ro
cititi despre Consiliul Europei si pe: www.coe.int; en.wikipedia.org
cititi si DOCUMENTAR: 70 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei

Planul Marshall (1948 – 1951)

Planul Marshall (1948 – 1951)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Planul Marshall, în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial. El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei și asigurarea de aliați pentru Statele Unite ale Americii pe continent..

Ţările care au beneficiat de ajutor în cadrul planului Marshall - foto: ro.wikipedia.org

Ţările care au beneficiat de ajutor în cadrul planului Marshall - foto: ro.wikipedia.org

La 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, secretarul de stat american George Marshall (1) a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.

foto preluat de pe beyondplanb.eu

foto preluat de pe beyondplanb.eu

La 19 iunie 1947 miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin) au semnat un comunicat prin care au invitat 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor ei satelite să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera ei de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

foto preluat de pe beyondplanb.eu

foto preluat de pe beyondplanb.eu

Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman (2).

 

Țări implicate

Inițial, acest plan era destinat tuturor statelor europene, însă a fost respins de URSS și sateliții ei, care se temeau de creșterea influenței americane. Planul Marshall a constat, așadar, într-un ajutor financiar acordat unui număr de doar 16 state din Vestul Europei. Pentru administrarea acestuia a fost înființată OCED(Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare). Tabelul de mai jos prezintă ajutorul acordat fiecărei țări în parte pe an.

Țara 1948/49
(milioane $)
1949/50
(milioane $)
1950/51
(milioane $)
Cumulativ
(milioane $)
Austria Austria 232 166 70 468
Belgia Belgia și Luxemburg Luxemburg 195 222 360 777
Danemarca Danemarca 103 87 195 385
Franţa Franța 1085 691 520 2296
 Germania de Vest 510 438 500 1448
Grecia Grecia 175 156 45 376
Islanda Islanda 6 22 15 43
Irlanda Irlanda 88 45 0 133
Italia Italia 594 405 205 1204
Olanda Olanda 471 302 355 1128
Norvegia Norvegia 82 90 200 372
Portugalia Portugalia 0 0 70 70
Suedia Suedia 39 48 260 347
Elveţia Elveția 0 0 250 250
Turcia Turcia 28 59 50 137
Regatul Unit Regatul Unit 1316 921 1060 3297
Total 4,924 3,652 4,155 12,731

 

Anii de glorie

Planul Marshall a relansat economia Europei occidentale, care până în anii ’70 a cunoscut o dezvoltare explozivă. Germania de Vest s-a situat în fruntea acestui avânt fiind urmată de Italia și Franța. Nivelul de trai a crescut spectaculos, dezvoltarea economică ducând la eliberare de resurse foarte mari pentru programe și politici sociale.

Planul Marshall (1948 - 1951) - Construction in West Berlin with the help of the Marshall Plan after 1948. The plaque reads: "Emergency Program Berlin - with the help of the Marshall Plan" - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Planul Marshall (1948 – 1951) – Construction in West Berlin with the help of the Marshall Plan after 1948. The plaque reads: “Emergency Program Berlin – with the help of the Marshall Plan” – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

(1) George Catlett Marshall, cunoscut, mai ales, ca George Marshall (n. 31 decembrie 1880 – d. 1959) a fost un general, diplomat și politician american, distins cu Premiul Nobel pentru Pace. S-a născut în familia unui prosper om de afaceri din Pennsylvania. De mic a arătat înclinații spre o carieră militară. Astfel, el urmează cursurile Institutului Militar din Virginia, pe care le absolvă în 1901. Ca tânăr ofițer participă la Primul Război Mondial, unde se remarcă prin calitățile sale. După război îndeplinește diverse misiuni în China și în SUA

În 1939 președintele F.D. Roosevelt îl numește șef al Marelui Stat Major cu gradul de general. În perioada celui de-al doilea război mondial se remarcă în special ca membru al comisiei care a supervizat studiile asupra bombei atomice. În 1945 își încetează cariera militară, intrând în serviciul diplomatic. Deține funcții importante în administrația de la Washington: secretar de stat (1947-1949), ministru al Apărării în timpul războiului din Coreea (1950-1951). Nemulțumit de evoluția evenimentelor, în septembrie 1951 își prezintă demisia și se retrage din viața publică. Peste doi ani (1953) primește Premiul Nobel pentru Pace. În 1959, i s-a acordat Premiul Carol cel Mare.
A încetat din viață în 1959 la Washington.


