Articole

(Simona Suciu) Casa de 1.000 de euro – proiect unic în România al unui arhitect din Braşov. Locuinţa rezistă foarte bine la cutremure

/0 Comentarii/în /de /2.732 vizite

Simona Suciu – adevarul.to

Arhitectul braşovean Bogdan Mureşan a proiectat mai multe locuinţe din baloţi de paie, al căror preţ este de doar 1000 de euro. Specialistul aduce în România un concept folosit deja la scară largă în America.

Obiceiul construirii caselor din paie datează încă din Paleolitic în zona Africii. Baloţii au început să fie folosiţi ca material de construcţie la scară largă începând cu anul 1850 în Nebraska (SUA) când s-a inventat presa de balotat. Există încă în picioare o casă construită în SUA acum 100 de ani. În Europa metoda a fost preluată de norvegieni şi nemţi. În ţările nordice sunt sute astfel de case.

Arhitectul braşovean a fost mereu interesat de soluţii ieftine şi durabile pentru construirea unei case. A vrut să facă astfel de case la Cristian, dar proprietarii au les până la urmă lemnul. Anul acesta va construi prima casă de 1000 de euro la Şoncuta Mare în Baia Mare. „Sunt interesat încă din perioada studiilor de proiectarea locuinţelor verzi. Am avut onoarea de a fi invitat de Harald Medboe şi Eirik Gram Frank doi prieteni norvegieni de la care am învăţat cum se contruieşte o astfel de casă din baloţi de paie. Dacă pentru occident un astfel de proiect are mai mult conotaţii ecologice, la noi ar putea deveni un proiect social datorită costurilor extrem de scăzute. Anul acesta o voi contrui pe prima la Baia Mare şi sper să am proiecte în curând şi la Braşov“, povesteşte Bogdan Mureşan.

Case rezistente

Casele din baloţi de paie nu sunt case din chirpici. Sunt case rezistente, solide şi eficiente energetic. „Toată lumea când aude de case din paie se gândeşte automat la povestea celor trei purceluşi. Lucrurile nu stau însă aşa. Casele din paie rezistă mai bine de la un cutremur decât cele din beton, deoarece sunt elastice. Baloţii reprezintă şi o izolaţie perfectă, deci nu mai este nevoie şi alte adaosuri. Singura problemă este apa în exces. Rezistă la o infiltraţie de 19% apă în interiorul zidurilor. De asemenea acest case nu ard, deşi toată lumea se gândeşte la pericolul de incendiu. Au fost făcute teste. Oamenii pot încerca să dea foc unui balot de paie legat şi vor vedea că nu arde“, mai spune arhitectul.

646x528

Cum se construieşte o casă din baloţi

Construcţia unei astfel de locuinţe este simplă, dar trebuie respectate nişte reguli de bază. ,,Iniţial, se face o fundaţie de pietre de 50 – 70 de centimetri. Fundaţia unei asemenea case poate fi zidită din pietre de râu, lipite între ele cu mortar. Urmează apoi o placă de beton armat. După ce se construieşte temelia şi baza casei în aceasta se fixează ţepuşe de lemn, care vor împiedica paiele să alunece, apoi se pun baloţii şi ulterior zidurile din baloţi sunt prinse între paleţi de lemn şi legate cel puţin cu sârmă. Însă, asamblarea casei se mai poate face cu ajutorul unor legături sau dispozitive metalice, cu şuruburi.

Cititi mai mult:http://adevarul.ro/locale/brasov/un-arhitect-brasovean-construieste-casade-1000-euro-romania-locuinta-minune-paie-rezistenta-lacutremur-nu-ia-foc-1_54e333f0448e03c0fdb3dad8/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Băsescu+la+TVR%3A+Moderatorul+nu+a+făcut+faţă+interlocutorului.+Întrebările+la+care+nu+a+răspuns+Băsescu&utm_content=Newsletter-180760-20150217

Ioan Niculae, acuzat că ar fi mituit-o pe Alina Bica, cu 3,5 milioane de euro, ca să-i blocheze un dosar. Dragnea, intermediar

/0 Comentarii/în /de /1.573 vizite

de Mihai Stoica, Mihaela Cojocariu si Adina Vlad (adevarul.ro)

Procurorii anticorupţie urmează să deschidă un nou dosar penal pe numele Alinei Bica, fosta şefă a Direcţiei de InvestIgare a Infracţiunilor de Criminalitate OrganIzată şi Terorism (DIICOT). Aceasta ar fi intervenit pentru tergiversarea unui dosar în care era vizat omul de afaceri Ioan Niculae. În schimbul acestei intervenţii, afaceristul i-ar fi oferit 3,5 milioane de euro magistratului.

