Articole

(Cristina Andrei) România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE

România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE

Foto: pexels.com
Autor: Cristina Andrei
21 iulie 2018

Cristina Andrei - foto preluat de pe www.linkedin.com

Cristina Andrei -

 

Ştirea zilei: România dată în judecată de Comisia Europeană pentru neconformarea la legislaţia UE în domeniul combaterii spălării banilor

 

De curând a apărut în spaţiul public ştirea că România este dată în judecată de Comisia Europeană pentru neaplicarea legislaţiei privind combaterea spălării banilor. De ce nu se grăbesc parlamentarii noştri să conformeze legislaţia României cu cea europeană în acest domeniu, de ce în plenul Senatului din 3 iulie a.c., în loc să dezbată Proiectul de lege pe această temă, au prelungit termenul de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile este altă poveste (care se pare că mult ne va costa: o amendă de aproape 2 mil. euro + penalităţi de 21.000 euro pe fiecare zi de întârziere). Parlamentarii noştri au alte preocupări –  în special modificarea în regim de absolută urgenţă a altor legi şi legişoare, care să le permită fel şi fel de lucruri nu tocmai creştineşti unor fel şi fel de infractori nu tocmai compatibili cu funcţiile publice pe care le deţin.

Mai toată presa a preluat ştirea de mai sus, comentând în fel şi chip, prezentând mai pe scurt sau mai pe larg cazul României şi sancţiunile pe care le riscă pentru neadaptarea legislaţiei la Directiva UE 2015/849 privitoare la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Ce a mai zis Comisia Europeană iar presa nu ne-a înştiinţat

Se pare însă că puţină lume a citit cap-coadă notificarea emisă de Comisia Europeană în 19 iulie a.c., majoritatea jurnaliştilor oprindu-se la Comunicatul de presă din acea zi. Dacă s-ar fi deranjat vreun ziarist să citească această notificare, ar fi aflat (şi poate ne-ar fi înştiinţat şi pe noi, ca un ziarist responsabil ce s-ar fi găsit) că România este pe cale de a fi iminent trimisă în judecată de către Comisia Europeană pentru nu mai puţin de şase alte încălcări/neconformări cu directivele europene, în materie de:

  • Securitate cibernetică:

Comisia a decis să trimită notificare oficială României şi altor 16 state, privitoare, printre altele, la netranspunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2016/1148 referitoare la securitatea reţelelor şi sistemelor informatice;

  • Calitatea aerului

-  limitarea emisiilor de agenţi poluanţi de la instalaţii medii de ardere, conform Directivei UE 2015/2193; întrucât termenul de aplicare a Directivei a trecut şi România nu a răspuns scrisorii oficiale de notificare din ianuarie 2018, Comisia trimite un aviz şi, dacă România nu răspunde în două luni, va fi trimisă  în judecată la Curtea de Justiţie a UE

- controlul emisiilor de bioxid de sulf de la două mari instalaţii de ardere (de la Govora 2 şi Deva 2, care pun în pericol mediul şi sănătatea publică), care s-ar realiza prin transpunerea Directivei UE 2010/75 privind emisiile industriale  (al cărei termen a trecut şi el de mult, astfel că au fost deschise procedurile de trimitere în judecată a României)

  • Protecţia animalelor de laborator: România şi încă cinci state ale UE (Estonia, Germania, Portugalia, Slovacia, Spania) nu se conformează Directivei UE 2010/63 privitoare la protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; aceste state urmează să primească o scrisoare oficială de înştiinţare asupra neajunsurilor legislaţiei lor în materie, după care, în caz că nu primeşte răspuns în termen de două luni, Comisia va trece la următorii paşi pentru trimiterea în judecată.
  • Asigurarea autovehiculelor: România va primi o scrisoare oficială de notificare  privitoare la neadaptarea legislaţiei în materie de asigurare a autovehiculelor la Directiva CE 2009/138 (aşa-numita “Solvency 2″), referitoare la activităţile de asigurare şi reasigurare.
  • Migraţia legală a studenţilor şi cercetătorilor din ţări non-UE: S-au elaborat scrisori oficiale de notificare pentru 17 ţări, printre care şi România, pentru necomunicarea către UE a stadiului transpunerii Directivei UE 2006/801 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair.