(2) Doctrina Truman

La 11 martie 1947 președintele Truman, într-un discurs prezidențial în fața Congresului S.U.A., a schițat un program al politicii externe americane pentru combaterea “pericolului comunist” în lume.

În acest scop, el a cerut Congresului să aprobe un credit de 400 milioane dolari pentru ajutorarea Greciei, amenințată de comunism, și a Turciei, unde U.R.S.S. revendica partea de nord-est a Anatoliei.

Doctrina Truman a derivat din evenimentele din Grecia, unde comuniștii încercau să răstoarne monarhia și guvernul legal ales. Trupele britanice, care ajutaseră la eliberarea Greciei de germani în 1944, restauraseră monarhia, dar aveau reale dificultăți în a o susține în lupta împotriva comuniștilor greci, ajutați de cei din Iugoslavia, Bulgaria și Albania, din ordinul Moscovei.

Ministrul de Externe britanic, Ernest Bevin, a solicitat ajutor american, iar președinte Truman a anunțat, în martie 1947, că politica S.U.A. va fi aceea “de sprijinire a popoarelor libere care rezistă încercărilor de subjugare de către minorități înarmate sau prin presiuni externe”. Grecia a primit imediat un ajutor masiv în materie de bani, arme și instrucție, asistență ce a permis înfrângerea comuniștilor până în 1949. Turcia, care era și ea amenințată, a primit un ajutor american consistent.

Doctrina Truman a scos în evidență faptul că Statele Unite nu aveau nici o intenție de a reveni la izolaționism, așa cum procedaseră după Primul Război Mondial. Doctrina Truman a reprezentat o cotitură în politica americană față de URSS, marcând începutul unei politici de „stăvilire”, de „îndiguire” a expansiunii sovietice.

Americanii s-au angajat pe linia unei politici de blocare a răspândirii comunismului, nu numai în Europa, ci în întreaga lume, inclusiv în Coreea și Vietnam. Doctrina Truman avea să declanșeze în fapt Războiul Rece.

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Planul Marshall (1948 – 1951) si pe en.wikipedia.org

(Avaaz) Apel către Donald Trump și aliații săi: Noi suntem Europa!

Donald J. Trump

foto si articol: avaaz.org

Trump vine în Europa! Vrea să lanseze și aici o cruciadă a uriI, chiar în momentul când extrema dreaptă câștigă teren și Marea Britanie amenință să ne părăsească. Hai să îi transmitem lui Trump și aliaților lui europeni un mesaj clar: nu vrem să ne poluați continentul cu ura voastră! Semnați petiția urgentă și ajutați-ne să intrăm în Cartea Recordurilor cu un număr istoric de… pupici, pentru a inunda presa cu mesaje de solidaritate și unitate – nu de dezbinare:

SEMNEAZĂ PETIȚIA
Dragi prieteni și prietene,Ia ghiciți CINE ne onorează cu o vizită în Europa?Un personaj care numește femeile ”scroafe grase” și care refuză să excludă folosirea unei bombe nucleare contra Europei. Nimeni altul decât TRUMP!Candidatul la președinția SUA se pregătește să lanseze și în Europa o cruciadă a urii, chiar în momentul când extrema dreaptă câștigă teren și Marea Britanie amenință să părăsească Uniunea Europeană.Trump va sosi în Europa înaintea votului decisiv din Marea Britanie, unde fostul primar al Londrei, Boris Johnson (care a comparat UE cu un super-stat nazist), conduce campania pentru separare.