Ioan Niculae ar fi intervenit prin intermendiul vicepremierului Liviu Dragnea la Alina Bica, pentru a bloca un dosar în care afaceristul era cercetat de DIICOT.

„În baza aceluiaşi proces verbal de sesizare din oficiu, din data de 15.10.2014, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei s-a reţinut faptul că, în contextul în care inculpatul Ioan Niculae era cercetat într-un dosar al DIICOT, inculpatul a apelat în cursul anului 2013, prin intermediul vicepremierului din Guvern, Dragnea Nicolae Liviu la Bica Alina Mihaela, procuror şef al DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau pentru tergiversarea soluţionării până la intervenirea prescipţiei”, potrvit anchetatorilor.

În acest sens „Bica Alina Mihaela în scopul tergiversării soluţionării dosarului penal pe care îl viza pe inculpatul Ioan Nicolae a intervenit la nivelul procurorului de caz care avea în instrumentare dosarul pentru ca acesta să stopeze investigaţiile pe care le derula prin care a solicitat date privind utilizatorul unui număr telefonic pe care îl folosea Dragnea Nicolae Liviu”, potrivit unor documente ale procurorilor, publicate pe blogul lui Robert Turcescu.

3,5 milioane de euro şi şefia Parchetului General

În schimbul acestui favor, anchetatorii arată că fostei şefe a DIICOT i-ar fi fost oferiţi 3,5 milioane de euro.

„În schimbul acestui folos, inculpatul Ioan Niculae a oferit inculpatei Bica Alina Mihaela suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea celor doi de sprijinire pentru promovarea acesteia în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, mai notează anchetatorii.

Cu privire la această cauză, pe 15 octombrie 2014, procurorii au început urmărirea penală in rem pentru luare de mită, favorizarea infractorului şi spălare de bani.

Elena Udrea, menţionată în celebrul caz ANRP

De asemenea, anchetatorii vorbesc şi despre celebrul caz al despăgubilrilor primite de afaceristul Gheorghe Stelian, în urma intervenţiilor făcute de Alina Bica în cadrul ANRP. Astfel, în urma acestor acţiuni, procurorul ar fi primit un teren în Snagov. Mai mult, după ce ANRP a emis decizia de despăgubire a terenului din zona Plumbuita din Capitală, o parte din bani a fost direcţionată către familia Cocoş.

„Aceste sancţiuni au fost tranzacţionate, iar sumele obţinute au fost retrase din conturile deţinute la diverse unităţi bancare, iar o parte din bani au fost direcţionaţi către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela). Tranzacţiile financiare au făcut obiectul unor verificări ale Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor care au fost transmise D.I.I.C.O.T., coordonată de către procurorul şef Bica Alina Mihaela, în data de 28.05.2013”, potrivit documentelor citate.

În acest context, susţin anchetatorii, la data de 14.06.2013, Alina Bica ar fi primit, fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metru pătraţi, aparţinând Olguţei Chiriac, mama lui Alin Cocoş şi fosta soţie a lui Dorin Cosoş, au mai arătat procurorii.

Despre dosarul lui Ioan Niculae instrumentat de DIICOT

Anchetatorii susţin că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri ai economiei, ar fi aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, „în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul Niculae Ioan şi ar fi utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane dolari”.

De asemenea, anchetatorii mai susţin că “activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Niculae Ioan, viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional”.

„Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale”, se arată într-un comunicat emis de procurori.

Demersul celor doi miniştri s-ar fi realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind afectate principalele activităţi ale SNGN ROMGAZ SA, societatea naţională fiind transformată într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

„În cauză există indicii şi date temeinice potrivit cărora, prin activitatea miniştrilor Vosganian şi Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către SC Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea SNGN ROMGAZ SA în favoarea SC Interagro SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României”, au precizat procurorii DIICOT.

Ioan Niculae – al doilea în „TOP 300 Capital” din 2014

Omul de afaceri Ioan Niculae ocupă locul al doilea în ediţia din acest an a clasamentului celor mai bogaţi români „Top 300 Capital“, cu o avere de 1-1,1 miliarde de euro, devansat de Ion Ţiriac, după ce în 2013 ocupa prima poziţie în top.