Aşadar, conform notificării CE din 19 iulie 2018, România este trimisă în judecată pentru neadaptarea la legislaţia europeană privitoare la combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului şi s-a pornit procedura de trimitere în judecată pentru neconformarea la Directiva UE 2010/75 privind emisiile industriale. Urmează ca România să fie trimisă în judecată pentru alte cinci neconformări/încălcări privitoare la mediu, securitatea cibernetică, protecţia animalelor, serviciile de asigurări şi migraţia studenţilor şi a cercetătorilor.

Câte dosare deschise are azi România la Curtea de Justiţie a UE?

Însă toate cele de mai sus reies dintr-o singură notificare a Comisiei Europene, emisă într-o zi oarecare.

Dacă cineva are curiozitatea – iar eu, ca de obicei, am avut-o – de a intra pe site-ul UE, secţiunea “Decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor” va afla încă şi mai multe amănunte, precum faptul că actualmente România este trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE în cinci dosare. Pe lângă cel mai recent (deschis în 19 iulie a.c.), ce “face ştirile” zilele astea, legat de neconformarea la legislaţia UE privind combaterea spălării banilor, găsim aici încă patru dosare: trei legate de mediu şi unu legat de energie, deschise în perioada 15 feb. 2017-25 ian. 2018, respectiv:

- un dosar deschis pe 17 mai 2018 pentru că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor faţă de poluarea cu particule fine (PM10)

- un dosar deschis pe 15 februarie 2017 – pentru riscuri grave la adresa sănătăţii populaţiei prin neconformarea cu Directiva CE 1999/31 privind depozitele de deşeuri

- un dosar deschis pe 13 iulie 2017 – pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei CE 2006/21 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive

- un dosar deschis pe 25 ianuarie 2018 – legat de transpunerea Directivei CE 2009/119 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere

Dosarele acestea, ce au ajuns sau urmează să ajungă pe masa Curţii de Justiţie a UE, reprezintă doar câteva dintre priorităţile reale ale României în privinţa angajamentelor pe care şi le-a luat faţă de Uniunea Europeană. Unele dintre aceste priorităţi privesc însăşi sănătatea populaţiei României, afectată de mediul îngrozitor de poluat. Sănătate care, se vede treaba, are o mult mai mică importanţă în ochii aleşilor noştri, care de peste un an se ocupă cu drag şi spor de amarnica soartă a tagmei infractorilor condamnaţi, din care fac (sau vor face?) parte…

________________

Citiţi şi Românii din Diaspora şi noua Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

(surse) Aproximativ 6.000 de dosare, privind retrocedări, ridicate de la Primăria Timișoara

foto – aktual24.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Otilia Halunga, editor: Cristian Anghelache)

Anchetatorii ar ridica marți aproximativ 6.000 de dosare de la Primăria Timișoara într-un dosar legat de retrocedări prevăzute de Legea 112/1995, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), structura centrală, efectuează percheziții, marți, la Primăria Timișoara, de unde ridică documentele de la Serviciul Terenuri legate de vânzarea imobilelor pe Legea 112 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, în cadrul unui dosar complex.

“Nu știu despre ce este vorba, dar vă voi comunica ulterior”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Legea 112 reactualizată precizează că persoanele care erau chiriași ai respectivelor locuințe în anul 1995 pot cumpăra locuințele în rate, la prețuri avantajoase, dar primăria ar fi vândut astfel de locuințe și unor persoane care nu îndeplineau această condiție, respectiv nu erau chiriași la data intrării în vigoare a legii, ci au devenit ulterior chiriași.

Surse juridice spun că aceste vânzări s-ar fi făcut ilegal, în baza unor contracte semnate de o comisie a Primăriei Timișoara, prin care se făcea o derogare de la lege.