Hai să le transmitem acestor personaje un mesaj clar: nu vrem să poluați Europa cu ura voastră! Petiția noastră va fi înmânată direct lui Trump și Johnson și vom încerca să intrăm în Cartea Recordurilor cu un număr istoric de… pupici, în Londra și în toată Europa, pentru a inunda presa cu mesaje de solidaritate și unitate – nu de dezbinare:

https://secure.avaaz.org/ro/loveeuenlock/?byiSKcb&v=77963&cl=10216675718&_checksum=a84927763cf43561d2b6a4a722dee1d7e2c6745d79b5156a7006f84a6124e60c

Nu doar în SUA, ci și în Europa extrema dreaptă e pe val și încearcă cu orice preț să ne insufle frică pentru a ne dezbina și chiar să ridice ziduri pentru a ține la distanță pe oricine e ”diferit”. Iar acum, aliatul lor american, Donald Trump, ne vizitează cu un bagaj doldora de ură și prejudecăți.

Să recunoaștem: UE nu e perfectă și vom continua să luptăm pentru a o îmbunătăți. Dar, împreună, am avut 70 de ani de pace, după două războaie devastatoare. Imaginați-vă cât de multe putem realiza dacă vom rămâne uniți!

Dacă Marea Britanie ne va părăsi, e posibil ca alte țări să îi urmeze exemplul. Ceea ce va însemna sfârșitul acestei povești frumoase. Dar dacă britanicii vor vota pentru rămânerea în UE, Trump, Johnson și toți cei de teapa lor vor primi un mare cartonaș roșu. Hai să le arătăm că dorința noastră de a rămâne uniți e mai puternică decât ura lor și că forțele care ne unesc, ca europeni, ca oameni, sunt mai puternice decât cele care încearcă să ne dezbine. Semnați acum petiția urgentă!

https://secure.avaaz.org/ro/loveeuenlock/?byiSKcb&v=77963&cl=10216675718&_checksum=a84927763cf43561d2b6a4a722dee1d7e2c6745d79b5156a7006f84a6124e60c

Trump și Johnson sunt foarte gălăgioși, dar dacă 18 milioane de membri Avaaz din Europa își vor uni forțele, vocile noastre îi vor acoperi. Hai să spunem asta cât mai tare și răspicat: visul european nu s-a încheiat și vom continua să luptăm. Nu cu ură, nu cu minciuni, ci cu solidaritate și hotărârea fermă de a rămâne alături. Împreună suntem mai puternici!

Cu solidaritate și respect,

Christoph, Alex, Marie, Spyro, René, Nick, Fatima, Ricken, Mélanie și restul echipei Avaaz

SURSE (ÎN ENGLEZĂ):

Donald Trump brings his UK trip forward to day before the EU referendum (Independent)
http://www.independent.co.uk/news/people/donald-trump-brings-uk-trip-forward-to-day-before-eu-referendum-a7063061.html

EU referendum: Donald Trump backs Brexit (BBC)
http://www.bbc.com/news/uk-politics-eu-referendum-36219612

Imagine Europe in chaos, and freedom just an empty slogan (The Guardian)
http://www.theguardian.com/commentisfree/2016/jun/04/2026-after-eu-vote-europe-chaos-freedom-empty-slogan

Boris Johnson comparison of EU and Nazi superstate shows Leave campaign has ‘lost its moral compass’ (Independent)
http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/boris-johnson-compares-eu-aims-hitler-nazi-superstate-referendum-brexit-a7030061.html

 

Semnați petiția urgentă și ajutați-ne să intrăm în Cartea Recordurilor cu un număr istoric de… pupici, în Londra și în toată Europa, pentru a inunda presa cu mesaje de solidaritate și unitate – nu de dezbinare:

Noi suntem Europa. Puterea noastră vine din diversitate și din valorile pe care le împărtășim. Suntem o comunitate, uniți de speranță și de hotărârea de a rezista încercărilor de a ne dezbina prin frică, prejudecăți și violență. Vom răspunde la teamă cu iubire, pentru că unitatea noastră e o forță și calea către lumea pe care ne-o dorim cu toții.”