Ioan Niculae, cel mai mare fermier din România, cu peste 50.000 de hectare lucrate, a mizat anul acesta pe o nouă cultură. Investiţia se amortizează rapid întrucât piaţa de desfacere este uriaşă, potrivit capital.ro.

După criza financiară lumea se va confrunta cu una alimentară. Cel puţin asta spun specialiştii, lucru care l-a determinat pe Ioan Niculae, cel mai bogat român conform ediţiei de anul trecut a „Top 300 Capital“, să investească masiv în acest domeniu.

Anul trecut a fost unul foarte bun pentru activităţile din agricultură ale lui Nicolae. În 2014, producţiile la principalele culturi au fost puţini mai mici. „Pe partea de agricultură, am avut un an constant. Producţia a fost un pic mai mică decât anul trecut. Începând de anul acesta ne-am diversificat culturile. Am luat 5.000 de hectare din cultura mare şi am plantat pe ele trifoi şi lucernă“, a declarat Ioan Niculae pentru capital.ro.

Dacă firmele fanion din imperiul InterAgro par să se fi descurcat bine anul trecut, nu la fel de grozav i-a mers lui Niculae pe sectorul de îngrăşăminte chimice, arată capital.ro . Amurco din Bacău a avut pierderi de 18 milioane de euro la o cifră de afaceri de numai cinci milioane, Nitroporos din Făgăraş (-2 mil euro), Ga-Pro-Co Chemicals din Săvineşti (-7,8 mil. euro), Nitroporos din Făgăraş (-2,2 mil euro), în timp ce rafinăria de bioetanol de la Zimnicea (Bio Fuel Energy SRL) a avut în 2013 afaceri de 47 de milioane de euro, dar o pierdere de peste opt milioane de euro. Ceva mai bine au stat Donau Chem din Turnu Măgurele (-0,12 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 27 mil. euro) şi Viromet SA din Victoria (-0,17 mil. euro la o cifră de afaceri de peste 30 de milioane).

Toate cele şase combinate au fost închise pentru o scurtă perioadă de timp în acest an, fiind redeschise doar patru. „Două – Viromet Făgăraş şi Amurco Bacău – le-am pus în conservare, dar nu am dat oameni afară, iar celelalte patru funcţionează. O parte din oameni i-am trecut pe Interagro SRL“, a explicat omul de afaceri.
articol preluat de pe http://adevarul.ro

Preşedintele CJ Buzău, la DNA. Marian Cristinel Bîgiu, prins în flagrant când ar fi primit 50.000 de euro mită

/0 Comentarii/în /de /1.262 vizite

de Valentin Anghel

Preşedintele CJ Buzău, Marian Cristinel Bîgiu, este audiat la DNA după ce a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp ce ar fi luat mită 50.000 de euro, care ar fi reprezentat o a doua tranşă de bani din mita dată de un om de afaceri pentru a obţine un contract cu CJ, afirmă surse judiciare. Percheziţii ale procurorilor DNA au loc, sâmbătă seară, la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, mai mulţi angajaţi ai instituţiei fiind chemaţi de acasă de către anchetatori.

UPDATE 20:30 - Şeful Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, ar fi primit, sâmbătă, la momentul la care a fost prins în flagrant de procurorii DNA, suma de 50.000 de euro, care ar fi reprezentat o a doua tranşă de bani din mita dată de un om de afaceri pentru a obţine un contract cu CJ, afirmă surse judiciare.

Potrivit surselor citate, Bîgiu ar fi primit 50.000 de euro de la un om de afaceri buzoian, iar banii i-ar fi fost daţi prin intermediul lui Florin Colgiu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, sâmbătă, la louinţa preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

La scurt timp, procurorii DNA au realizat flagrantul, mai spun sursele citate.

La ora transmiterii acesti ştiri, Cristinel Bîgiu şi Florin Colgiu, care este şi finul acestuia, sunt audiaţi în continuare la sediul DNA central.

De asemenea, continuă şi percheziţiile la sediul Consiliului Judeţean Buzău, în prezenţa secretarului instituţiei, Laurenţiu Gavrilă, şi a mai multor angajaţi care au fost chemaţi de acasă. Surse din administraţia judeţeană spun că anchetatorii au solicitat hotărârile adoptate de Consiliul Judeţean Buzău de la preluarea mandatului de către Cristinel Bîgiu.