Corpul de Control al primului-ministru a făcut un control legat de modul în care s-au efectuat aceste restituiri în ultimii ani, iar raportul care a constatat o serie de ilegalități a fost trimis DNA.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Prahova: Cornel Penescu va executa cinci ani de închisoare, după contopirea pedepselor din șapte dosare

Foto: (c) George ONEA / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES / (AS — autor: Anamaria Toma, editor. Marius Frățilă)

Omul de afaceri Cornel Penescu, fost finanțator al clubului de fotbal FC Argeș, va executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare, magistrații de la Tribunalul Prahova admițând, marți, cererea sa privind contopirea pedepselor definitive pe care acesta le are în șapte dosare penale.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova a admis cererea de contopire formulată de condamnatul Cornel Penescu, aflat în prezent în Penitenciarul Ploiești, cu privire la pedepsele definitive primite în șapte dosare.

Penescu a primit pedepse între doi și cinci ani de închisoare cu executare în patru dosare, între care cel al fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, dosarul ‘Mită pentru arbitri’ și dosarul în care fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Argeș, Constantin Nicolescu, a fost condamnat pentru fraudă cu fonduri europene.

În alte trei dosare, fostul finanțator al FC Argeș a primit o pedeapsă de doi ani și șase luni cu suspendare și alte două de câte trei ani, tot cu suspendare.

Tribunalul Prahova a constatat că faptele pentru care a fost condamnat definitiv Penescu în cele șapte dosare sunt concurente, a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a celor trei pedepse și a descontopit două dintre cele șapte.

Ulterior, prin contopire, magistrații au stabilit că Penescu va executa pedeapsa principală cea mai grea, aceea de cinci ani de închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară cea mai grea, aceea a interzicerii, pe o durată de 10 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a avea orice funcție de conducere, decizie sau control într-o societate comercială.

Decizia magistraților nu este definitivă, putând fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Control intern la DIICOT. Dosarele lui Videanu, Vosganian şi Tender luate la bani mărunţi

Flori Mladin – The Epoch Times Romania

Anul 2015 începe în forţă la DIICOT. Potrivit B1 TV, în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are loc un control intern, verificările vizând mai multe dosare economice, unele dintre ele având ca protagonişti personaje grele precum foştii miniştri ai Economiei Adriean Videanu şi Varujan Vosganian şi afaceristul Ovidiu Tender, cel ce a pus pe butuci RAFO – CAROM Oneşti.

Potrivit sursei citate, la jumătatea lunii decembrie, sub efectul undei de şoc stârnită de dezvăluirile ce au urmat arestării procurorului şef DIICOT Alina Bica, Inspecţia judiciară a trimis către plenul Consiliului Superior al Magistraturii programul de controale pentru anul 2015 şi s-a demarat un control care vizează managementul instituţiei.

Astfel, urmează să fie verificate şi analizate deciziile pe care le-a luat conducerea DIICOT, în special cele legate de Alina Bica, arestată preventiv în noiembrie, sub acuzaţia de abuz în serviciu în legătură cu o despăgubire aprobată în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu aproape 62 de milioane de euro.

Controlul desfăşurat la DIICOT va viza şi dosarele aflate în curs de soluţionare de mai bine de cinci ani. Toate dosarele de acest gen vor fi verificate, CSM urmând să stabilească de ce trenează cercetările.

Reamintim că, după arestarea Alinei Bica, în presă au apărut informaţii despre faptul că persoane la nivel înalt, implicate în diverse dosare, ar fi făcut intervenţii la nivelul conducerii DIICOT, pentru a-şi aranja varii dosare.

Printre cei ce au apelat la serviciile Alinei Bica se află şi Ovidiu Tender, unul din personajele centrale ale falimentului RAFO Oneşti şi actual patron al Prospecţiuni S.A. şi Ioan Niculae care ar fi intervenit la Bica prin vicepremierul Liviu Dragnea

Niculae este titularul dosarului “Gaze ieftine pentru Niculae”, în această cauză fiind deferiţi instanţei şi foştii miniştri Vosganian şi Videanu, care în calitatea lor de miniştri au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele lui Niculae. Practic, cu sprijinul celor doi, societatea lui Niculae, SC INTERAGRO SA, a cumpărat gaze foarte ieftine de la unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz, prejudiciul produs fiind estimat la aproximativ 130 milioane USD.

În februarie 2014, acuzaţiile de „complot” şi „subminare a economiei naţionale” aduse celor doi au fost schimbate cu „constituire a unui grup infracţional organizat” şi „abuz în serviciu”.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com