Semnati aici petitia “Apel către Donald Trump și aliații săi: Noi suntem Europa!”

articol preluat de pe: secure.avaaz.org

(Sorin Peneș) Elevii români – locul I în Europa la Olimpiada Internațională de Chimie; patru medalii câștigate la Baku

articol – AGERPRES/(AS — autor: Sorin Peneș, editor: Georgiana Tănăsescu)
29 iulie 2015

Echipa României a obținut două medalii de aur, una de argint și una de bronz la cea de a 47-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Chimie, desfășurată în perioada 20 – 29 iulie, la Baku (Azerbaijan), rezultat care a clasat-o pe locul I în Europa și pe 6 în lume, într-un clasament neoficial al țărilor participante (79).

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării Științifice remis miercuri AGERPRES, medaliile de aur au fost adjudecate de Dumitru Călugăru (clasa a XII-a, Colegiul Național “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu), laureat cu argint la ultimele două ediții, și Andrei Iliescu (clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică din București). Punctajele realizate le-au permis celor doi olimpici clasarea în primele zece locuri ale concursului.

Medalia de argint a fost obținută de Paul Haidu-Gerea (clasa a X-a, Colegiul Național ”Mircea cel Bătrân” din Constanța), iar medalia de bronz a intrat în posesia lui Vlad Mihai Mandric (clasa a XII-a, Colegiul Național ”Sfântul Sava” din București), premiat și la ediția de anul trecut (argint).

Conform MECȘ, Dumitru Călugăru, Andrei Iliescu și Paul Haidu-Gerea și-au adăugat în palmares distincții de cel mai înalt nivel (medalii de aur și argint) și la Olimpiada Internațională de Chimie ”D. Mendeleev” din primăvara acestui an.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
foto – puterea.ro

(Anca Murgoci) Revoluție în Europa: Prima țară unde toți oamenii vor primi 1000 euro lunar

foto – finlanda.ro
articol – dcnews.ro
23 iulie 2015

Premieră în Europa: Finlanda dorește să experimenteze venitul de bază garantat universal. Noul guvern vorbește despre o indemnizație de bază pentru fiecare cetățean. Dacă suma ar ajunge la 1000 de euro, munca ar putea deveni o “alegere de viață”.

Nu se cunosc alte detalii despre acest proiect de lege care a fost anunțat în Parlament de noul premier Juha Sipila, dar toți cetățenii finlandezi – indiferent de situația lor socială sau de vârstă – ar putea avea un venit de bază garantat. Suma ar putea fi suficientă pentru a asigura un trai modest.

Oamenii care vor dori să aibă un nivel de viață mai ridicat nu au decât să muncească pentru a-și completa venitul. Venitul de bază garantat va înlocui toate ajutoarele sociale care există la acest moment.

Proiectul este susținut de mulți politicieni finlandezi: dacă unii propun un venit universal garantat diminuat la 500 de euro, liberalii își doresc un venit cuprins între 850 și 1000 de euro pe lună, pentru a înlătura sărăcia.

Inițial, venitul de bază garantat va fi introdus în regiunile care se confruntă cu un șomaj foarte ridicat. În ciuda bunăstării generale din Finlanda, șomajul depășește 9% din populație.

O utopie?

Cum era de așteptat, există și critici. Opozanții atacă acest proiect pe care îl consideră sortit eșecului. Ei sunt de părere că venintul garantat va incita populația să refuze să mai muncească. Opozanții fac referire la acele slujbe “rușinoase” care vor trebui plătite mai bine. Indiferent de critici, finlandezii susțin această idee, cu excepția funcționarilor, care o văd ca pe o amenințare la adresa joburilor lor.

Reacții din Europa

Mai multe voci din Europa au spus că vor urmări cu atenție experimentul finlandez, pe care îl văd ca pe o metodă excelentă pentru a stopa șomajul care afectează negativ consumul.