UPDATE 18:40 - Şeful Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, a ajuns la sediul DNA central, unde s-a prezentat şi Florin Colgiu, liderul TNL Buzău, care ar fi fost intermediarul banilor.

Bîgiu a ajuns la sediul DNA central în jurul orei 18.30, însoţit de anchetatori.

Întrebat de jurnalişti dacă a primit mită, aşa cum este suspectat de procurorii anticorupţie, Bîgiu a răspuns: ”Bani, despre ce bani vorbiţi? Nu am luat niciun ban”.

Cu puţin timp înainte de sosirea lui Cristinel Bîgiu, la sediul DNA a ajuns şi Florin Colgiu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, vicepreşedinte TNL la nivel naţional, care este finul preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

Conform unor surse judiciare, Florin Colgiu ar fi fost cel care ar fi intermediat banii pe care Bîgiu i-ar fi primit de la un om de afaceri, astfel încât CJ să încheie un contract cu firma acestuia.

Sâmbătă după-amiază, Cristinel Bîgiu, care ar fi fost monitorizat de anchetatori de mai mult timp, a fost prins în flagrant în timp ce ar fi primit mita la locuinţa sa, prin intermediul lui Florin Colgiu.

UPDATE 18:20 - Percheziţii ale procurorilor DNA au loc, sâmbătă seară, şi la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, mai mulţi angajaţi ai instituţiei fiind chemaţi de acasă de către anchetatori, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile la sediul Consiliului Judeţean Buzău au loc în prezenţa secretarului instituţiei, Laurenţiu Gavrilă, şi a mai multor angajaţi care au fost chemaţi de acasă.

Anchetatorii au intrat în sediul CJ Buzău cu aparatură, dar si cu mai multe cutii cu documente, care, cel mai probabil, au fost ridicate de la locuinţa lui Cristinel Bîgiu, unde acesta ar fi fost prins în timp ce lua mită.

Surse din CJ afirmă că anchetatorii au solicitat hotărările adoptate de Consiliul Judeţean Buzău de la preluarea mandatului de către Cristinel Bîgiu.

UPDATE 17:30 - Percheziţiile făcute de procurorii DNA la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, Critinel Bîgiu, s-au încheiat, la ora transmiterii acestei ştiri Bîgiu fiind adus cu o dubă în Bucureşti, la DNA central, unde va fi audiat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Percheziţiile făcute de anchetatori în apartamentul şefului CJ Buzău s-au încheiat în jurul orei 17.00.

Bîgiu a coborât din apartament însoţit de anchetatori, fără a fi încătuşat.

La ieşirea din blocul în care locuieşte, Cristinel Bîgiu a fost întrebat de jurnalişti dacă a luat mită, aşa cum este suspectat de procurori, răspunzând ”nu”, fără a face alte comentarii.

Ulterior, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău a fost urcat într-o dubă, fiind adus în Bucureşti, la DNA central, unde va fi audiat.

Vineri noapte, Cristinel Bîgiu a postat pe pagina sa de Facebook o urare de Sfântul Nicolae.

”Aveţi ghetuţele pregătite? Moş Nicolae este pe drum. Să ne aducă sănătate şi linişte tuturor!”, a scris Bîgiu pe Facebook.

După percheziţii, Bîgiu va fi adus, pentru audieri, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), au mai spus sursele citate.

Marian-Cristinel Bîgiu, în vârstă de 47 de ani, se află la primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, fiind ales pe listele USL.

În perioada 1993 – 1994, el a fost contabil la Sigma Instal, după care a fost, până în anul 2000, a fost şef compartiment import-export la S.C. Modern Shoes S.A, iar din 2000 şi până în 2004 a fost director general al S.C. Modern Shoes S.A.

Din iunie 2004 şi până în ianuarie 2005, Cristinel Bîgiu a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, iar din ianuarie 2005 şi până în mai 2007 a fost prefect al judeţului Buzău. Ulterior, el a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, funcţie deţinută până în noiembrie 2008.

În perioada 2008-2012, Cristinel Bîgiu a fost senator, fiind ales din partea PNL, partid în care a deţinut mai multe funcţii şi din care a demisionat în luna octombrie, în baza OUG 55, care a permis migraţia aleşilor locali fără să-şi piardă mandatul.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/