Ideea unui venit de bază garantat este mai presus de orice o revoluție culturală, a mentalităților, scrie Informaction.info.

articol preluat de pe http://www.dcnews.ro/

(Andreea Dogar) Triumf al elevilor români la Olimpiada Internațională de Fizică. România, pe locul I în Europa

foto – greatnews.ro
articol – Andreea Dogar – greatnews.ro

14 iulie 2015

Olimpicii români au reeditat succesul repurtat în 2014 la Olimpiada Internaţională de Fizică, reuşind acelaşi palmares remarcabil – 5 medalii: două de aur, două de argint şi o medalie de bronz. Datorită acestui rezultat, România a ocupat din nou primul loc în Europa, respectiv locul 10 în lume, informează Ministerul Educației într-un comunicat de presă.

Medaliile de aur au fost cucerite de Tudor Creţu (argint în 2014) şi Ştefan Eniceicu (aur în 2014), elevi în clasa a XI-a, la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală. De asemenea, lui Ştefan Eniceicu i-a fost decernat şi premiul special din partea Societatii Europene de Fizică pentru cel mai mare punctaj obţinut de un elev din Europa la proba teoretică (29,8 puncte din maximum de 30).

Laureat cu aur la ediţia precedentă, Cristian Alexandru Frunză (clasa a XII-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) a obţinut anul acesta o medalie de argint, performanţă atinsă şi de colegul său de liceu, Răzvan Radu (clasa a X-a). Medalia de bronz a intrat în posesia Ilenei Rugină, elevă în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică.

Delegaţia României a fost condusă de Adrian Dafinei, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti şi însoţită de Delia Davidescu (profesor la Liceul Internaţional de Informatică) şi Sebastian Popescu, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Fizică a Universităţii „A.I. Cuza” din Iaşi.

A 46-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică s-a desfăşurat în Mumbai (India), în perioada 4-12 iulie, reunind peste 200 de concurenţi din 50 de ţări.

articol preluat de pe http://greatnews.ro

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Alături de Grecia

adresată Cancelarului german, Angela Merkel și instituțiilor din Troika:

Noi, cetățenii României, vă cerem să puneți capăt presiunilor pentru austeritate în Grecia și să organizați o conferință pentru restructurarea și reducerea datoriei. Austeritatea nu a rezolvat problema datoriei și a lovit în cei mai vulnerabili cetățeni ai țării. Vă cerem să vă schimbați poziția și să puneți interesele oamenilor mai presus de interesele băncilor.

Dragi prieteni din Europa,

Săptămâna aceasta, Grecia ar putea fi obligată să accepte niște măsuri de austeritate drastice și ineficiente sau să părăsească zona euro,provocând haos în toată Europa. Haideți să lansăm cel mai puternic apel cetățenesc pentru democrație socială din toate timpurile și să scoatem Europa din criză!

Să fie clar: dincolo de dezbaterile și jargonul experților, doar două lucruri sunt demne de reținut: 1) Cei mai vulnerabili cetățeni ai Greciei sunt cei care au dus greul reducerilor bugetare extrem de dure - 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie, mortalitatea infantilă a crescut cu 43%, iar rata șomajului în rândul tinerilor se apropie de 50%! ; și 2) Totul a fost în zadar: problema datoriei s-a agravat în loc să se remedieze, iar aplicarea aceluiași tratament va duce la aceleași rezultate, deci la mai multă suferință și datorii mai mari.

Cu toate acestea, cancelarul Angela Merkel și creditorii susțin în continuare această politică iresponsabilă și punitivă, pretinzând că respectă dorința opiniei publice.

Săptămâna aceasta, premierul Alexis Tsipras a recurs cu mult curaj la un referendum democratic și a cerut țării sale să voteze ”Nu”. 70% dintre membrii Avaaz din Grecia spun că vor vota ”Nu” . Dacă vom fi alături de ei în număr mare, le putem dovedi liderilor noștri că opinia publică susține oprirea austerității și orientarea către măsuri pentru reducerea datoriilor.Semnați acum apelul urgent. Când vom avea suficiente semnături, vom lansa o campanie de impact în presă:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

Merkel știe să asculte vocea cetățenilor și poate să fie flexibilă atunci când situația o cere: după criza de la Fukushima  și demonstrațiile de amploare împotriva energiei nucleare din Germania, ea a fost de acord cu închiderea  centralelor nucleare.

E adevărat că proasta guvernare, corupția și împrumuturile iresponsabile ale guvernelor anterioare se numără printre factorii care au pus economia Greciei la pământ. Dar în timp ce 90% din fondurile de salvare au mers la băncile străine care au împrumutat bani Greciei înainte de criză, populația a suportat măsurile de austeritate – privatizări și dereglementări, tăieri ale pensiilor și salariilor și creșterea taxelor.  Cu toate acestea, așa cum mulți au prezis, problema datoriei nu a fost rezolvată, iar cei afectați sunt cei mai săraci dintre greci – cei bogați și-au trimis deja o mare parte din avere în străinătate.

Această dezbatere tensionată nu ar trebui să conducă la un referendum cu două opțiuni dificile pentru poporul grec. Numeroși economiști și lideri politici importanți sunt de acord asupra unei posibile soluții: o conferință dedicată găsirii de opțiuni pentru restructurarea și reducerea datoriei, pentru ca economia Greciei să poată din nou să respire, să se refacă și să își onoreze, în timp, angajamentele.

Săptămâna aceasta, avem șansa de a le arăta lui Merkel și altor lideri că opinia publică spune ”Nu” unor politici a căror ineficiență e deja dovedită.Semnați acum  apelul urgent și hai să declanșăm o schimbare radicală, pentru a pune în sfârșit interesele cetățenilor mai presus de interesele băncilor:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

O mișcare cu amploarea și forța noastră e cea mai în măsură să transforme astfel de crize în oportunități. Am putea asista la un dezastru  istoric, dar dacă ne vom face auziți acum,  o putem convinge pe Merkel să își schimbe poziția și să fie vocea unei Europe democratice. Azi,  e de datoria fiecăruia dintre noi să lupte pentru un sistem economic mai uman,  construit de cetățeni pentru cetățeni. Iar acest proiect poate începe acum în Grecia.

Cu speranță,

Alice, Ricken, Spyro, Alex, Marigona, Mike și întreaga echipă Avaaz

SURSE (ÎN ENGLEZĂ):

Greece over the brink (New York Times)
http://www.nytimes.com/2015/06/29/opinion/paul-krugman-greece-over-the-brink.html

Creditors’ economic plan for Greece is illiterate and doomed to fail (The Guardian)
http://www.theguardian.com/world/2015/jun/23/creditors-economic-plan-for-greece-is-illiterate-and-do

Europe’s Empress Stays Silent (Politico)
http://www.politico.eu/article/grexit-greece-merkel-empress-stays-silent-germany-debt-default/

Joseph Stiglitz, Thomas Piketty and Other World-Renowned Economists Demand End to Greek Austerity (In These Times)
http://inthesetimes.com/article/18020/joseph-stiglitz-thomas-piketty-greece-syriza-austerity

Child poverty up in more than half of developed world since 2008 (The Guardian)
http://www.theguardian.com/society/2014/oct/28/child-poverty-developed-world-unicef-report-global-recession

Crumbs of comfort don’t hide Europe’s employment divide (EU Observer)
https://euobserver.com/news/129396

Health cuts see new-born deaths jump 43% in Greece (Euractiv)
http://www.euractiv.com/health/troikas-pressure-greeces-healthc-news-533948

(Roberto Stan) Electrocardiograme gratuite pentru copiii cu vârsta între 2-12 ani, în cadrul campaniei “Nicio zi fără joacă”

articol – AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Vicențiu Purcărea)

16 Iun 2015

Copiii cu vârsta între 2-12 ani vor putea beneficia de electrocardiograme gratuite în cadrul campaniei “Nicio zi fără joacă”, lansată marți de Centrele de Excelență în Cardiologie și Radiologie Intervențională ARES.

Potrivit unui comunicat de presă al Centrelor de Excelență ARES, campania “Nicio zi fără joacă” se derulează pe perioadă nelimitată, în fiecare miercuri, de la ora 16,00 până la ora 19,00.

Investigațiile vor putea fi făcute la sediul unității medicale din strada Nicolae Caranfil, nr 85 A, programările făcându-se la numărul de telefon cu tarif normal 031 9300, număr unic cu tarif normal.

“Opt din 1.000 de nou născuți din Europa se nasc cu o formă de malformații cardiace congenitale. Lipsa screeningului neonatal obligatoriu îngreunează o diagnosticare timpurie a acestei afecțiuni. De aceea, Centrele de Excelență Ares au inițiat această campanie pentru a descoperi malformațiile congenitale ale inimii, neidentificate până în momentul testării. Unele dintre aceste malformații congenitale cardiace pot fi diagnosticate printr-un simplu EKG (electrocardiogramă). Ce este mai puțin cunoscut la noi în țară este faptul că malformațiile cardiace congenitale pot fi tratate și non-chirurgical, prin intervenții minim invazive, disponibile la Centrele ARES”, a declarat medicul cardiolog Dan Deleanu, de la Centrele de Excelență ARES, citat în comunicatul de presă.

Sursa menționată amintește că, în februarie 2012, ARES a lansat prima secție privată destinată malformațiilor cardiace congenitale din România.

“Sunt foarte multe patologii care pot fi descoperite la copii printr-o investigație atât de simplă și neinvazivă cum este electrocardiograma. În primul rând, pot fi descoperite patologiile congenitale precum defectul septal atrial, defectul septal ventricular, dar mai pot fi descoperite și afecțiuni electrice ale cordului. Toate aceste afecțiuni, descoperite într-o fază incipientă, pot fi tratate minim invaziv, fără cicatrici, fără durere și cu o internare de doar 24 de ore. Pentru ca niciun copil să nu amâne joaca mai mult de o zi, invităm părinții să realizeze gratuit o electrocardiogramă copiilor lor”, a spus, la rândul său, medicul cardiolog Oren Iancovici.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(video) Protest la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. ”Opriţi agresiunea Rusiei, Ucraina = Europa”. Corespondenţă de la Riga

foto – gandul.info
articol – Sorina Ionaşc – gandul.info

Liderii europeni au fost întâmpinaţi, vineri dimineaţă, de un grup de protestatari care a afişat susţinerea faţă de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Reprezentanţii UE vor încheia vineri Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, concluziile vizând reafirmarea susţinerii faţă de cele şase state partenere şi întărirea mesajului că acest parteneriat nu este împotriva Rusiei.

Cu câteva ore înainte ca liderii Uniunii Europene să încheie Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, un grup de protestatari au afişat mai multe bannere de susţinere pentru Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, exprimându-şi totodată dezacordul faţă de Rusia.

În faţa Bibliotecii Naţionale din Riga, capitala Letoniei, aproximativ 20 de oameni protestează paşnic, în aşteptarea concluziilor din urma summitului. Printre mesajele afişate se numără şi ”Opriţi agresiunea Rusiei”, ”Ucraina = Europa”, ”Fără vize în rândul naţiunilor europene”.

Lideri Uniunii Europene, printre care cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-au întâlnit joi cu şefii celor şase parteneri estici, în cadrul Summitului de la Riga. Este prima astfel de întâlnire, după Summitul de la Vilnius din 2013, iar principalele mesaje transmise în prima zi a Summitului au fost adresate Rusiei, în sensul în care acest parteneriat estic nu este o mişcare împotriva Kremlinului.

Totodată, liderii europeni au declarat că intenţia Summitului Parteneriatului Estic este de a-şi întări susţinerea faţă de cele şase state (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Armenia şi Belarus).

Deşi Moldova, Ucraina şi Georgia ar fi avut aşteptări mai mari de la această întâlnire, în concluziile Summitului de la Riga nu se va regăsi şi promisiunea pentru o eventuală aderare. Deşi liderii europeni au precizat că vor ”să lase uşa deschisă”, Ucraina şi Georgia nu vor obţine nici măcar promisiunea de a încheia un acord de asociere şi nici liberalizarea vizelor.

articol preluat de pe http://www.gandul.info/